Profetii crizei au iesit la rampa: Nouriel Roubini: CAPITALISMUL SE AUTODISTRUGE. MARX A AVUT DREPTATE/ Mugur Isarescu: LUMEA SE VA SCHIMBA/ George Soros: NUMAI GERMANIA POATE ”SALVA” ZONA EURO/ Noile zvonuri care socheaza pietele: Germania in pericol, Franta si-ar pierde ratingul/ ELVETIA, FORTATA SA TREACA LA EURO?/ Razboiul financiar chino-american/ Concluzia: trebuie taiate cheltuielile bugetare

• Money.ro: Profetul crizei: Capitalismul se autodistruge, Marx a avut dreptate

Economistul care a prezis criza din 2008, Nouriel Roubini, avertizează că există peste 50% şanse să intrăm din nou în recesiune, în timp ce capitalismul este la un pas de a se autodistruge. Economia este prinsă în cleştele reducerii consumului, mai ales prin reticenţa firmelor de a face noi angajări, noi investiţii care să dea un imbold economiei, spune economistul Nouriel Roubini. Toată lumea încearcă să îşi creeze rezerve pentru cazul în care economia intră într-o nouă pantă descendentă, companiile stau pe munţi de cash.

“Afacerile nu fac nimic acum, nu ajută economia, există aceste riscuri care îi fac nervoşi. Se plâng că nu investesc pemtru că există exces de capacitate, că nu angajează pentru că nu există suficientă cerere, suficient consum final. Dar aici există şi un paradox. Dacă nu angajezi muncitori, nu există suficiente venituri ale muncitorilor, nu există sufientă încredere a consumatorilor, nu există suficient consum, nu există suficientă cerere finală”, a declarat Rubini într-un interviu pentru The Wall Street Journal.

Sistemul capitalist este aproape de a intra într-o buclă autodistructivă, în care fiecare încearcă să se salveze, spre detrimentul interesului general. „În ultimii 2-3 ani această situaţie s-a înrăutăţit. Am avut o redistribuţie masivă a veniturilor din piaţa muncii către capitaluri, din salarii către profituri, inegalitatea în venituri şi averi a crescut. Tendinţa firmelor de a cheltui e mai redusă decât cea a populaţiei, şi companiile îşi permit să economisească mai mult decât populaţia. Redistriibuţia veniturilor şi averii fac problema lipsei de cerere agregată chiar şi mai rea.

Karl Marx avea dreptate, la un moment dat, capitalismul se poate autodistruge. Nu poţi să muţi veniturile din muncă către capital fără să ai un exces de capcacitate şi o lipsă a cererii agregate. Asta se întâmplă. Credeam că pieţele funcţionează, dar nu funcţionează. Este un proces autodistructiv”, spune economistul.

Nu suntem exact încă în această fază. Dar riscul de depresiune economică globală există şi Roubini îl plasează la 50% în acest moment. Există prea multă datorie a mediului privat şi a celui guvernamental. Din datorie nu poţi să ieşi decât prin economisire, într-o creştere economică puternică sau prin metoda periculoasă a inflaţiei, spune Roubini. Dar, dacă nu reporneşte consumul populaţiei şi firmelor, atunci rişti să rămâi în recesiune. În SUA, însă, nu există creşterea economică puternică iar consumul populaţiei nu creşte. Există însă “sectorul imobiliar zombie şi băncile zombie”. Băncile sunt şi cele mai mari riscuri pentru economie, pentru că sunt mai mari şi mai greu se salvat. “Am putea avea un Lehman la puterea a 2-a”.

Faptul că Fed a anunţat că va ţine dobânzile aproape de zero până în 2013 nu va ajuta prea mult economia, spune Roubini. El se aşteaptă ca Bernanke să anunţe un nou program de quantitative easing, şi apoi încă unul, şi încă unul. Politica monetară nu va putea elimina riscul ca economia să intre într-o nouă recesiune. Totuşi, economistul crede că banii nou apăruţi nu vor crea prea multă inflaţie, pentru că vor ajunge din nou la Fed, ca rezerve în exces ale băncilor.

Mai mult, măsurile de austeritate vor împinge ţările mai adânc în recesiune. Inclusiv ţări ca Marea Britanie, Franţa sau SUA, ţări care nu şi-au pierdut încă accesul la pieţe, dar pe care există o presiune imensă. Economistul crede că pe termen scurt aceste ţări ar trebui să dea un imbold economiei prin deficite mai mari şi să vină cu o strategie pe termen mediu şi lung care să promită reducerea gradului de îndatorare, după ce economia intră într-un ciclu de creştere. Până ca apele să se limpezească, Roubini spune că îşi ţine banii în cash şi că îşi sfătuieşte clienţii să evite activele riscante. El crede că aurul este bun pentru hedging în această perioadă de incertitudine economică, în plus este şi un antidot la inflaţie, deşi vede riscuri limitate în această ultimă direcţie.

• Trenduri economice: Restul e tacere

(…) Nu putem să nu constatăm cum criza revine în curtea celor care au provocat-o, după un pattern pe care l-am descris în urmă cu doi ani, pe vremea când marile bănci americane erau ajutate cu generozitate de către insider-ul Paulson. Nivelul este însă altul, iar SUA şi-a pierdut capacitatea de a le ajuta. Este marele risc al perioadei următoare: o explozie nucleară pe piaţa instituţiilor financiare cu dezastruoase implicaţii sistemice. Întrebarea care se pune nu este dacă ci când se va întâmpla. Momentan ar mai fi ceva instrumente de cosmetizare a realităţii. Mă aştept ca politicienii să apeleze cu generozitate la ele pentru a amâna nu cu mult timp răfuiala finală. (…)

• Hotnews: Mugur Isarescu: Lumea se schimba. Nu stim insa cum va arata. Nici bancherii nu stiu. Va dati seama ce ar face daca ar sti

(…) După asemenea crize, avem o singură certitudine: că lumea se va schimba. (…) Lumea se schimba. Nu stim insa cum va arata ea. Poate tinerii pot intui.

• Gandul:
  

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR: Guvernul va trebui să taie în continuare din cheltuielile bugetare

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, este de părere că Guvernul va trebui să taie în continuare din cheltuielile bugetare şi dă drept exemplu situaţia ţărilor dezvoltate ca Statele Unite ale Americii şi Japonia care au adoptat deja măsuri similare. “Acum, peste tot în lume, din America până în Japonia, până şi în Europa, toate ţările taie bugete. Eu mă îndoiesc că noi am putea să scăpăm fără să tăiem în continuare din cheltuielile bugetare”, a declarat acesta.

Majorarea pensiilor, ce urma să fie aplicată începând de anul viitor prin Legea pensiilor, va fi blocată de către Guvern până în 2014. Reprezentanţii Executivului au motivat decizia prin lipsa unui “cadru sustenabil” de aplicare a legii ce ar putea duce la creşterea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat. (…)

Băsescu: Susţin strategia bugetară a guvernului. Dacă tot împrumutăm pentru pensii şi salarii, dăm faliment toţi

Strategia fiscal-bugetară a guvernului pentru perioadă 2012 – 2014 are susţinerea Cotroceniului. Preşedintele Traian Băsescu a declarat astăzi că, în actuala conjunctură economică, poziţionarea guvernului este corectă, în caz contrar o politică de majorări a pensiilor şi salariilor ar avea un singur deznodământ, falimentul.

“Susţin strategia bugetară a guvernului pentru că nu avem altă soluţie. (…) Nu putem rămâne pe poziţia unei ţări care plăteşte pensiile şi bugetarii din împrumuturi pentru că dăm faliment toţi. (…) Nu vreau să pară lozincă, prumutăm pentru pensii şi bugetari sacrificând generaţiile care urmează să intre în viaţă”, a comentat şeful statului. (…)

• Capital: Soros spune că Germania este de vină pentru agravarea crizei

Ţările europene cele mai bine cotate de agenţiile de rating trebuie să pună la punct un sistem de obligaţiuni comune, în caz contrar zona euro se va prăbuşi, a estimat investitorul George Soros într-un articol publicat vineri în cotidianul german Handelsblatt. In plus, Soros a apreciat că o extindere a Fondului Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF) este absolut necesară, în caz contrar ratingul ‘AAA’ de care beneficiază Franţa ar fi ameninţat.

Miliardarul de origine ungară, recunoscut pentru speculaţiile pe lira sterlină în 1992, a dat vina pe Germania pentru agravarea crizei. ‘Reticenţele Germaniei (pentru a veni în sprijinul unei ţări în dificultate din zona euro) au condus la agravarea crizei Greciei şi au determinat o contagiune care s-a transformat într-o criză existenţială pentru Europa. Numai Germania poate inversa dinamica dezintegrării europene’, a apreciat George Soros. (…)

• Bloombiz:
  

GERMANIA, IN PERICOL: Se clatina “piatra de temelie” a Europei?

Germania s-a bucurat de cel mai mare boom economic inregistrat pe timp de recesiune, detasandu-se de criza datoriilor suverane care a facut ravagii in randul partenerilor sai comerciali. Insa, pesrpectiva unei recesiuni in W care ar putea izbucni in SUA ar putea sa pune capat epocii de liniste in statul german. In fiecare criza se ascunde cate o oportunitate. Criza financiara globala din 2008 a oferit oportunitatea Germaniei de a-si pune in evident puterea financiara. Intreprinderile germane s-au bucurat de o crestere puternica in timp ce alte tari din zona euro abia au supravietuit tsunami-ului financiar.

Odata cu retrogradarea ratingului SUA, Standard and Poor’s a scris un nou scenariu pe harta economiilor mondiale – o noua recesiune ar putea sa bata la usa. Pana acum, Germania a parut a fi imuna la problemele economice care au afectat alte tari, insa o dubla recesiune ar putea afecta chiar si statul german, in doua moduri, spun analistii. In primul rand, Germania traieste din exporturi si totodata este si un garant de credit pentru alte tari din zona euro afectate de criza. O serie de indicatori au sugerat in ultimele saptamani ca boom-ul economic german este pe sfarsite. In iunie, vanzarile industriei germane au stagnat, potrivit celor mai recente statistici, statul german avand o cerere externa de doar 0,1%. Sectorul de inginerie din Germania, un motor extrem de puternic al economiei, a inregistrat o crestere de doar 1% in luna iunie.

Ralph Wiechers, economist sef al VDMA, nu exclude o inrauta tire a situatiei. Criza dolarului si cea din zona euro reprezinta riscuri economice majore si pot deveni o povara grea de suportat pentru afacerile germane. O alta ingrijorare este faptul ca ratele dobanzilor ar putea creste ca raspuns la retrogradarea ratingului de tara al SUA. Daca acest lucru s-ar intampla, companiile americane ar opri investitiile, ceea ce inseamna ca din ce in ce mai putini bani vor “curge” in Germania.

Lantul recesiunii: Criza din SUA va lovi si in Germania

SUA este o piata mai putin importanta pentru produsele germane decat era in trecut. In anii 1970, aproximativ 14% din exporturile germane mergeau spre SUA, in timp ce in 2010, acestea au fost de doar 6,8%. Germania s-a focusat pe tipul de tehnologii de care aveau nevoie tari precum China si Brazilia pentru a-si dezvolta economiile. Cu toate acestea, SUA ramane cel mai mare investitor strain in Germania.

Mai mult de un sfert din investitiile straine directe au fost realizate de companiile americane in 2003. Firmele americane angajeaza aproximativ 750.000 de oameni in Germania. In luna mai 2011, mai mult de jumatate din firmele chestionate de Camera de Comert Americana din Germania au declarat ca intentioneaza sa faca mai multe angajari in Germania pana la sfarsitul anului. Atata timp cat Germania gazduieste mai multe companii americane, o recesiune in SUA ar trage in jos cea mai mare economie a Europei.

Exporturile Germaniei, in pericol

Incetinirea cresterii economice in tarile UE pune in pericol exporturile germane. In luna iunie, 42% din exporturile germane au mers la tari din zona euro, iar 61% au fost directionate catre restul tarilor din UE. In al doilea rand, o inrautatire a crizei datoriilor suverane ar putea forta Germania sa aloce alte cateva sute de miliarde de euro pentru a sustine statele indatorate din zona euro. In cazul in care fondul de sustinere se mareste, cota Germaniei va creste direct proportional. Costurile imprumuturilor din Italia si Spania au scazut luni dupa ce BCE a inceput sa cumpere titluri de stat. Cu toate aceste, analistii internationali considera ca moneda euro va ramane puternica pe fondul crizei din SUA.

Intarirea euro constituie un pericol pentru tarile de la periferia Europei, intrucat va ingreuna exporturile si va impiedica atragerea de investitii straine. Situatia ar deveni si mai dificila in cazul in care speculatiile cu privire la o retrogradare a ratingului Frantei s-ar adeveri. Francezii sunt cei mai mari cumparatori de produse germane, avand importuri anuale de peste 90 de miliarde de euro. Franta este, de asemenea, al doilea mare contributor la fondul de salvare al UE. Saptamana trecuta, Standard & Poor’s a confirmat ratingul AAA pentru Franta, insa investitorii au inceput sa speculeze impotriva celei de-a doua economii ca marime din zona euro. Pentru moment, Germania se afla departe de atacurile speculatorilor fiindca beneficieaza de o reputatie puternica.

In plus, datorita faptului ca randamentele obligatiunilor guvernamentale germane au scazut la noi in ultimele zile, statul german se poate imprumuta la dobanzi mult mai avantajoase acum, in timp ce alte natiunis e lupta pentru a obtine noi imprumuturi.

Articol realizat de Oana Dumitroiu

Franta intra in colimator. Bancile asiatice analizeaza liniile de credit cu marile banci franceze

Zvonurile care au circulat pe pietele de capital, potrivit carora Franta isi va pierde ratingul AAA, au alimentat ingrijorarea investitorilor si au contribuit la declansarea celei mai mari cresteri de la criza din 2008, a indicatorului european, care masoara costurile de asigurare a datoriilor, impotriva riscului de plata. Cel mai rapid au reactionat bancile din Asia. O banca a oprit liniile de credit catre marile banci franceze, iar alte cinci analizeaza serviciile financiare pentru schimburi comerciale si riscurile liniilor de swap, noteaza Reuters.

Chiar daca agentiile de evaluare au negat zvonurile potrivit carora statul francez isi va pierde ratingul, panica a cuprins pietele financiare din Franta. Agentiile de evaluare Fitch si Moody’s anuntasera, ieri, ca nu vor modifica ratingul AAA, cu perspectiva stabila, pentru Franta. Anuntul a fost dat tot la solicitarea Reuters, dupa ce zvonurile privind scaderea ratingului Frantei au facut ca bursa de la Paris sa scada in aceasta saptamana, scrie Le Figaro.

O divizie a Fitch, Fitch Solutions, a anuntat ca majorarea primelor de risc, in Franta si Germania, ar putea reflecta preocuparile pietei cu privire la capacitatea zonei euro de a sprijini tarile care se confrunta cu probleme, din Europa. Franta si Marea Britanie sunt statele europene amenintate de riscul scaderii ratingului, in contextul in care au avut o crestere economica foarte mica dar imprumuturi mari. Atat Franta, cat si Marea Britanie au ratingul maxim AAA.

Contactate de Reuters, bancile franceze au preferat sa nu comenteze situatia. Un purtator de cuvant la bancii Franceze BNP Paribas a fost contactat de catre publicatia amintita si dar a precizat ca nu comenteaza decizia bancilor asiatice. Nici reprezentantii Societe Generale si nici cei de la Credit Agricole nu au vrut sa comenteze situatia. Pe de alta parte, seful diviziei de risc pentru instrumentele de trezorerie de la o banca din Singapore a raspuns solicitarii Reuters si a precizat ca liniile de credit cu bancile franceze au fost taiate din cauza riscului perceput in a imprumuta bani acestora. „Am oprit. Limitele au fost scoase din sistem. Trebuie aprobate toate cazurile individual”, a spus bancherul, fara sa numeasca bancile franceze vizate.

Societe Generale a dat publicitatii un comunicat prin care dezminte zvonurile referitoare la stabilitatea financiara a grupului, dupa ce actiunile scazusera ieri, 10 august, cu 21%. In pofida anuntului, temerile investitorilor nu s-au temperat. Mai mult decat atat, actiunile bancii Societe Generale au incheiat sedinta in scadere cu aproximativ 15%. Bancherii si ofiterii de risc, din cadrul celor cinci banci asiatice care au inca tranzactii cu institutiile de credit din Franta, au precizat ca liniile de finantare pe termen scurt, de pana la 30 de zile, sunt inca disponibile, iar cele pe termen lung sunt inca actualizate. „Totul are legatura cu felul in care este perceput riscul unei banci franceze, indiferent daca este o linie swap sau tranzactii de imprumut, pe piata interbancara”, a declarat un bancher de la o institutie de credit din Japonia.

Dupa ce pietele s-au inchis, CEO-ul Societe Generale, Frederic Oudea, a declarat, pe postul de televiziune CNBC ca zvonurile referitoare la pierderea ratingului sunt „gunoi” si ca Societe Generale este capabila sa indeplineasca noile standarde globale de capital. In plus, Oudea sustine ca situatia din Franta este sub control. Analistii s-au grabit sa sublinieze faptul ca bancile din SUA au devenit mult mai bine capitalizate decat erau in timpul crizei financiare din 2008.

Cu toate acestea, peste Ocean, in Statele Unite, actiunile marilor banci au inregistrat scaderi bruste. Bank of America a convocat o conferinta cu investitorii pentru a incerca sa linistesteasca investitorii, ingrijorati de faptul ca institutia bancara nu are suficient capital. In pofida precizarilor Bank of America, piata nu s-a calmat. Bancile au inregistrat cele mai slabe performante, cu pierderi considerabile. Indicele Dow Jones a scazut cu 519 puncte, pana la 10,719, in timp ce indicele S&P 500 a inregistrat o pierdere de pana la 1120.

Articol de Alexandra Grigore

Germania “curata” zona euro de tarile slabe. Grecia, nevoita sa paraseasca regiunea

Grecia nu mai e vazuta cu ochi buni de catre marile puteri economice din Europa. Economistii germani sunt de parere ca statul elen ar trebui sa paraseasca zona euro atat pentru binele propriu cat si pentru binele uniunii. De asemenea, acestia precizeaza ca Grecia nu va parasi singura regiunea. Tari precum Italia si Portugalia ar putea fi determinate sa iasa temporar din zona euro, pana isi rezolva problemele, potrivit New York Times. (…) In randul economistilor europeni, ideea ca Grecia ar trebui sa paraseasca zona euro este vazuta ca o decizie iresponsabila. Jean Claude Trichet, presedintele BCE, este de parere ca astfel de propuneri sunt absurde. Charles Wyplosz, profesor de economie la Institutul Universitar din Geneva, spune de asemenea ca parasirea zonei euro de catre Grecia ar insemna subminarea euro. Pe de alta parte, economistii germani atrag atentia asupra faptului ca tarile europene precum Grecia nu vor face niciodata ceea ce trebuie pentru a-si salva economia atata timp cat tarile mai puternice continua sa le salveze.

Economistii care spun ca Grecia ar trebui sa paraseasca zona euro recunosc faptul ca bancile elene ar da faliment, iar economia Greciei ar putea suferi o recesiune profunda. “Populatia Greciei ar trebui sa accepte o scadere uriasa a nivelului de trai, insa acesta va trebui sa scada oricum“, a declarat Matthias Kullas, un economist de la Centrul pentru Politica Europeana din Freiburg, Germania. Beneficiul ar fi ca statul elen ar avea propria moneda si politica monetara si ar putea decide o devalorizare pentru a cresterea competitivitatea, mai precizeaza Kullas. Celelate tari “contaminate” de criza datoriilor, precum Italia si Portugalia, s-ar putea confrunta cu o presiune de a parasi zona euro.

Cu toate ca unele tari ar putea fi obligate sa iasa din zona euro, rezultatul ar fi o uniune monetara cu o mai mare integritate. “Orice stat care vrea sa fie membru al zonei euro trebuie sa respecte regulile si sa intreprinda reformele necesare, lucru care ar consolida increderea in euro“, a conchis Kullas.

Bursele europene deschid in scadere. Investitorii asteapta vesti din SUA

Asediata, Banca Nationala a Elvetiei se gandeste sa treaca la euro

Banca Nationala a Elvetiei se confrunta cu o mare problema. Ascensiunea aproape neintrerupta a francului ii pune in pericol lichidiatile si ameninta sa declanseze un dezastru in ceea ce priveste exporturile statului elvetian. In acest context, pe piata au aparut zvonuri ca banca centrala elvetiana ar putea adopta euro. Cat de adevarate sunt aceste ipoteze? (…)

Banca Nationala a Elevetiei a trimis in piata „tone intregi de lichiditati”, scrie publicatia amintita, intr-o incercare de a tempera din avansul francului. Acest lucru a determinat ratele Elvetiei in apropiere de zero. In acest context, au aparut zvonurile potrivit carora Banca Elvetiei ar adopta euro. Un vicepresedinte din cadrul Bancii Nationale a Elevetiei, Thomas Jordan, a declarat ca banca centrala se gandeste sa adopte, temporar, euro. Afirmatia simpla, in aparenta, a declansat o adevarata isterie pe piete.

Jurnalele de stiri anuntau „vestile bune”. Dar omiteau un aspect extrem de important. Declaratia oficialului SNB se continua in felul urmator : „O adoptare permanenta a mondei unice europene nu este compatibila cu legile din Constitutia Elvetiana”.Pentru Elvetia, intrarea in Uniunea Europeana si abandonarea francului inseamna un referendum national si o modificare a constitutiei. (…)

Peter Schiff: Strategia Fed este nebunie curata!

• Ziare.com: Sub zodia “crizelor gemene”, incepe decaderea lumii

Daca primele doua razboaie mondiale s-au dus cu arme si s-au soldat cu milioane de morti, se pare ca lumea a mai avansat fata de acum 70 de ani si prefera acest gen de conflicte duse la nivel economic. In momentul in care ai ingenuncheat economic un stat, si-i detii o serie de active, atunci poti spune ca ai castigat o batalie.

In prezent, China si SUA au intrat intr-un astfel de razboi si sunt pe cale sa faca victime colaterale – statele slab economice, care sunt dependente de ele. China este cel mai mare detinator strain al datoriei SUA, cu peste 1,16 trilioane de dolari, sau cel putin asa aratau datele publicate de Trezoreria SUA, in luna mai. In plus, se estimeaza ca 2,25 trilioane de dolari, din rezervele straine ale Chinei, care se ridica la 3,2 trilioane, sunt in moneda americana.  Acum, desi America a reusit sa-si majoreze plafonul datoriei publice cu mai putin de 10 ore inainte de termenul limita, aceasta nu a salvat-o de o retrogradare a calificativului, din partea mai multor agentii de rating. Asta pentru ca americanii s-au certat prea mult pentru a aduce o stabilitate economia SUA, timp in care incertitudinile au aparut.

Multi acuza S&P de faptul ca a actionat impotriva Americii, in cel mai inoportun moment, si ca, desi avea tot dreptul sa faca acest lucru, ratingul nu trebuia downgradat tocmai acum. Cu toate acestea, cei de la Standard&Poor’s nu sunt singurii care au modificat in joc calificativul Americii, acelasi lucru fiind facut de Dagong Global Credit Rating.

A doua criza vine de doua ori mai puternica

Dupa aceasta miscare, a agentiilor de rating, au inceput fluctuatiile mai accentuate ale pietelor, fapt care face economistii sa fie mult mai pesimisti, foarte multi dintre acestia asteptand si pregatindu-se pentru o noua criza, una care loveste pe doua fronturi. Ca si tornadele gemene, care fac praf tot ce le sta in cale, asa au aparut, acum, pe plan mondial, doua “crize gemene”, cea din SUA si cea din Europa, care distrug fiecare economie pusa la pamant de taifunul “Bubble” din 2008. Bursele fragile, ca trestiile in vant la astfel de vesti, au reactionat in consecinta: s-au inclinat dupa vantul pierzaniei, astfel ca daunele inregistrate s-au ridicat la 4 trilioane de dolari, in numai cateva zile.

In cautarea vinovatilor, prindeti orbii si scoateti-le ochii! Deocamdata este nevoie de o redresare a economiilor mari ale lumii, care sa poate trage dupa ele si restul tarilor mai mici, pentru ca fara acestea nu vom avea nici o sansa. G7 a inceput deja o coordonare masiva a acestor economii, pentru a aduce stabilitatea financiara pe fagasul de la care a deraiat cu aproape 3 ani in urma.

Increderea investitorilor se afla in centrul celor doua tornade, iar efectele se vad in piete. Evident ca aceste fenomene economice nu s-ar fi format daca statele in cauza ar fi avut cheltuieli mai mici de sustinut.  Daca vom merge pe o latura mai sociala a acestor probleme, sentimentul de deja-vu va reveni foarte curand cu un gust mai mult decat amar pentru cei care au credite si care, supraindatorati, de abia au putut trece peste cei 2 ani si jumatate de criza mondiala. La fel de bine ne putem gandi si la cei care au joburi, dar care nu sunt tocmai stabile, avand in vedere situatiile financiare fragile ale intitutiilor in care lucreaza.

• Gandul:

Cum ar putea reacţiona China la NOUA CRIZĂ ECONOMICĂ începută din SUA. Două scenarii deloc liniştitoare

(…)China este cel mai mare deţinător de titluri ale Trezoreriei SUA din lume, cu rezerve de 3,2 trilioane de dolari (3.200 de miliarde). Împreună, Brazilia, India şi Rusia deţin doar 1,1 trilioane de dolari în titlurile de stat americane. Banca centrală chineză a început deja să-i sfătuiască pe decidenţii politici de la Beijing să înceapă să caute alternative la rezervele în dolari. Pe de altă parte, oficialii americani acuză că yuanul este menţinut subevaluat prin mijloace artificiale, pentru ca Beijingul să obţină avantaje comerciale.

Beijingul încolţit: cele două scenarii de reacţie

O analiză Reuters arată că, după ce şocul financiar din această lună va fi depăşit, economia mondială ar putea asista la o a treia fază a crizei globale a creditelor, începută în 2007-2008: infectarea creditorilor supremi. Criza, care a început prin spargerea bulelor ipotecare şi imobiliare şi care apoi s-a extins în sistemul bancar, a ajuns acum la guverne. China este în vârful listei, având în vedere ironicul proverb că cine datorează băncii 1.000 de dolari are o problemă, dar când cineva datorează un milion, atunci banca are o problemă.

Nervozitatea Chinei şi probabil şi a celorlalte state şi instituţii care au împrumutat dintotdeauna SUA, fiind sigure că îşi vor toţi banii înapoi, provine din faptul că acum au ajuns nişte creditori captivi. Chiar dacă spaima incapacităţii de plată pare trasă de păr, tensiunea crescândă a pieţei şi inabilitatea guvernelor de a domoli grijile creditorilor sabotează creşterea economică, esenţială pentru sustenabilitatea unei datorii pe termen lung.

Răspunsul cel mai probabil al SUA la şocurile din pieţe va fi tipărirea de bani. Acest lucru va duce însă la slăbirea şi mai profundă a dolarului, ceea ce combinat cu menţinerea unei dobânzi joase la bondurile Trezoreriei, transferă povara pe creditorii externi, care îşi văd valoarea asset-urilor scăzând. China ar putea încerca la rândul ei să tipărească bani, dar asta ar fi periculos pentru societatea chineză, unde inflaţia este şi aşa inacceptabil de ridicată. China ar putea să încerce să vândă din plasamentele din SUA, însă efectul ar fi la fel de negativ.

Există două scenarii privind China, arată analiza: unul pozitiv, în care G20 poate ajunge la un compromis privind reducerea dezechilibrelor monetare globale, şi unul “terifiant”, în care China se enervează atât de rău pentru că este încolţită, încât provoacă intenţionat o criză în SUA şi la nivel mondial.

Oricum ar fi, dolarul se erodează. Tocmai de aceea, China face presiuni deja pentru ca FMI să accepte dezvoltarea unui coş diversificat de valute principale în care se pot face rezerve. Anul trecut, Brazilia a avertizat asupra unui “război al valutelor”, ca răspuns la decizia SUA de a tipări şi mai mulţi dolari: guvernele din întreaga lume îşi manipulează monedele, pentru a obţine avantaje comerciale la exporturi.

CRIZA din 2011 comparată cu cea din 2008. GRAFICELE care NE SPUN CÂT DE GRAVĂ E SITUAŢIA

(…) “Deocamdată nu este la fel de rău ca în 2008, dar ar putea să se înrăutăţească, pentru că grijile privind datoria suverană au o anvergură mult mai globală decât riscul ipotecilor subprime din 2008”, consideră profesorul Darrell Duffie, de la Universitatea Stanford. Asemănarea cea mai îngrijorătoare a crizei actuale cu cea din 2008 este însă lipsa de încredere. În timp ce multă lume stă cu ochii pe volatilitatea burselor, care au urcat şi au scăzut ameţitor în ultimele zile, mulţi finanţişti şi oficiali guvernamentali au o altă grijă: semnele de stres pe care le dau pieţele de credit din Europa, esenţiale pentru finanţarea operaţiunilor bancare şi a companiilor de acolo.

Spre deosebire de 2008, când colapsul băncilor americane a îngrozit lumea, acum se întâmplă în sens invers: expunerea băncilor europene pe datorii suverane macină nervii în SUA. Instituţiile financiare din Europa au investiţii imense în bonduri guvernamentale din Grecia, Irlanda, Portugalia, Italia şi Spania, iar grijile privind incapacitatea de plată sunt în creştere. (…)

Pe Wall Street, ameninţarea din partea Greciei este similară cu falimentul Bear Sterns din martie 2008, care a fost preludiul crizei care a urmat, după şase luni. Pentru finanţiştii care cred asta, datoriile imense ale Italiei şi Spaniei sunt echivalentele Lehman Brothers şi AIG, instituţii ale căror prăbuşiri au pus în pericol întreg sistemul.

Pe lângă teamă, este prezent şi acel sentiment de negaţie din perioada de până acum, la fel ca în 2008. Chiar şi când erau dovezi clare că sistemul subprime era o ameninţare în 2007, acţiunile au stat sus. Acum, Wall Street prevede câştiguri cu 23% mai mari pe trimestrul 4, decât anul trecut, deşi este evident pe zi ce trece că ele nu sunt posibile.

• Capital: Băieții deștepți au dat lovitura: dezastrul de la Wall Street le aduce bani

Pentru cine știe să facă speculații pe bursă, săptămâna aceasta a putut fi un moment în care ar fi putut face o avere, date fiind oscilațiile măsurate în zeci de procente ale acțiunilor listate la bursele din întreaga lume. Interesant este că tot figuri arhicunoscute de milionari reușesc să găsească aceste oportunități. După ce un “misterios investitor”, care pare a fi George Soros, s-a ales cu 8,5 miliarde de dolari doar pentru că “a ghicit” că ratingul AAA al Americii va fi coborât, un alt mare milionar cunoscut american a profitat de pe urma haosului de săptămâna asta, ce e drept, mai transparent.

Este vorba despre Donald Trump, care a investit în acțiuni listate la New York exact la momentul potrivit, și anume cel în care valoarea acestora era la pâmânt. Mai mult, Trump a băgat banii fix în acele acțiuni care au avut cele mai mari pierderi pe bursă în aceste zile, și anume cele ale băncilor. Astfel, Trump a declarat într-un interviu pentru CNBC că zilele acestea a cumpărat acțiuni la Bank of America și Citi Bank după ce acestea s-au prăbușit în timpul dezastrului de luni și miercuri.

Valul de vânzări în panică de pe Wall Street a măturat și cotațiile marilor bănci americane, care s-au scufundat cu 10-20% în ședința de luni, în timp ce indicii principali au suferit cea mai mare cădere din toamna lui 2008 încoace, de 5,5-7%. Cea mai lovită tsunamiul de vânzări a fost Bank of America (BAC), din a cărei valoare de piață s-a evaporat mai mult de o cincime (peste 20%) în doar câteva ore de tranzacționare din sesiunea de luni. Acțiunile băncii s-au prăbușit sub cel mai mare val de vânzări din acest an, în condițiile în care volumul de tranzacționare a depășit de 3-4 ori media zilnică din acest an. (…)