Scumpiri de preturi la alimente, putere de cumparare tot mai mica

6-04-2011 4 minute Sublinieri

Zahărul, cartofii, merele şi laptele s-au scumpit cu peste 14% în luna martie comparativ cu luna anterioară, arată indicele alimentar al Ziarului Financiar, calculat pe baza preţurilor din hipermarketurile din Capitală. Calculele arată că per ansamblu, preţurile celor 15 produse analizate au crescut în perioada februarie – martie 2011 cu 5,39%.

“Preţurile au crescut pentru că s-au scumpit materiile prime. Acesta este singurul motiv pentru care vedem creşteri de preţ la raft. Pe viitor însă nu vom mai vedea creşteri de preţuri, ba din contră, există şanse ca la unele produse să observăm o scădere a preţului”, a spus Sorin Minea, preşedintele Romalimenta şi acţionarul majoritar al producătorului de mezeluri Angst, care deţine şi lanţul de super­marketuri cu acelaşi nume. El nu oferă însă exemple de produse al căror preţ ar putea să scadă.

Din totalul de 15 produse analizate (preţuri culese din magazinele Carrefour Orhideea şi Real din AFI Cotroceni), doar în cazul a cinci produse preţurile au scăzut. Singurele produse ale căror preţuri au intrat pe o pantă descendentă – dintre cele analizate de ZF – au fost sucul Coca-Cola (2 l), apa minerală Borsec (1,5 l), cotletul de porc fără os refrigerat ambalat şi ouăle, iar declinul a fost în fiecare caz de 10,93%, 0,74%, 2,3% şi 8,51%.

Cele mai mari creşteri de preţ sunt la zahărul Lemarco (1 kilogram), care costa în medie 5,69 lei în martie, cu 32,48% mai mult decât în februarie, la cartofii noi, al căror preţ a crescut cu 55,79%, şi la merele golden, care sunt cu 17,28% mai scumpe în martie decât în februarie. “Creşterea preţului la zahăr are la bază mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi sunt creşterea preţurilor mondiale ale zahărului brut care asigură 80% din consumul României, producţia mică, chiar insuficientă din UE în campania 2010 şi creşterea preţurilor carburanţilor şi a altor costuri precum energie, materiale şi materii prime necesare producţiei zahărului”, explică Emilian Dobrescu, reprezentant general al Agrana în România, cel mai mare producător local de zahăr. Agrana, care deţine în portofoliu brandul de zahăr Mărgăritar, a avut în 2009 afaceri de peste 140 milioane de euro. Cursul mediu din luna martie, de 4,1646 lei/euro, a fost în scădere cu 2% com­pa­rativ cu valoarea medie din luna fe­bruarie. Mai mult, cursul mediu lunar în mar­tie a fost la minimul ultimelor luni. În data de 23 februarie, când au fost culese da­tele pentru luna respectivă, cursul era de 4,2261 lei pentru un euro, pe când pe 31 martie, acesta coborâse la 4,1141 lei.

Chiar şi în aceste condiţii preţurile legumelor şi fructelor din hipermarketuri – cele mai multe aduse din import – au crescut, cu excepţia bananelor.

Cristina Roşca
cristina.rosca@zf.ro


Potrivit datelor anuntate de INS pentru luna februarie 2011, salariul mediu brut in Romania a fost de 1944 lei, cu 1,0% mai mic decat luna precedenta, iar salariul mediu net a fost de 1414 lei, in scadere fata de luna anterioara cu 10 lei. Cum sta Romania la PIB-ul pe cap de locuitor in functie raportat la puterea de cumparare? Mai bine decat Serbia, mai slab decat Ungaria si Bulgaria si mult sub Franta sau Germania. vezi infografic

Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au „consumat“ în trimestrul IV 2010, 40,8% din consumul gospodăriilor, alte 20,6% ducandu-se pe cheltuielile legate de locuinta (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili s.a.), arata datele remise marti de catre Institutul National de Statistica. Cele mai mici cheltuieli au fost alocate pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,3%) şi cele pentru educaţie (0,7%), mai arata INS.

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul IV 2010, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2308 lei pe gospodărie şi 797 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie de 1906 lei lunar pe gospodărie (658 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 402 lei lunar pe gospodărie (139 lei pe persoană).

  • Veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 30,3% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,6% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul IV 2010, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 25,3%, veniturile din agricultură cu 2,5%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,6% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 1,6%. O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (17,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,6%). Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă.

În trimestrul IV 2010, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 30,3% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 11,1% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 61,7% din salarii, de 23,9% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,4% din total.

În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,1% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (31,9% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 6,2% din veniturile gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor din prestaţii sociale (27,6%) şi celor salariale (25,7%).

  • Din totalul veniturilor, 91% le cheltuim, arata INS

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul IV 2010, în medie, de 2114 lei lunar pe gospodărie (730 lei pe persoană) şi au reprezentat 91,6% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă.

  • In rural, 47,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii

Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faţă de rural cu 405 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 34 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 47,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii.

În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 20,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Potrivit metodologiei INS, veniturile totale cuprind veniturile băneşti si cele in natura (evaluate în lei). Veniturile băneşti – totalul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire (exclusiv sumele retrase de la bănci, împrumuturile şi creditele primite). Veniturile din salarii şi alte drepturi salariale – ansamblul veniturilor băneşti şi în natură (evaluate în lei la preţul de vânzare al unităţii) sub forma salariilor, sporurilor şi indemnizaţiilor acordate ca procent sau în sume fixe pentru condiţiile deosebite de muncă (prevăzute de lege sau prin contracte individuale sau colective de muncă), atât pentru timpul efectiv lucrat în programul normal de lucru sau suplimentar, cât şi pentru timpul nelucrat plătit, a premiilor şi beneficiilor din profitul net, alte venituri asimilate salariilor, încasate efectiv în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin, precum şi reţinerile efectuate (impozite, contribuţii, rate pentru mărfuri şi împrumuturi etc.).

Veniturile din agricultură – ansamblul încasărilor băneşti de la societăţi şi asociaţii agricole, din vânzări de produse agroalimentare, animale şi păsări (de curte şi de casă) şi din prestarea unor munci agricole.

Veniturile din activităţi neagricole independente – ansamblul încasărilor băneşti din fapte de comerţ, prestări de servicii, practicarea unei meserii, din profesii liberale şi din drepturi de proprietate intelectuală.

Veniturile din prestaţii sociale – ansamblul încasărilor băneşti din prestaţii de protecţie socială şi anume: veniturile din pensii; alte venituri asimilate pensiilor; indemnizaţiile pentru concedii de boală şi maternitate; prestaţiile din fondul de şomaj; prestaţiile familiale; prestaţiile de asistenţă socială şi alte prestaţii.

Veniturile din proprietate – ansamblul încasărilor băneşti din cedarea folosinţei bunurilor, ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise/deschise de investiţii, a depozitelor la CEC Bank, alte bănci şi instituţii similare (arende, chirii, dividende, dobânzi).

Veniturile din vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei cuprind ansamblul încasărilor băneşti din transferul drepturilor de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale, din vânzarea de valută, terenuri, imobile şi alte bunuri noi sau vechi care nu sunt din producţie proprie.

-Veniturile în natură (evaluate în lei) cuprind:
¨contravaloarea consumului uman şi furajer de produse alimentare şi nealimentare provenite din resursele proprii ale gospodăriei (din producţie, din stocuri, din muncă, primite în dar etc.). Evaluarea în lei se efectuează la preţurile medii de cumpărare a produselor din luna de referinţă pe regiuni de dezvoltare.
¨contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (evaluate la preţul de vânzare al zilei).


Categorii

1. DIVERSE, Criza preturilor, criza alimentara, Presa

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

1 Commentariu la “Scumpiri de preturi la alimente, putere de cumparare tot mai mica

  1. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Pretul benzinei a luat foc. Si nu sunt semne ca s-ar stinge, dimpotriva, dupa cum ne anunta FMI…
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare