Pelerinajul la sărbătoareaSfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (prăznuit la 27 octombrie), organizat ca în fiecare an de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor, se va desfășura în perioada 25-29 octombrie 2018 după următorul program:
Joi, 25 octombrie 2018, la ora 12.00, va avea loc procesiunea Calea Sfinţilor, cu Sfintele Moaşte şi Icoana SfântuluiCuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, de la Catedrala Patriarhală, pe bulevardul Regina Maria din Bucureşti, până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.
Începând cu aceeași oră, de la Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou, vor fi aduse în procesiune Sfintele Moaşte şi Icoana Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, pe traseul Calea Şerban Vodă, strada Bibescu Vodă, până la urcarea pe Dealul Patriarhiei.
La ora 12.30, cele două procesiuni se vor întâlni la Cruceabrâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei, şi vor înainta împreună până la Catedrala Patriarhală, unde vor fi întâmpinate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Altarul de vară. Apoi, Sfintele Moaşte şi Sfintele Icoane vor fi depuse spre închinare în baldachinul de pe Colina Patriarhiei, pentru a fi cinstite de pelerini până luni, 29 octombrie 2018.
Vineri, 26 octombrie 2018, la sărbătoareaSfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, de la ora 9.30, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, se va săvârşi Sfânta Liturghie.
Sâmbătă, 27 octombrie 2018, la sărbătoareaSfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, începând cu ora 9.00, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, va fi săvârșită Sfânta Liturghie de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți şi diaconi.
Duminică, 28 octombrie 2018, la sărbătoarea Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, de la ora 9.30, în Catedrala Patriarhală, se va săvârşi Sfânta Liturghie.
Luni, 29 octombrie 2018, de la ora 9.30, în Catedrala Patriarhală, se va săvârși Sfânta Liturghie, iar la ora 12.00, racla cu moaștele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica se va întoarce la Mănăstirea Cernica.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a întâmpinat joi, 25 octombrie, pe Dealul Patriarhiei moaştele ocrotitorilor Bucureştiului: Sf. Calinic de la Cernica şi Sf. Dimitrie cel Nou.
După ce au fost aşezate în baldachinul Catedralei Patriarhale, a fost oficiat o slujbă de Polihroniu în prezenţa Preafericirii Sale.
Alături de Patriarhul Daniel s-au aflat ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, care participă şi la şedinţa Sfântului Sinod desfăşurată în Palatul Patriarhal.
După slujba de Polihroniu, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel vorbit despre personalitatea marcantă a Sfântului Calinic de la Cernica.
Preafericirea Sa l-a numit un „duhovnic înţelept şi părinte milostiv”, dar a evidenţiat şi activitatea sa cărturărească şi de ctitor.
„Sfântul Calinic a fost un om erudit, un bun organizator, un talentat constructor de biserici, şapte la număr, şi ctitor al Catedralei Episcopale din Râmnicu Vâlcea”.
Câteva mii de credincioși și preoți au mers spre Catedrala Patriarhală joi la amiază împreună cu Sfinții Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor și Calinic de la Cernica, Bucureșteanul, în procesiunea tradițională intitulată Calea Sfinților.
Procesiunea din 25 octombrie 2018 a fost organizată în două coloane cu trasee diferite:
Prima Coloană a mers cu moaștele și icoana Sf. Dimitrie de la Catedrala Patriarhală spre Biserica Sf. Nicolae – Vlădica și pe Bd. Regina Maria până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.
A doua coloană a plecat de la Biserica Sf. Spiridon – Nou, cu moaștele Sf. Calinic și cu icoana sa, pe traseul: Calea Șerban Vodă – Strada Bibescu Vodă până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.
Cele două procesiuni s-au întâlnit la Baza Dealului, apoi au fost primite în altarul de vară al Catedralei de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și de ierarhii Sfântului Sinod.
Raclele au fost așezate în baldachinul special amenajat lângă Catedrala Patriarhală în timpul intonării troparului Sfântului Dimitrie cel Nou și al Sfântului Calinic de la Cernica. Momentul de rugăciune a fost prezidat de Patriarhul României.
„În mod deosebit astăzi se propune spre canonizare un ierarh român basarabean, Dionisie Erhan, care a fost militant pentru unirea Basarabiei cu România şi un om plin de zel misionar”, a spus Patriarhul Daniel în deschiderea şedinţei de lucru a Sfântului Sinod.
Întrunirea membrilor sinodali are loc pe parcursul zilei de joi în Reşedinţa Patriarhală.
Propunerea de canonizare a Episcopului Dionisie Erhan (1868-1943) a venit din partea Sinodului Mitropoliei Basarabiei, urmare a faptului că ierarhul „a fost foarte activ în toată lucrarea de unire a Basarabiei cu Regatul României”, potrivit Preafericirii Sale.
Ierarhii români din Basarabia au remarcat calitățile intelectuale și morale deosebite ale Episcopului Dionisie, precum și faptul că era un bun cunoscător al Sfintelor Scripturi și al cărților de cult, un apreciat duhovnic, un luptător pentru binele românilor din Basarabia și pentru afirmarea valorilor naționale.
Patriarhul a prezentat apoi motivaţia aducerii anul acesta la hramul Catedralei Patriarhale din Bucureşti a moaştelor Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Bucureşteanul.
„Ierarhul este bucureştean de origine şi anul acesta se împlinesc 150 ani de la trecerea sa la Domnul”, a spus Preafericirea Sa.
De asemenea, Patriarhul a apreciat că Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a fost un „ierarh misionar şi fervent militant pentru Unirea Principatelor”.
„În acest an al făuritorilor Marii Uniri ne-am amintit şi de cei care au pregătit prin Unirea de bază, a Principatelor Române, Unirea de vârf de la 1 decembrie 1918, precedată de Unirea Basarabiei cu Regatul României şi Unirea Bucovinei cu Regatul României”.
„Sfântul Calinic este un sfânt al unităţii, al comuniunii româneşti şi de aceea am dorit să fie cinstit cu prilejul şedinţei Sfântului Sinod”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Patriarhul a reiterat faptul că moaştele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica se vor întâlni cu moaştele Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, în procesiunea Calea Sfinţilor.
„Noi ca ierarhi întâmpinăm un ierarh foarte cunoscut, deodată mare duhovnic, om milostiv de cultură, iubitor de Dumnezeu şi popor”, a spus Preafericirea Sa.
Moaştele celor doi sfinţi vor fi aşezate ulterior pentru închinarea pelerinilor care vin zilele acestea la Patriarhie.
Pe ordinea de zi se mai află definitivarea mai multe texte liturgice ale unor sfinţi deja canonizaţi, precum şi aspecte de ordin administrativ.
Sfântul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate.
Sfântul Sinod se compune din Patriarh, toți mitropoliții, arhiepiscopii, episcopii eparhioți, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari și arhiereii vicari în funcțiune. Sfântul Sinod se întrunește anual în cel puțin două ședințe de lucru, în perioadele de primăvară și toamnă, iar în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie.
2 Commentarii la “PROGRAMUL sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (25-29 octombrie 2018). MOAȘTELE SFÂNTULUI CALINIC DE LA CERNICA purtate în procesiune și aduse spre închinare în racla de lângă Catedrala Patriarhală. CANONIZAREA UNUI EPISCOP BASARABEAN UNIONIST”
Anul acesta parintii cu copii mici n-au decat sa stea cu tot cu acestia la intreaga coada. Cei care n-au cum sa se elibereze de grija copiilor nu mai conteaza. Privilegiul de a se inchina ramane rezervat traitorilor ce nu au copii de ingrijit. Majoritatea acestora si-au aratat preocuparea fata de cei situati dincolo de propriile lor interese prin absenteismul masiv la referendumul aruncat ca problema in carca alora cu copii.
Nu pot multumi pentru aceasta decizie nimanui. Ii intreb sincer pe marii traitori de senzatii tari duhovnicesti, care au aratat unde ii doare de viitorul tarii, pentru ce se mai inghesuie la inchinat la moastele unui sfant? Tot numai pentru ei insisi? Le doresc succes in raiul imaginatiei lor.
Ce coincidență ca tocmai sfântul ocrotitor al capitalei unui principat condus tradițional de dinastia Basarabilor (sau “Băsărăbeștilor”) să fie originar tocmai din satul “Basarabov”, aflat la sud de Dunăre, așadar pe teritoriul fost al Imperiului bizantin și apoi al Țaratului vlaho-bulgar!
Deci, mergând trimișii domnului în satul Basarabov, au luat moaștele sfântului și au purces cu ele ca să le aducă în Valahia. Ajungând cu dânsele până aproape de un sat care se cheamă Ruși [subl.mea], au stat sfintele moaște la o fântână și de acolo sfântul n-a mai vrut a merge mai departe”
Alte coincidente: numele satului de obârșie, cu terminație slavă, localitatea amintită mai sus – Ruși – și faptul că tocmai generalul rus Piotr Saltîkov a fost cel care, în contextul războiului ruso-turc din 1768 – 1774 – a adus moaștele sfântului în Țara Românească. Voia de fapt să le ducă în Rusia și la rugămintea unui român, Hagi Dimitrie – așadar a unui purtător tocmai al prenumelui sfântului – acestea au fost dăruite catedralei metropolitane din București.
In timpul ocupației germane din primul război mondial, câțiva bulgari cu o mașină au furat moaștele Sfântului Dimitrie din catedrala Mitropoliei din București, cu scopul să le ducă peste Dunăre, în țara lor.
Alexandru Marghiloman nota la 18 februarie 1918: “Moaștele lui Sf. Dumitru s-au găsit. O oprire a automobilului a silit pe hoți să puie coșciugul într-o căruță și au putut fi astfel prinși la Daia, lângă Călugăreni. Horstmann îmi spune că Mareșalul [von Mackensen] a fost furios când i s-a anunțat răpirea și că ieri toată ziua a arătat o foarte mare nerăbdare. Va fi sever cu cei 18 sau 20 de bandiți, cari au fost arestați” https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/furtul-moastelor-sf-dimitrie-basarabov
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Anul acesta parintii cu copii mici n-au decat sa stea cu tot cu acestia la intreaga coada. Cei care n-au cum sa se elibereze de grija copiilor nu mai conteaza. Privilegiul de a se inchina ramane rezervat traitorilor ce nu au copii de ingrijit. Majoritatea acestora si-au aratat preocuparea fata de cei situati dincolo de propriile lor interese prin absenteismul masiv la referendumul aruncat ca problema in carca alora cu copii.
Nu pot multumi pentru aceasta decizie nimanui. Ii intreb sincer pe marii traitori de senzatii tari duhovnicesti, care au aratat unde ii doare de viitorul tarii, pentru ce se mai inghesuie la inchinat la moastele unui sfant? Tot numai pentru ei insisi? Le doresc succes in raiul imaginatiei lor.
Ce coincidență ca tocmai sfântul ocrotitor al capitalei unui principat condus tradițional de dinastia Basarabilor (sau “Băsărăbeștilor”) să fie originar tocmai din satul “Basarabov”, aflat la sud de Dunăre, așadar pe teritoriul fost al Imperiului bizantin și apoi al Țaratului vlaho-bulgar!
Deci, mergând trimișii domnului în satul Basarabov, au luat moaștele sfântului și au purces cu ele ca să le aducă în Valahia. Ajungând cu dânsele până aproape de un sat care se cheamă Ruși [subl.mea], au stat sfintele moaște la o fântână și de acolo sfântul n-a mai vrut a merge mai departe”
Alte coincidente: numele satului de obârșie, cu terminație slavă, localitatea amintită mai sus – Ruși – și faptul că tocmai generalul rus Piotr Saltîkov a fost cel care, în contextul războiului ruso-turc din 1768 – 1774 – a adus moaștele sfântului în Țara Românească. Voia de fapt să le ducă în Rusia și la rugămintea unui român, Hagi Dimitrie – așadar a unui purtător tocmai al prenumelui sfântului – acestea au fost dăruite catedralei metropolitane din București.
In timpul ocupației germane din primul război mondial, câțiva bulgari cu o mașină au furat moaștele Sfântului Dimitrie din catedrala Mitropoliei din București, cu scopul să le ducă peste Dunăre, în țara lor.
Alexandru Marghiloman nota la 18 februarie 1918: “Moaștele lui Sf. Dumitru s-au găsit. O oprire a automobilului a silit pe hoți să puie coșciugul într-o căruță și au putut fi astfel prinși la Daia, lângă Călugăreni. Horstmann îmi spune că Mareșalul [von Mackensen] a fost furios când i s-a anunțat răpirea și că ieri toată ziua a arătat o foarte mare nerăbdare. Va fi sever cu cei 18 sau 20 de bandiți, cari au fost arestați”
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/furtul-moastelor-sf-dimitrie-basarabov