ROMANIA IN REGIM DE COLONIE: impozite mai mici pentru firmele detinute de straini/ SALARII MICI LA PRETURI EUROPENE/ Investitii doar in STATUL POLITIENESC: Romania cheltuie disproportionat pentru “SIGURANTA SI ORDINE”, comparativ cu sectoarele de SERVICII PUBLICE

25-08-2015 4 minute Sublinieri

Noul Cod Fiscal are mai multe prevederi care dezavantajează firmele autohtone în raport cu cele care activează în România, dar au patroni străini. Acestea din urmă beneficiază de mai multe scutiri de impozite şi taxe. Analiştii spun că, în acest fel guvernul, vrea să încurajeze investiţiiile străine.

Guvernul a introdus un impozit pe dividende în funcţie de rezidenţa fiscală a societăţii mamă. De exemplu, o societate care va plăti dividende societăţii româneşti pe care care a înfiinţat-o va da Fiscului 5% impozit. Lucru care nu este valabil şi dacă firma din România a fost deschisă de o societate din afara ţării.

Adrian Benţa, consultant fiscal: „Să zicem că aceeaşi societate X din România este înfiinţată de o societate Y SRL din Olanda. După un an de activitate, firma beneficiază de scutire de impozit pe dividend.”

Nu doar valoarea impozitelor aplicate este mai mare pentru firmele cu patroni români, ci şi numărul de taxe.

O firmă ce activează în România, dar este deţinută de o persoană cu rezidenţă în străinătate, va plăti statului român 3% pe venitul microîntreprinderii şi 5% impozitul pe divident, reţinut la distribuirea dividentului pentru persoana nerezidentă.

Pe de altă parte, o firmă de aceeaşi mărime, cu aceeaşi activitate, dar deţinută de un român, va plăti pe lângă cele două impozite plătite şi de patronul străin şi 5,5% contribuţii individuale de sănătate. Se observă aşadar o creştere cu 68% a impozitelor plătite de patronul român faţă de cel străin.

Iar redevenţele vor fi şi ele impozitate diferit. De exemplu dacă o pizzerie din Italia se extinde în România şi potrivit politicii grupului, produsele se vând în cutii de carton cu sigla societăţii din Italia, pentru a utiliza această siglă, firma care activează în România plăteşte o redevenţă societăţii mamă din Italia. Potrivit noului Cod Fiscal, această redevenţă va fi scutită de impozit.

În schimb, dacă firma este înfiinţată de un român şi vrea ca pe cutia de pizza să fie imaginea lui Ştefan cel Mare de la Chişinău, societatea va plăti dreptul de utilizare a fotografiei către autorităţiile din Republica Moldova, iar redevenţa va fi impozitată în România cu 16%.

Analiştii spun că impozitele mai mici şi mai puţine pentru firmele cu acţionariat străin sunt de natură să încurajeze investiţiile în România.

Emilian Duca, analist economic: „Investitorii străini vor încerca să îşi valorifice avantajele competitive pe care le au, fiind şi acesta de a utiliza sisteme fiscale mai favorabile.”

Impozitarea dobânzilor ar urma să aibă şi ea un statut diferit de anul viitor. De exemplu, dacă o societate din România se împrumută la societatea mamă din alt stat, beneficiază în anumite condiţii de scutirea impozitării pe dobânzi.

Adrian Benţa, consultant fiscal: „Dar să presupunem că X SRL este împrumutat de Adrian Benţa persoană fizică din România cu o sumă de bani şi cer aceeaşi dobândă pe care o cere şi o firmă nerezidentă. În cazul de faţă, iarăşi eu ca persoană fizică voi fi impozitat cu 16%.”

Noul Cod Fiscal are însă şi prevederi apreciate de mediul de afaceri. Dacă în urma unui control al fiscului, firmei i se impun măsuri asiguratorii, de anul următor, durata sechestrului pe conturi sau bunuri este limitată la şase luni. Acum acest sechestru poate fi pus pe termen nedeterminat, iar multe firme au dat faliment pentru că nu au mai putut să îşi desfăşoare activitatea, chiar dacă în final şi-au demonstrat nevinovăţia.

Impozite

firmă cu patron străin:

3% impozit/venitul firmei

5% impozit/divident

firmă cu patron român:

3% impozit/venitul firmei

5% impozit/divident

5,5% contribuţii de sănătate

Impozite pe veniturile firmelor

cu patron străin: 8%

cu patron român: 13,5%

Românii au salarii şi de opt ori mai mici faţă de multe ţări europene, însă, când vine vorba despre preţurile alimentelor, ţara noastră nu este la mare diferenţă de statele Uniunii. 

Românii cu salariu mediu îşi permit să-şi cumpere un singur coş cu alimente pe lună, în timp ce media europeană este la zece astfel de coşuri. 

Cheltuielile cu siguranţa şi cu ordinea publică din România consumă, anual, 6,3% din bugetul consolidat al statului, în timp ce în ţările din UE se alocă, în medie, câte 3,7% din bugetul de cheltuieli pentru astfel de activităţi.

În Germania, spre exemplu, ordinea şi  siguranţa „înghit“ doar 3,6% din cheltuielile totale ale statului, în timp ce Danemarca acordă o importanţă mai mică acestor tipuri de costuri, care sunt în cuantum de numai 1,7% din cheltuielile guvernamentale totale. În schimb, cheltuielile cu educaţia şi cu sănătatea consumă în România, împreună, 19,4% din cheltuielile totale ale statului într-un an, pe când în Uniunea Europeană alocările pentru aceste două capitole sunt de 25,1% din cheltuielile totale ale statelor, adică cu aproape 30% mai mult decât la noi. Cum se explică o astfel de situaţie?

„Cred că avem o supraaglomerare de instituţii de forţă care nu privesc neapărat siguranţa cetăţeanului în mod direct, cum ar fi SRI sau SIE, unde salariile angajaţilor sunt mai mari decât cele ale poliţiştilor şi jandarmilor. Totodată, o mare parte din bani s-a alocat de-a lungul timpului pentru dotări moderne care să sporească siguranţa, în pregătirile pentru aderarea la Schengen“, a explicat profesorul universitar Mircea Coşea. În opinia lui, situaţia mai poate fi explicată şi ca urmare a unui comportament faţă de instituţiile de forţă din România care s-a generalizat.

„Fiecare majoritate politică s-a sprijinit pe instituţiile de forţă şi şi le-a ţinut aproape inclusiv prin majorări de salarii, care au generat creşteri de cheltuieli. Să nu uităm că, pe vremea Boc- Băsescu, angajaţii din cadrul SRI sau SIE au fost în mare parte exceptaţi de la măsurile de austeritate, pe când poliţiştii şi jandarmii nu“, a mai spus Coşea.

O altă anomalie a fost reprezentată, în trecut, de fapul că o parte dintre jandarmii plătiţi de stat păzeau conductele de petrol ale unor companii private (anterior deţinute de stat), a spus Marin Gruia, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual „Nu ştiu care este explicaţia pentru modul în care se face împărţirea cheltuielilor statului, dar în anul 2013 nu îmi amintesc să fi fost bugete suplimentate. Anul acesta şi anul trecut probabil că au crescut cheltuielile, pentru că s-au făcut achiziţii de autoturisme noi, cam 3.000 – 4.000 de unităţi, ceea ce a ridicat destul de mult costurile“, a spus Marin Gruia.

În ceea ce priveşte costurile cu apărarea, România este sub media europeană, având în vedere că se alocă doar 2,3% din totalul cheltuielilor guvernamentale totale, pe când media Uniunii Europene este de 2,9%. Grecii, de exemplu, alocă 3,5% din totalul cheltuielilor statului pentru apărare, în timp ce britanicii au o pondere de 5,1% a cheltuielilor cu apărarea în total.

Pe capitole, în topul celor mai mari cheltuieli ale statului realizate în România se află cele cu protecţia socială (care consumă o treime din cheltuielile totale ale statului, sub media UE de 40%), afaceri economice (17,6% faţă de media UE de 8,8%), servicii publice generale (circa 14%, la egalitate cu media UE), sănătate (11,4%, sub media UE de 14,8%), educaţie (8%, faţă de media UE de 10,3%) şi siguranţă şi ordine publică (6,3%, faţă de media UE de 3,7%).

„Modul în care se împart cheltuielile pe capitole arată şi care sunt priorităţile strategice ale unei ţări, pe ce pune accentul. O ţară care gândeşte în perspectivă pune accentul pe educaţie şi sănătate, pe când alocarea unei importanţe mai mari siguranţei şi ordinii publice este o chestiune cu impact în prezent. (…) Statul ar trebui să se comporte ca un investitor eficient, care alocă resurse şi vede rezultatele. Din păcate însă – cel puţin dacă vorbim de jandarmii care se ocupă de paza unor obiective – se alocă resurse, dar nu cred că se văd rezultatele. Dacă statul ar avea comportamentul unui investitor, astfel de disfuncţionalităţi nu ar mai exista“, a explicat profesorul Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice.

În opinia lui, situaţia actuală este şi o consecinţă a peisajului conturat în ultimii 25 de ani, pentru că există încă tare comportamentale care fac ca nevoia să fie mai mare în zona de „siguranţă şi ordine“, în timp ce educaţia civică a fost deficitară.

Analiza ZF a folosit cele mai recente date disponibile la Eurostat (2013) şi a luat în considerare ponderea cheltuielilor alocate pe cele zece mari capitole din fiecare ţară raportată la cheltuielile guvernamentale totale.

Principalele zece domenii care structurează bugetele de cheltuieli ale statelor sunt: protecţie socială, acţiuni economice  (subvenţiile), servicii publice generale (inclusiv infrastructura), sănătate, educaţie, siguranţă şi ordine publică, locuinţe şi servicii comunale, recreaţie, cultură şi religie, apărare şi protecţia mediului.

Pentru analiza comparativă, ZF a raportat cheltuielile pe cele zece activităţi la cheltuielile guvernamentale totale din fiecare ţară şi nu la PIB. Motivul este acela că, în România, spre exemplu, cheltuielile guvernamentale totale au reprezentat 35% din PIB în 2013, pe când în Germania au fost de peste 44% din PIB, iar în Franţa au ajuns la 57% din PIB.

[…]/ integral pe zf.ro


Categorii

1. DIVERSE, Educatie, Servicii secrete, Sistemul romanesc de sanatate, Stat politienesc

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

2 Commentarii la “ROMANIA IN REGIM DE COLONIE: impozite mai mici pentru firmele detinute de straini/ SALARII MICI LA PRETURI EUROPENE/ Investitii doar in STATUL POLITIENESC: Romania cheltuie disproportionat pentru “SIGURANTA SI ORDINE”, comparativ cu sectoarele de SERVICII PUBLICE

  1. Pingback: ILIE SERBANESCU: FMI este agentul Marii Finante Internationale. Sarcina sa este sa apere CAPITALUL STRAIN si sa tina SALARIILE MICI in Romania (Video) | Cuvântul Ortodox
  2. Pingback: DISCRIMINATI LA NOI ACASA. In timp ce companiilor straine li se asterne covorul rosu, antrepenorii români sunt aruncati la câini/ Romania pierde LOCURI DE MUNCA cu sutele de mii, multe din cauza DNA si ANAF. “Tara este blocata” (Video)/ MEGA
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare