REALA TRADARE NATIONALA: LEGEA OFFSHORE PRIVIND RESURSELE DE GAZE DIN MAREA NEAGRA. Marile companii petroliere straine resping conditiile românilor/ Mari presiuni americane si maghiare pentru adoptarea legii care va permite demararea exploatarilor din Marea Neagra

30-06-2018 16 minute Sublinieri

gazoductul din marea neagra

Parlamentul este pe punctul să voteze (in unanimitate, probabil) renunțarea României la resursele sale naturale din Marea Neagră (off shore) in favoarea puterilor cu “ambasade” vocale la București!

Costul trădării: 16 miliarde Euro.

Singura salvare: respingerea proiectului de lege pentru exploatările offshore PL-x 33/2018 (PL 408/2017) – sau cel puțin a articolelor 18 – 20 din forma propunerii legislative votată in unanimitate de Senatul României! (mai jos, textul unui articol mai vechi pe care l-am publicat pe aceasta tema)

În anul celebrării centenarului Marii Uniri, politicienii noștri au reușit, în sfârșit, să ajungă la consens. Din păcate doar pentru a sabota viitorul României: toți, indiferent de “culoare politică” sunt gata să adopte “pe repede înainte” o lege antinațională prin care ei renunță la zeci de miliarde de dolari, bani cu care această țară și-ar fi putut construi un viitor pentru următoarele decenii. Sau chiar secole! Dar la ce folosește să te gândești la educația și sănătatea generațiilor următoare, la ce bun să ai mijloace financiare cu care să poți să construiești școli, spitale și autostrăzi, atâta vreme cât licuricii mai mari sau mai mici sunt gata să garanteze politicienilor servili imunitate în fața satrapilor “anticorupți” școliți și tocmiți de amabasadorii adevăraților corupători? Frica! Doar frica și lașitatea politicienilor noștri poate constitui o explicație pertinentă pentru trădarea interesului național, căci în timp ce alte popoare își trimit copii să moară în războaie pentru obținerea de resurse necesare pentru dezvoltarea lor pe termen mediu și lung (războiul din Siria nu are altă miză reală decât imensa pungă de gaze descoperită în largul coastelor siriene, iar iminentul război din Iran nu are ca miză decât creșterea prețului petrolului peste limita de rentabilitate a exploatării gazelor de șist), noi, românii, prin reprezentanții noștri, ne dăm resursele pe nimic.

Da, mă simt obligat să revin cu un subiect care se încăpățânează să nu fie “la modă”, dar despre care am tot scris în ultimele luni: iminenta trădare a interesului național de către întreaga noastră clasă politică actuală. Zilele trecute am arătat cum președintele Iohannis și partidul acestuia – PNL-ul – au făcut tot ce le-a stat în putință să împiedice adoptarea unei legi care, odată adoptată, ar fi fost aptă să aducă la bugetul de stat miliarde de euro din suprataxarea profitului făcut de concesionarii și exploatatorii resurselor naționale ale României. Legea, după mai mult de cinci ani de la inițierea ei, a intrat în sfârșit în vigoare.

Această lege – Legea 73/2018, inițiată de USL și adoptată într-un final de către coaliția la putere – PSD-ALDE, a preluat și îmbunătățit dispozițiile unei mai vechi ordonanțe de urgență, OG 7/2013, și, așa cum arătam într-un precedent articol, prevede supra-impozitarea pe două paliere a profitului obținut din vânzarea gazelor naturale extrase din subsolul țării, și anume 60% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv și respectiv 80% (!!!) pentru prețurile care depășesc 85 lei/MWh, prevăzând în plus și o limită maxima de 30% din totalul veniturilor suplimentare pentru deducerea investițiilor concesionarilor.

Însă, surpriză, după ce s-au luptat cu Președintele și cu partidul acestuia pentru adoptarea amintitei legi, acuala putere este pe cale să adopte, de data aceasta cu sprijinul opoziției și al Președintelui, o altă lege care face ineficientă și inutilă Legea 73/2018, publicată, nu întâmplător vedem, în Monitorul oficial pe 1 Aprilie…

Da… legea care ar fi trebuit să aducă românilor bunăstare și siguranța unei dezvoltări durabile pe termen mediu și lung nu este nimic altceva decât o păcăleală… căci proiectul legislativ cunoscut sub denumirea de PL 408/2017, alias PL-x 33/2018 (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=16830) de la Camera Deputaților, exceptează de la aplicarea proaspăt adoptatei legi toată producția de gaze a României din offshore (productie care va dubla dacă nu tripla producția noastră actuală de gaze) – producție care astfel nu va mai fi a României.

La articolul 18 al proiectului legislativ mai sus amintit se stipulează că “începând cu data întrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonanței Guvernului nr. 7/2013 (devenită Legea 73/2018 – n.n.) privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (…) nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Mai mult, în “generozitatea” și excesiva “ospitalitate” a guvernanților noștri cu multinaționalele și mega corporțiile străine, nu doar că nu îi vom mai taxa pe exploatatorii resurselor noastre pe toată durata existenței resurselor din străfundurile Mării Negre, ci le vom și înapoia banii pe care i-am luat deja de la aceștia cu titlul de impozite în baza unor legi în vigoare ale statului român. Cum? Prin instituirea unui credit fiscal: “În situația în care titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezetei legi sunt obligați să plătească orice sume perceute de autoritățile publice în plus față de sumele care ar fi fost datorate în conformitate cu prezenta lege” – căci așa prevede proiectul de lege aflat pe punctul să fie adoptat de către Parlament.

Foarte probabil că această Lege este efectul direct al consultanței pe care Biroul pentru Resurse de Energie al Departamentului de Stat de la Washington o acordă Guvernului României și Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO) (înființată în 2016 și care a devenit operațională în ultima parte a anului trecut), situând astfel țara noastră într-o companie selectă a țărilor care primesc o asemenea consultanță, și anume Ucraina, Guyana, Uganda sau Papua Noua Guinee (aflați mai multe despre aceasta la https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/sua-ar-putea-oferi-asistenta-romaniei-la-reglementarea-operatiunilor-petroliere-offshore-din-marea-neagra-unde-cei-mai-importanti-jucatori-sunt-cei-americani-18070489).

Cu ocazia analizării propunerii legislative în executiv, mai multe persoane din diferite autorități cu competențe în materie, înfruntând curajos și evitând ingenios toate opreliștile și crizele secretarului general al guvernului (interimar) Andreea Lambru – o frenetică susținătoare a PL-x 33/2018 (PL 408/2017), au solicitat Ministerului Finațelor un studiu de impact ale proeictului legislativ asupra bugetului. Ministerul Finanțelor însă, prin secretarul de stat Attila Gyorgy a venit, conform informațiilor noastre, doar cu niște critici stilistice și de ordin semantic a adresa textului legii. Nimic altceva. Niciun studiu de impact.
Nu-i nimic. Am făcut noi un studiu de impact pe baza informațiilor devenite publice. Și am aflat ce înseamnă concret, în bani, exceptările fiscale din proiectul legislativ.

Neaplicarea supraimpozitării prevăzută de Legea 73/2018 celor aproximativ 600 miliarde de metri cubi de gaze naturale aflate potrivit unor surse extrem de serioase în subsolul mării Negre în zona economică exclusivă a României, (din care doar aproximativ 200 miliarde metri cubi se află în perimetrul Neptun Deep despre care s-a vorbit mult în ultimele săptămâni) vor crea o gaură de cel puțin 16 miliarde Euro in următorii 20 de ani.

Cum? Păi, pentru o producție prognozata de 600 mld. mc și o supraimpozitare de aprox. 12 lei/MWh (125 lei/1000 mc – la prețul din zilele noastre, preț care nu poate decât să crească pe fundalul diminuării resurselor la nivel planetar), am estimat că impactul bugetar in urma neaplicării Legii 73/2018 (OG 7/2013) va fi de minim -75,000,000,000 lei, respectiv minim 16 miliarde Euro, bani care nu vor mai ajunge niciodată la bugetul României. Sau poate totuși vor ajunge… din împrumuturi la FMI!

Probabil că pentru coaliția la putere, argumentele aduse de Prim Ministrul Mihai Tudose, artizanul și inițiatorul acestei orori legislative cu un vădit caracter antinațional, sunt suficiente: “Dezvoltarea cu succes a perimetrelor offshore impune investiție de câteva miliarde de USD , în plus față de investițiile făcute în activități de explorare. Stabilitatea fiscală și a redevențelor este esențială pentru a se asigura încrederea investitorilor pentru a decide avansarea în faza de dezvoltare.”

Interesant e că ex-primministrul nu vorbește nimic în expunerea sa de motive despre dezvoltarea cu succes a poporului român și nici despre încrederea cu care învestesc (cert, însă nu investesc) cetățenii un guvern care ar trebui să le apere interesele și să lucreze în folosul națiunii. Nu vorbește nimic nici măcar despre numărul miliardelor de USD cu care îi scutim pe “investitorii strategici”, cu prețul a cel puțin 16 miliarde de euro.

Dar faptul că îi vom scuti de plata a 16 miliarde de Euro pe “investitorii noștri strategici” nu e destul! Conform propunerii legislative va trebui să le rambursăm printr-un credit fiscal și banii pe care aceștia i-au plătit până acum cu titlul de impozite în baza unor legi în vigoare ale Statului Român. Estimez că întoarcerea retroactivă a aplicării Legii 73/2018 (OG 7/2013) pentru producția din offshore în perioada 2013-2018 va avea un impact bugetar negativ de aprox. 100.000.000 lei/an, respectiv de 500.000.000 lei (fie 104 milioane de euro) pentru ultimii cinci ani în care, de facto, va retroactiva infama și neconstituționala lege. Bani pe care va trebui să îi “restituim” celor care ne fac onoarea să ne extragă resursele.

Nimic din toate acestea nu produce nicio urmă de îndoială aleșilor noștri, indiferent de culoarea lor politică, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziție. Ba din potrivă! Atunci când am încercat să vorbesc cu un politician de la putere (extrem de vocal în alte circumstanțe) și să-i atrag atenția cu privire la faptul că dacă nu este retrasă legea România va pierde miliarde de euro (spunându-i totdată că numele politicienilor care vor fi părtași la această mârșăvie vor fi scrise “cu litere de rahat în cărțile de istorie”) acesta mi-a răspuns cu o întrebare: “Nu, serios acum, dar pe tine cine te plătește? Interesele cui le aperi?”

Ăsta este nivelul. Totul se reduce la bani. Din păcate nu la banii noștri, ci ai altora.

D’asta proiectul legislativ, deși exceptează de la toate legile incidente în materie, trece la pas, cu cvasi-unanimitate, prin toate comisiile de specialitate de la Camera Deputaților: Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, toate s-au grăbit să avizeze un proiect de lege care instituie doar excepții de la aplicarea legii și restricții pentru drepturile cetățenilor și autorităților publice locale, dar și beneficii pentru exploataorii de resurse. Mai mult, la 11 Aprilie 2018 proiectul legislativ a trecut cu succes chiar și de “Comisia pentru buget, finanţe şi bănci” de la Camera Deputaților.

Fără nicio obiecțiune sau luare de poziție publică din partea vreunui membru a acesteia: nici din partea lui Varujan Vosganian (ALDE), dar nici din partea lui Cosette Chichirău (USR), amândoi mult mai rezervați decât de obicei. Nu am auzit vreo reactie nici din partea lui Budăi Marius-Constantin (PSD). Sau din partea lui Huţucă Bogdan-Iulian (PNL). Sau Lazăr Sorin (PSD). Sau Nosa Iuliu (PSD). Sau Pirtea Marilen – Gabriel (PNL). Sau Pop Andrei (PSD). Sau Bran Ioana (PSD). Sau Cocoş Vasile (PSD). Sau Dobre Mircea-Titus (PSD). Sau Erdei Dolóczki István (UDMR). Sau Firczak Iulius Marian (minorități). Sau Heiuş Lucian-Ovidiu (PNL). Sau Iancu Marius-Ionel (PSD). Sau Ignat Miron (minorități). Sau Matei Călin-Vasile-Andrei (PSD). Sau Năsui Claudiu-Iulius-Gavril (USR). Sau Neagu Nicolae (PNL). Sau Pau Radu – Adrian (PSD). Sau Popescu Pavel (PNL). Sau Sighiartău Robert-Ionatan (PNL). Sau Ştefan Viorel (PSD). Sau Todoran Adrian-Mihăiţă (PMP). Sau Vîlceanu Dan (PNL). Toți au tăcut! Niciunul dintre acești aleși ai noștri nu au văzut nimic scandalos în acest proiect de lege.

Foarte probabil la fel vor reacționa și ceilalți colegi ai domnilor parlamentari enumerați… și cu toții vor trece la vot, în unanimitate, această inițiativă legislativă care trădează pe termen lung și foarte lung interesul Naional al României, proiect legislativ care riscă să devină una dintre cele mai rușinoase legi adoptate de către Parlamentul României.
Sau poate cineva, care se va gândi dacă nu la viitorul țării lui măcar la viitorul lui politic și la “dâra” pe care vrea să o lase în istorie, va retrage această inițiativă catastrofală și umilitoare pentru destinul nostru și al copiilor noștri.

Dacă nu, foarte posibil că undeva, cândva, peste o sută de ani sau mai mult de ani de la momentul în care se vor fi împlinit o sută de ani de la Marea Unire a unui mic popor, va veni și explicația eșuării națiunii noastre. Un istoric care se va aplica asupra unuia din momentele de cotitură care vor fi dus la decăderea accentuată și dispariția în lumea multiculturală a unui popor latin aflat până nu de mult la gurile Dunării de la Marea Neagră – o mare bogată în resurse, va spune în cartea sa – pe care nu o va mai citi nimeni în afara îndrumătorului său de doctorat – că, deși stăpân peste unul dintre cele mai bogate soluri și subsoluri din Europa, poporul român nu a știut să profite de darurile primite. Vor fi găsiți și vinovați: un obscur Prim-Ministru, un Parlament național care nu era tocmai național, însă era laș și inert, șefii acelui Parlament – care fiecare în parte visa să devină “șeful statului” care avea să dispară, un Președinte pus de alții pentru alții… dar mai ales un popor care a acceptat să fie prost condus și reprezentat și care a lăsat să îi fie luate pe nimic bogățiile și resursele care l-ar fi putut aduce în rândul lumii… sau care l-ar fi făcut măcar să reziste în fața vicisitudinilor istoriei.

Interesant… de “Independence day”, ziua SUA, atât ambasadorul Klemm, cât și președintele Iohannis (al României?) au vorbit aceeași limbă – “cooperarea in domeniul energetic”!
Cu alte cuvinte ei, “partenerii strategici”, vor să ne ia resursele din Marea Neagră și el (KWI) vrea sa le dea!
Sper doar ca lipsa liderilor coaliției sa însemne ca ei nu vorbesc chiar aceeași limbă… ci vorbesc limba interesului national!

Ziua de ieri a debutat cu un comunicat comun surprinzător din partea mai multor state ale lumii, 12, brusc îngrijorate de soarta legilor justiției din România. Apelul a produs agitație mare la noi, dînd apă la moară adversarilor PSD. Marea întrebare e dacă nu cumva respectivul comunicat nu maschează, abil, un altul, cu ceva care îi doare mult mai tare pe unii parteneri ai țării noastre decît codurile penale.

„Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, facem apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei” se arată în mesajul celor 12 ambasade ale SUA, Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia și Suedia.

O listă cam ciudată: cîteva țări membre ale UE, cîteva țări europene din afara UE plus două de pe continentul nord-american. Cum s-au găsit între ele și au decis la comun să susțină respectivul comunicat? Au fost și alte țări importante, precum Marea Britanie, Italia, Spania, Japonia ori Austria care au fost solicitate, dar au refuzat să semneze? S-au tras bilețele dintr-o pălărie?
Pe undeva, apelul de ieri amintește de straniul demers al ambasadei Suediei, de acum doi ani, de a face un film omagial despre Laura Kovesi, în care ambasadori străini (SUA și Finlanda) îi aduceau acesteia osanale. Filmul era difuzat, reamintim, într-un moment dificil pentru Kovesi, cînd criticile la adresa ei începeau să se întețească, chiar șefa DNA vorbind cu acel prilej despre presiunile tot mai mari la adresa ei.

Și apelul de ieri aduce mai degrabă a improvizație grăbită, genul de acțiune inițiată de cineva și prezentată altora prin telefon întru susținere: ”Te bagi?”

Care ar fi în acest caz, însă, rostul unui asemenea demers?

O ipoteză ar fi că un stat (sau mai multe), cu mare greutate, a vrut să bată șaua ca să priceapă iapa; un mesaj prin care României să i se transmită că trebui să se dea pe brazdă urgent dacă nu vrea să-și strice imaginea și mai rău.
României sau, mai degrabă, PSD.

Pentru că, interesant de remarcat, tot ieri, ambasada SUA a mai transmis un mesaj, rămas în umbră.

Unul care sună cam așa:

”Conferinţa Mondială a Gazelor tocmai s-a încheiat la Washington. SUA sprijină de mulţi ani securitatea energetică europeană şi diversificarea surselor şi rutelor de tranzit. România are o oportunitate extraordinară de a adopta o legislaţie care să permită exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră. Producţia viitoare de gaze din Marea Neagră va aduce beneficii tuturor românilor, generând venituri masive pentru economia românească, trimiţând un semnal puternic investitorilor din întreaga lume şi transformând România în lider regional în eforturile de sprijinire a securităţii energetice”.

Comunicatul mai face o trimitere la un interviu oferit presei de la noi, zilele trecute, de Sandra Oudkirk, secretar asistent adjunct pentru diplomaţie energetică în cadrul Departamentului de Stat al SUA, în carea aceasta își exprimă nemulțumirea profundă față de tărăgănarea, de către actuala putere, a adoptării legii care ar da undă verde exploatării gazelor din Marea Neagră.

”Este un subiect pe care Ambasada îl discută, pe care Guvernul SUA îl discută, pe care eu l-am discutat cu reprezentanţi ai instituţiilor româneşti, atât cu cei de la Washington, cât şi cu cei de la Bucureşti care au venit în vizită la Washington. Cred că există un nivel foarte amplu de conştientizare că adoptarea legii offshore este o cerinţă de bază pentru producţia offshore de gaze naturale” a spus Oudkirk.

Legea în cauză e pe ordinea de zi a Comisiei de industrii a Camerei Deputaților; dacă e nu e adoptată pînă în toamnă, avertiza emisarul american, lucrurile se vor complica serios, iar giganții energetici americani nu vor mai putea face investițiile de rigoare. ”Nu aş vrea să atribui cele întâmplate unei rele intenţii” mai spunea americanca.

Problema e că amintita comisie, condusă de un pesedist, a cerut amînarea dezbaterii pînă pe 27 septembrie, ceea ce ar cam depăși termenul convenabil americanilor.

Simultaneitatea apariției celor două comunicate, cel american privind afacerile unor mega-companii petroliere și cel americano-european privind codurile penale ridică în mod clar întrebarea care dintre ele exprimă cu adevărat îngrijorarea unor parteneri ai României.

Cel privind soarta corupției de la noi, ori cel legat de exploatări de miliarde de dolari, în anii care vin, în beneficiul unor giganți ai afacerilor internaționale?
Și care dintre ele a fost încropit doar pentru a-l masca pe celălalt? (Bogdan Tiberiu IACOB)

  • Cotidianul: 

Mihai Soare: Gazele din Marea Neagră s-au blocat în platformele lui Comănescu

Proiectul de zeci de miliarde de euro al exploatării gazelor din Marea Neagră s-a împotmolit, pentru că legea offshore, care ar trebui să reglementeze toate aspectele legate de acesta, inclusiv cele fiscale, nu a fost votată. Mai este de primit încă raportul de la Comisia de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, condusă de pesedistul Iulian Iancu, pentru a putea trece la votul în plen. Totul în această săptămână, pentru că de la 1 iulie începe vacanța parlamentară și până în octombrie nu se mai poate face nimic.

Or companiile care au concesiuni în Marea Neagră, în speță ExxonMobil, Petrom și BSOG (concernul Carlyle) șunt aproape de a-și pierde răbdarea cu România care tărăgănează la nesfârșit procesul de adoptare a legislației în domeniu (votată de Senat în februarie și trimisă, tot atunci, la Cameră n.r.). Astfel, reprezentanții Exxon au anunțat că intenționează să ia decizia finală de investiție în a doua parte a acestui an, lucru imposibil dacă legea offshore nu este încă gata, iar cei ai BSOG au declarat, cităm: „Suntem dispuși să investim, dar ne pierdem răbdarea cu legea offshore“. Odată pornită Marea Neagră, ar aduce investiții suplimentare de 3-4 miliarde de dolari în extracția gazelor (două miliarde au fost cheltuite până acum), iar beneficiul statului român ar fi de circa 26 de miliarde de dolari, în 15 ani, 2021 – 2036, potrivit unui studiu recent al consultanților de la Deloitte.

Până atunci însă, Comisia lui Iancu ar trebui să își prezinte raportul. Discuții în comun, cu firmele și reprezentanții Ministerul Energiei și ANRE au tot fost, chiar și săptămâna trecută, mare parte din aspectele principale au fost convenite, mai puțin două:

– ca cel puțín 25% din lucrările aferente extracției gazului să fie făcute de companii românești.

– ca gazele ce vor fi vândute local cu peste 85 de lei/MWh să fie suprataxate cu 80%, similar celor de pe uscat și ca redevența să fie la fel ca cea a zăcămintelor de uscat, între 3,5% și 13%, funcție de producție.

În cazul primului punct, Iancu, cu alți membri ai Comisiei, membri ai coaliției guvernamentale susțin până la capăt implicarea companiilor românești. Președintele autorității de reglementare offshore ACROPO Gheorghe Constantin, fost director la compania de foraj marin Grup Servicii Petroliere, este și el un susținător al acestei prevederi. În cadrul unei dezbateri cu tema energie,  acesta a susținut că fiecare stat încearcă să-şi protejeze forţa de lucru. „De ce să vină altcineva când sunt atâţia oameni fără serviciu?“, arată acesta.

În replică, reprezentanții companiilor petroliere au arătat că măsura nu doar că riscă să încalce legislația europeană, fiind discriminatorie din acest punct de vedere, dar vine în contradicție și cu legea achizițiilor publice și cu cea a achizițiilor sectoriale, cerând să se acorde cel puțin derogare de la cele două legi menționate.

De precizat, singura companie românească care ar putea efectua servicii de foraj și extracție în Marea Neagră este Grup Servicii Petroliere. Aceasta nu deține însă tehnologia existentă pentru a sonda la mare adâncime. Ar putea să o cumpere însă, după cum susține fostul ei director, Gheorghe Constantin. Cu alte cuvinte, dacă americanii ar putea fi obligați prin lege să efectueze lucrări cu românii, atunci și GSP ar putea să facă achizițiile necesare pentru echipamente de mare adâncime. Eventual, chiar cu credit-furnizor de la concesionari, presați de timp și lege să înceapă lucrările cât mai repede.

Cine este Gabriel Comănescu

Gabriel Comănescu este unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată la 200 de milioane de euro. Are afaceri în servicii conexe industriei petroliere, în fabricarea echipamentelor pentru industria petrolului şi a gazelor, transport maritim şi turism.

Baza afacerii lui Comănescu a constituit-o achiziţia de la Petrom a şase platforme mobile de foraj, pe care a plătit  circa 150 de milioane de dolari, după ce compania petrolieră a fost cumpărată de OMV, în 2004. […]

Mihai Soare: Marea Neagră are mai mult gaz decât anunțau inițial firmele care îl vor scoate

Operatori economici au rezervat o capacitate de 120 miliarde metri cubi de gaze în punctul de intrare în Sistemul Național de Transport Tuzla, de pe țărm, pe o perioadă de 15 ani, 2021-2035, potrivit datelor Transgaz.

Foarte probabil, deși nemenționat de Transgaz, consorțiul ExxonMobil și Petrom sunt companiile care au rezervat capacitatea, având în vedere că acesta este punctul pe care l-au anunțat ca fiind ieșirea gazelor din largul Mării Negre la țărm, iar 2021 este anul cel mai probabil al începerii producției. Conducta din larg până la țărm va fi construită de operatori, de acolo Transgaz preia gazele și le introduce în SNT.

„În cadrul Etapei Angajante a procesului de capacitate incrementală pentru punctul Tuzla desfășurată în perioada 3.05-18.05.2018, a primit cereri angajante de capacitate incrementală pentru punctul de intrare în SNT, preconizat a fi creat în zona localității Tuzla, jud. Constanța, în scopul preluării gazelor naturale din Marea Neagră. SNTGN Transgaz SA anunță că Procesul de rezervare de capacitate incrementală în punctul preconizat de intrare în SNT din Marea Neagră – PM TUZLA – Etapa Angajantă s-a încheiat cu succes“, este anunțul Transgaz.

Valoarea cumulată pe toată perioada ofertată a capacității alocate este de 1.278.084.480 MWh, adică circa 120 miliarde metri cubi, mai mare decât pragul minim cerut de Transgaz, de 1.277.213.582 MWh. „Valoarea cumulată a angajamentelor solicitanților desemnați câștigători este de 2,9 miliarde lei (600 milioane euro), cu 2 milioane lei mai mare decât valoarea actuală a creșterii estimate a venitului permis, asociată capacității incrementale oferite în cadrul acestei proceduri (2.947.346,36 mii lei)“, mai arată Transgaz. Potrivit anexei din comunicat, în fiecare dintre cei 15 ani în cauză, mai puțin 2035, a fost rezervată o capacitate egală de 9.760 Mwh, procentajul de rezervare fiind 100%. Suma menționată de Transgaz la „angajamente“ reprezintă estimarea valorii cumulate a taxelor ce vor fi plătite de companii pentru introducerea în SNT a gazelor ce vor fi extrase din mare.

Ca în visurile lor frumoase…

Dincolo de datele tehnice și de sumele vehiculate, mai importantă este cantitatea de gaze preconizată a fi extrasă și introdusă în SNT de Exxon și Petrom. La 120 miliarde metri cubi, înseamnă, în 15 ani, o medie de 8 miliarde metri cubi anual. Atât Exxon, cât și Petrom estimau rezerve de gaze, în perimetrele pe care le au concesionate pe 49 de ani, cuprinse între 42 și 84 miliarde metri cubi și o producție anuală de 5-6 miliarde metri cubi. Iată că, în documente oficiale, estimările lor actualizate privind doar producția sunt duble față de estimările mai vechi privind rezervele. Cum nu se pot extrage toate gazele dintr-un zăcământ (de obicei, rămân în pământ cel puțin 20%), este de presupus că, la o producție de 120 miliarde metri cubi, rezervele să fie de cel puțin 150 miliarde metri cubi.

Și aceasta, doar în perimetrele Exxon – Petrom. În Marea Neagră, mai există și alte concesiuni gazeifere, una fiind a Black Sea Oil&Gas, o subsidiară a gigantului american Carlyle – rezerve estimate 10 miliarde metri cubi, alta a LukOil – Romgaz, rezerve estimate 30 miliarde metri cubi. În plus, mai există și alte perimetre care urmează a fi scoase la concesiune de ANRM. Abia acum încep să se contureze ca reale estimările pe care, recent, directorul ANRM, Sorin Gal, le făcea cu privire la ce înseamnă Marea Neagră din punctul de vedere al rezervelor. Acesta vorbea despre 200 miliarde metri cubi, din ce știm până acum.

O mare parte din această producție va fi exportată, fie spre Vest, fie spre Ucraina și Bulgaria, întrucât economia României nu are capacitatea de a „înghiți“ un surplus de 8 miliarde metri cubi anual.

Companiile cu concesiuni în mare așteaptă să iasă din Parlament legea offshore, care va reglementa toate aspectele legate de exploatarea gazului. Odată intrată în vigoare legea, producția este estimată a începe în 2020, cazul BSOG, respectiv 2021, Exxon – Petrom. Cele două consorții au terminat activitățile de prospectare. LukOil – Romgaz nu a anunțat deocamdată ce orizont de timp are pentru începerea producției.

România are acum o producție anuală de circa 11 miliarde metri cubi, de la doi producători, Romgaz și Petrom. Încă jumătate de miliard de metri cubi este importat din Rusia.

  • PROFIT.RO:

România contraatacă în meciul cu Ungaria pe gazele din Marea Neagră: “Toate țările implicate în BRUA trebuie să avanseze concomitent cu lucrările”. Bucureștiul a început construcția, Budapesta de-abia a finalizat consultarea pieței

Este necesar ca fiecare stat implicat în dezvoltarea proiectului de gazoduct internațional BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) să deruleze simultan lucrările de creare a acestei infrastructuri gaziere necesare pentru Europa Centrală și de Sud-Est, a declarat ministrul român al Energiei, Anton Anton.

Ministrul a făcut această declarație în Bulgaria, la Sofia, cu ocazia reuniunii ministeriale la nivel înalt CESEC (Central and South Eastern Europe Gas Connectivity Group). “Cred că este imperativ ca fiecare țară care va fi tranzitată de BRUA să avanseze în paralel în ceea ce privește construcția acestui gazoduct. Nu cred că ar fi în interesul nimănui ca lucrurile să nu se întâmple astfel. România își va respecta termenele pentru BRUA și vom termina proiectul la timp. Este un proiect pe care România îl pregătește extrem de serios și care este necesar nu doar pentru România, ci și pentru țările învecinate. BRUA va face legătura între rezervele de gaz din Marea Neagră și toate statele din vecinătatea României și, odată cu intrarea sa în funcțiune, există șansa ca și alte industrii să se dezvolte”, a spus Anton Anton. Operatorul sistemului național de transport al gazelor, Transgaz, a început în aprilie lucrările la stațiile de comprimare de pe traseul secțiunii românești a BRUA, iar luna aceasta a început și construcția conductei propriu-zise, în lungime de aproape 500 de kilometri.

În schimb, Ungaria, care are de construit circa 80 de kilometri de conductă pentru a-și consolida interconexiunea cu Slovacia și a asigura astfel transportul până în Austria la Bamgarten al gazelor românești care vor intra în Ungaria prin BRUA, de-abia a finalizat un proces de consultare a pieței în vederea unei viitoare licitații de alocare de capacitate pe conducta Ungaria-Slovacia-Austria. În proiect sunt implicați și operatorii de transport de gaze din Slovacia și Austria, Eurstream și Gas Connect. Mai multe detalii, aici. Deocamdată, FGSZ Földgázszállító Zrt., operatorul principalului sistem național de transport al gazelor naturale al Ungariei, controlat de grupul MOL, este în curs de preluare a companiei MGT, operatorul gazoductului Ungaria-Slovacia, care este deținut de către statul maghiar.

[…]

“România nu are ce să facă cu întreaga producție de gaze din Marea Neagră. Este pur și simplu prea mult pentru necesitatea internă a țării. Nu aveți petrochimie, nu puteți folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceți cu gazul? Îl ardeți, faceți un foc mare? Ce înseamnă că ne-am răzgândit? Că am pus un dop între România și Ungaria în conductă și nu lăsăm gazul să treacă și pierdeți venituri? Cum adică ne-am răzgândit? Ce am schimbat sunt beneficiile pentru voi, pentru că producătorul vostru ar urma să folosească mai puțini bani în România, pentru că nu trebuie să mai cheltuiască alt miliard de dolari pe o conductă nouă, din moment ce există infrastructură deja acolo. V-am făcut o mare favoare. V-am dat un miliard de dolari americani. Știți cum merg lucrurile astea? Totul este calculat în funcție de preț. Se pare că nu înțelegeți cum funcționează aceste lucruri”, a afirmat CEO-ul FGSZ, Kristof Terhes. Reprezentanții companiei din Ungaria s-au arătat nemulțumiți și de întârzierea proiectului de lege de reglementare a activității de exploatare a gazelor din Marea Neagră, principala sursă de gaze pentru gazoductul BRUA, arătând că nu înțeleg amânarea, în condițiile în care demararea producției de gaze offshore va însemna încasări de zeci de miliarde de dolari la bugetul de stat al României pe perioada acordurilor de concesiune.

[…]

Comisia Europeană, răspuns după mesajul Ungariei la adresa gazelor din România: BRUA este o prioritate strategică, problemele cu Ungaria trebuie rezolvate mai inteligent

Comisia Europeană susține în continuare proiectul BRUA în varianta sa inițială, care avea ca punct final Austria, și speră ca neînțelegerile cu Ungaria să fie rezolvate “într-un mod mai inteligent”, spune comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, în cadrul unui summit organizat la Sofia. “Astăzi vedem că s-a dat startul construcției secțiunii românești a coridorului Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Așa cum știți, Comisia Europeană contribuie cu o finanțare decisivă la acest proiect și am plăcerea să constat că România progresează foarte bine cu implementarea efectivă a proiectului, astfel încât acesta să devină operațional până la finele anului 2019. Cu siguranță, BRUA este o infrastructură cu adevărat importantă. Am văzut ce efort este necesar pentru a realiza o astfel de infrastructură, însă beneficiile sunt enorme, pentru a putea diversifica rutele de aprovizionare și a crește securitatea și, în același timp, pentru a crește competiția, cu efecte evident pozitive. Sper ca (…) problemele de acum dintre Ungaria și restul participanților la proiect vor fi rezolvate într-un mod mai inteligent”, a afirmat Canete, citat de Agerpres. […]

Nemulțumirile ungurilor sunt legate de faptul că deja două companii maghiare au rezervat până în 2030 întreaga capacitate de transport gaze dinspre România spre Ungaria. Numai că cele două companii au rezervat capacitatea de transport înainte ca OMV Petrom și Exxon să ia decizia de investiție și înainte ca Transgaz să asigure posibilitatea exportării fizice a gazelor către Unfgaria. În prezent, din punct de vedere fizic, România poate doar să importe gaze din Ungaria, nu și să exporte. Transgaz s-a angajat față de FGSZ să realizeze investițiile necesare pentru ca România să poată exporta la rândul ei gaze în Ungaria începând cu 2020. 

[…]

 

 


Categorii

1. ȘTIRI, Batalia pentru resurse, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

10 Commentarii la “REALA TRADARE NATIONALA: LEGEA OFFSHORE PRIVIND RESURSELE DE GAZE DIN MAREA NEAGRA. Marile companii petroliere straine resping conditiile românilor/ Mari presiuni americane si maghiare pentru adoptarea legii care va permite demararea exploatarilor din Marea Neagra

  1. Rezervele de gaze din Marea Neagra sunt de cateva ori mai mari decat estimarile!
    “Estimările lor actualizate privind doar producția sunt duble față de estimările mai vechi privind rezervele. Cum nu se pot extrage toate gazele dintr-un zăcământ (de obicei, rămân în pământ cel puțin 20%), este de presupus că, la o producție de 120 miliarde metri cubi, rezervele să fie de cel puțin 150 miliarde metri cubi.”
    Mare parte din aspectele principale au fost convenite, mai puțin două:
    – ca cel puțín 25% din lucrările aferente extracției gazului să fie făcute de companii românești.
    – ca gazele ce vor fi vândute local cu peste 85 de lei/MWh să fie suprataxate cu 80%, similar celor de pe uscat și ca redevența să fie la fel ca cea a zăcămintelor de uscat, între 3,5% și 13%, funcție de producție.
    Cu alte cuvinte, dacă americanii ar putea fi obligați prin lege să efectueze lucrări cu românii, atunci și GSP ar putea să facă achizițiile necesare pentru echipamente de mare adâncime. Eventual, chiar cu credit-furnizor de la concesionari, presați de timp și lege să înceapă lucrările cât mai repede.

  2. Booooon… deci: economia Romaniei nu (mai) are capacitatea de a absorbi cantitatea de gaz care se poate extrage din Marea Neagra. Dar, mai inainte cu treizeci de ani, o avea. Probabil de asta a trebuit sa fie economia Romaniei un morman de fiare vechi. Asadar, ramane un surplus, ce facem cu el, cine il controleaza, cine ia banii? Probabil pentru asta trebuie ca o clasa politica (elita conducatoare) sa nu existe in Romania, sau sa fie suficient de speriata (cu puscaria pe degeaba) pentru a fi santajabila, ca sa nu poate controla ce se intampla cu bogatiile tarii. Deci, Romania va fi condusa de la Bruxelles si Washington, (ca asa ne-am dorit noi, altfel eram condusi de la Moscova) de indivizi numiti Werner, Kovesi, Helvig etc. sau marionete cu nume romanesc, pe cat posibil de cei mai mari ticalosi, indiferent de nationalitate, ca sa nu facem pe rasistii.
    Bine, dar asta nu are a face cu crestinismul, o sa spuneti. Sigur. Nici Bruxelles-ul si nici Washingtonul nu au a face cu crestinismul. Ba, chiar a inceput sa-i incomodeze rau de tot, pentru ca acesta presupune intelegere si dreptate, intre oameni bunavoire, iar ei o tin langa cu Justitia si Puscaria, noii zei la care se inchina tineretul Romaniei si Mihail Sora.

  3. Pingback: CONSENS (ANTI)NATIONAL PRIVITOR LA LEGEA OFFSHORE, INITIAT DE MIHAI TUDOSE/PSD/SRI. România poate pierde, la presiunea Departamentului de Stat al SUA si a Marilor Corporatii, zacamintele uriase de gaze din Marea Neagra, dar si securitatea energetica!
  4. Cosette Chichirău, deputat USR, consideră că având în vedere durata mare a acordurilor petroliere, aceste articole sunt împotriva statului român. La rândul său, Cristina Prună, deputat USR, a acuzat faptul că în ciuda importanței sale, Legea offshore nu s-a aflat mai mult timp în dezbaterea comisiei pentru industrii și că ar fi trebuit să intre pe ordinea de zi încă din luna mai. Proiectul este dezbătut doar de 3-4 săptămâni, fiind impins până pe ultima sută de metri în ședința extraordinară a Parlamentului, urmând să fie luate decizii rapide pe “o serie de subiecte critice”.
    Creditul fiscal va fi acordat sub forma unui drept de restituire la nivelul cheluielilor sau costurilor pe care titularul le are prin plata sumelor suplimentare prevăzute.
    Prezenți la dezbaterea din comisii, reprezentanții Ministerului Finanțelor au spus că aceste articole de la capitolul fiscalitate ar putea duce la o încălcare a legislației ajutorului de stat. La rândul lor, reprezentanții Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) s-au exprimat împotriva acestor articole, considerând că “decizia pe care o luăm astazi este extrem de importantă și nu o putem lua decât pe baze perfect fundamentate”.
    Legea a fost aproabată de Guvern fără a se ține seama de punctele de vedere emise de direcțiile de specialitate din ministere. A fost aprobată de Senat în februarie 2018, fiind trimisă în Camera Deputaților. Ulterior, a trecut prin mai multe comisii din Camera Deputaților pentru avize, iar din aprilie se află în comisia pentru industrii, care trebuie să trimită raport pentru adoptarea în plen.
    https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-22545195-legea-privind-opera-iunile-petroliere-offshore-deputa-nu-reu-decid-forma-final-legii-dezbaterile-continu-mna-viitoare.htm

  5. Lucian Davidescu: apel către liderii partidelor parlamentare, domnii Liviu Dragnea, Ludovic Orban, Călin Popescu-Tăriceanu, Traian Băsescu, Dan Barna şi Kelemen Hunor.

    Stimate domnule Liviu Dragnea, dacă vă închipuiţi că cedarea gazelor din Marea Neagră pe mai nimic, cu o pagubă de cel puţin 10 miliarde de euro pentru ţară, v-ar putea folosi ca monedă de schimb, vă înşelaţi. Ilustrului dvs. predecesor Năstase nu i-a folosit că a privatizat Petrom la pachet cu redevenţe de nimic – tot la puşcărie a ajuns, cu sau fără ajutorul vreunui stat paralel.

    Stimate domnule Ludovic Orban, În calitate de lider al Opoziţiei, votul senatorilor dvs. pentru legea offshore pute de la o poştă a blat ordinar. La ce bun să mimaţi împotrivirea la tot felul de lucruri mai puţin importante dacă, atunci când vine vorba de cea mai mare miză financiară din istoria Parlamentului României, sunteţi nimic mai mult decât aripa dreaptă a PSD.

    Stimate domnule Călin Popescu-Tăriceanu, Aţi privit poate cu furie cum, cu puţin înainte ca dvs. să vă preluaţi mandatul de prim-ministru, Petrom a fost cedat împreună cu redevenţe fixate la o valoare de 20 de dolari pe baril, după ce au zis „experţii” că oricum nu se mai scumpeşte. Până la sfârşitul mandatului dvs., barilul a atins 150 de dolari, timp în care statul contempla o gaură de 500 de milioane de dolari pe an la buget.

    Stimaţi domni Dan Barna şi Kelemen Hunor, Nu ştiu de ce senatorii dvs. s-au abţinut la votul legii offshore în loc să-l respingă. Abţinerea nu este însă de ajuns – cum să ridici din umeri în faţa banilor cu care ţara ta poate construi 1000 de kilometri de autostradă?
    https://adevarul.ro/news/politica/dragnea-nu-indraznesti-dai-gazele-marea-neagra-pomana-scapi-puscarie-1_5b3c0ea8df52022f75d28754/index.html

  6. Domnul Chitic a incurcat putin cifrele. Rezervele de gaz în Marea Neagră sunt estimate la 80-120 miliarde de metri cubi. România consumă astăzi pe an 12 miliarde de metri cubi, din care 10 miliarde producţia Romgaz şi a Petrom. 100 miliarde de metri cubi de gaz înseamnă la 400 de euro/1.000 mc circa 40 mld. euro, în funcţie de preţul gazului care va fi practicat la momentul exploatării.

  7. Inca din 2012, companiile Exxon si OMV Petrom au anuntat ca au identificat, la o adancime de peste 900 de metri, zacaminte masive de gaz. Initial s-a crezut ca ar fi vorba despre numai 48 de miliarde de metri cubi, dar ulterior s-a stabilit ca zacamantul contine nu mai putin de 200 de miliarde de metri cubi de gaz. Cu alte cuvinte, cam cat consuma Romania in 18 ani!
    La Articolul 18 al legii, in forma adoptata de Senat, se arata ca: “incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonantei Guvernului 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Ordonantei 6/2013 privind instituirea unor masuri speciale pentru impozitarea exploatarii resurselor naturale (…) nu se aplica titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore aflate in curs de exploatare la data intrarii in vigoare a prezentei legi”.
    Aceeasi lege prevede ca daca, totusi, statul le-ar impune vreo taxa suplimentara societatilor de exploatare, ar fi obligat sa le restituie integral banii.
    In aceste conditii, din exploatarea gazelor, la bugetul de stat ar ajunge doar banii din redevente, care inseamna maxim 13% din valoarea de vanzare a gazelor.
    http://www.ziare.com/preturi/pret-gaze/legea-off-shore-nu-i-permite-romaniei-sa-valorifice-eficient-gazele-din-marea-neagra-ce-ar-trebui-sa-facem-1520444
    În prezent, România produce aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaz anual, ceea ce ar însemna că producția totală a țării ar urma să se dubleze timp de 20 de ani, cât ar putea dura producția de gaze din Marea Neagră (care ar urma să atingă un nivel de 9-10 miliarde metri cubi anual).
    Din perimetrul Neptun Deep, operat de ExxonMobil și deținut în parteneriat cu OMV Petromar s-ar putea extrage 6,3 miliarde de metri cubi anual, adică aproximativ jumătate din actuala producție de gaze a României.
    https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/analiza-gazele-din-marea-neagra-o-cisterna-pentru-romania-si-omv-o-butelie-pentru-exxon-si-o-bricheta-pentru-gazprom-18218194

  8. Pingback: LEGEA OFFSHORE, MODIFICATA SUBSTANTIAL IN ULTIMUL MOMENT! Reprezentantii marilor companii exploatatoare ameninta cu renuntarea la "investitii" in Marea Neagra! (Video)
  9. In final, s-a ajuns la o formulare mai acceptabila a legii, care nu este nicidecum de natura sa alunge investitorii, cum sugereaza unii.
    Planurile companiilor care extrag petrol şi gaze din Marea Neagră au fost date peste cap de schzimbările anunţate în parlament. Au aflat în primul rând că li se cere impozit pe veniturile suplimentare. În plus, jumătate din producţia obţinută trebuie să rămână în ţară. În vechiul proiect, nimic din toate acestea nu erau specificate.
    https://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/legea-offshore-impozit-si-redevente-din-ce-companiile-implicate-vor-sa-renunte-la-investitii-961070

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare