SECETA CA IN 1946. Bilant provizoriu al unui posibil dezastru agricol

26-07-2012 7 minute Sublinieri

 

În opt dintre judeţe, între care Iaşi, Dolj, Covasna şi Sălaj, seceta a distrus culturile de porumb şi floarea-soarelui în proporţie de până la 80-100%, reiese din datele transmise de corespondenţii Mediafax. Reprezentanţii direcţiilor agricole vorbesc despre o secetă ca în 1946, avertizând că sunt probleme şi cu apa pentru populaţie.

Dolj: 50% din culturi, compromise

Astfel, cel puţin 50 % din culturile agricole din judeţul Dolj au fost compromise de secetă, iar cele mai afectate sunt plantaţiile de porumb, care au fost distruse în proporţie de 80 la sută. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Dolj, suprafaţa agricolă cultivată din judeţ este de 488.621 de hectare, iar cel puţin jumătate a fost compromisă.

Cele mai mari pagube sunt la culturile de porumb, fiind calamitate 91.000 din cele 118.000 de hectare cultivate.

Covasna: 30% din culturi, compromise

În Covasna, seceta a compromis 30 la sută din culturile agricole din judeţul Covasna, cele mai mari pagube fiind la cartofi, iar autorităţile spun că judeţul nu s-a mai confruntat cu o astfel de secetă din anul 1946.

Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Covasna, Konczei Csaba, a declarat, miercuri, corespondentului Mediafax, că temperaturile foarte ridicate şi lipsa precipitaţiilor din această vară au afectat grav culturile agricole din judeţ.

Potrivit lui Konczei, 30 la sută din suprafaţa de teren agricol – peste 172.000 de hectare de teren – cultivată, în mare parte, cu cartofi şi cereale, este afectată de secetă.

Din cele peste 172.000 de hectare afectate, numai 577 sunt asigurate. Potrivit sursei citate, cele mai afectate sunt culturile de cartofi şi cereale, dar sunt probleme mari şi la fâneţe, care au fost “pârjolite” de soare.

De asemenea, producţia de cartofi se va reduce la un sfert faţă de cantitatea estimată iniţial. Peste 80 la sută din culturile de cartofi sunt afectate de caniculă şi desecetă prelungită, spun specialiştii.

Sălaj: Seceta a compromis culturile de porumb, cartofi şi floarea soarelui

Întreaga suprafaţă agricolă din Sălaj cultivată cu porumb, cartofi şi floarea soarelui este afectată desecetă, gradul de calamitare fiind de peste 30 la sută, iar reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj susţin că recolta va fi compromisă total dacă nu va ploua.

Directorul adjunct al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Sălaj, Nicolae Dascălu, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că întreaga suprafaţă agricolă din judeţ cultivată cu porumb, cartofi şi floarea soarelui este afectată parţial de secetă, dar situaţia se va înrăutăţi, ajungându-se la recolte compromise total dacă nu va ploua în următoarele zece zile.

Hunedoara: Peste jumătate din culturi, distruse de secetă

Mai mult de jumătate din suprafeţele cultivate în judeţul Hunedoara sunt afectate de secetă, cele mai mari probleme fiind în zonele Deva, Brad şi Haţeg, unde populaţia se confruntă şi cu lipsa apei, după ce au secat fântânile şi pârâurile, primind apă cu cisternele, de la ISU.
Peste jumătate din suprafeţele cultivate în judeţul Hunedoara sunt afectate de secetă, spun reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Hunedoara, cele mai mari probleme fiind la culturile de plante medicinale, porumb, cartofi şi legume.

În judeţul Braşov, peste 30 % din culturile agricole sunt compromise

Peste 30 la sută din culturile agricole din Braşov sunt compromise din cauza secetei, însă nu sunt deosebite probleme legate de furnizarea apei către populaţie, într-o singură comună fiind probleme legat de necesarul de apă pentru animale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În judeţul Braşov, suprafaţa totală a terenurilor cultivate este de aproximativ 265.000 de hectare, la care se adaugă păşunile şi fâneţele naturale, iar peste 30 la sută din culturi sunt compromise din cauza secetei, potrivit directorului executiv al Direcţiei Agricole Braşov, Călin Birăescu.

Menţionăm că întreaga suprafaţă agricolă a judetului Braşov este afectată de caldură şi secetă excesivă, persistentă în timp. Pentru suprafeţele afectate nu au fost întocmite procese-verbale de calamitate deoarece fenomenul este în evoluţie şi efectele negative se pot accentua“, a spus directorul Direcţiei Agricole Braşov.

Hunedoara: Peste jumătate din culturi, afectate de secetă

Mai mult de jumătate din suprafeţele cultivate în judeţul Hunedoara sunt afectate de secetă, cele mai mari probleme fiind în zonele Deva, Brad şi Haţeg, unde populaţia se confruntă şi cu lipsa apei, după ce au secat fântânile şi pârâurile, primind apă cu cisternele, de la ISU.

Peste jumătate din suprafeţele cultivate în judeţul Hunedoara sunt afectate de secetă, spun reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Hunedoara, cele mai mari probleme fiind la culturile de plante medicinale, porumb, cartofi şi legume.

Culturile de plante medicinale sunt afectate în proporţie de 80 la sută. Seceta a compromise culturile de pe 40 din cele 68 de hectare cultivate cu plante medicinale. Probleme mari sunt la porumb, cartofi, legume, grâu, soia, sfeclă de zahăr, nutreţ, floarea-soarelui şi rapiţă, unde sunt afectate între 50 şi 60 la sută dintre suprafeţe. Spre exemplu, la porumb avem afectate 15.120 de hectare dintre cele 22.148 hectare cultivate, iar la cartof sunt afectate 4.360 de hectare dintre cele 7.843 cultivate“, a declarat, miercuri, pentru corespodentul MEDIAFAX, Doinel Găină Trandafir, consilier în cadrul DADR Hunedoara.

Cele mai afectate de secetă în judeţul Hunedoara sunt zonele Deva, Brad şi Haţeg, unde populaţia se confruntă cu lipsa apei, autorităţile solicitând pompierilor să aducă apă cu cisternele acolo unde au secat fântânile şi pârâurile.

“Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Iancu de Hunedoara» a efectuat, miercuri, cu cisterna, un transport de 6.000 de litri de apă potabilă, pe strada Aurel Vlaicu din Deva.

De la începutul lunii iulie, ISU Hunedoara a onorat 12 solicitări de apă menajeră şi două de apă potabilă, la cererea autorităţilor locale din Brad, Luncoiu de Jos, Teliucu Inferior, Ormindea, Crişcior şi Deva. Autorităţile locale au apelat la ajutorul inspectoratului în urmă scăderii nivelului apei în fântânile hunedorenilor, situaţie generată de lipsa precipitaţiilor din ultima perioadă şi a instalării secetei”, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al ISU Hunedoara, locotenentul Anemona Doda.

În judeţul Timiş, 20% din culturi sunt distruse

Aproximativ 20 la sută din suprafaţa de teren agricol din Timiş, cultivată cu porumb, soia şi floarea soarelui, a fost afectată de secetă, potrivit reprezentanţilor Direcţiei pentru Agricultură Timiş, care spun că judeţul nu s-a mai confuntat de 25-30 de ani cu o astfel de secetă.

“În Timiş sunt 197.000 de hectare de porumb, 30.530 de hectare de floarea soarelui şi 3.000 de hectare de soia. Aproximativ 20 la sută din aceste culturi sunt compromise din cauza secetei“, a declarat, miercuri, pentru corespondentul Mediafax, Viorel Solomie, consilier la Direcţia pentru Agricultură Timiş.

Potrivit acestuia, doar aproximativ 10 la sută din suprafeţele afectate de caniculă sunt asigurate de către producătorii agricoli.

Aproape jumătate din suprafeţele cultivate în judeţul Iaşi sunt afectate de secetă

Aproape jumătate din suprafeţele cultivate în judeţul Iaşi sunt afectate de secetă, specialiştii Direcţiei Agricole ieşene susţinând că după anul 1989 judeţul nu a mai cunoscut o secetă atât de severă, transmite corespondentul Mediafax.

Directorul interimar al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Iaşi, Magneriu Jalbă, a declarat presei, marţi, că aproximativ 45 la sută din suprafeţele agricole cultivate în judeţ sunt afectate de secetă, situaţia cea mai dificilă înregistrându-se la culturile de grâu şi porumb. El a precizat că încă se lucrează la evidenţele care vin din teritoriu, însă situaţia este îngrijorătoare.

Asociaţia Producătorilor Agricoli din Brăila, singura asociaţie agricolă din judeţ care reuneşte sute de producători cu peste 150 de mii de hectare de teren, solicită Ministerului Agriculturii decretarea stării de urgenţă după ce seceta a compromis recoltele.

Potrivit Steluţei Duţu, din cadrul Asociaţiei Producătorilor Agricoli Brăila, în judeţ sunt zeci de mii de hectare compromise din cauza secetei prelungite, astfel încât se impune decretarea stării de urgenţă.

Situaţia e catastrofală şi solicităm stare de urgenţă în agricultură, nu ştiu în alte judeţe cum e, dar la Brăila cu toate că se irigă circa 50 de mii hectare în Insula Mare a Brăilei şi în restul judeţului vreo 20 de mii de hectare, temperaturile de 60 de grade la soare şi 40 de grade la umbră n-au lăsat nici albinele să polenizeze, nu fructifică, iar masa vegetativă care va rămâne nu avem zootehnie ca s-o folosim“, a declarat Steluţa Duţu, reprezentant al Asociaţiei Producătorilor Agricoli Brăila.

În judeţul Buzău, agricultorii spun că seceta a distrus culturile de porumb şi floarea-soarelui, apreciind că un an atât de prost pentru agricultură ca 2012 nu s-a mai întâlnit din anul 1980.

Potrivit statisticilor, în judeţul Brăila arată că sute de hectare sunt compromise în proporţie de peste 50 la sută din cauza secetei. De exemplu, cu grâu, au fost înfiinţate circa 75.000 hectare, iar mai mult de 35.000 hectare sunt în prezent reclamate ca fiind calamitate, producţia medie estimată fiind de maxim două tone de grâu la hectar.

Zonele cele mai afectate de secetă sunt situate spre limitele judeţului Brăila, unde costurile cu irigaţiile sunt însemnate din cauza distanţelor prea mari faţă de sursele de apă şi a nivelului solului mult prea ridicat faţă de staţiile de pompare de la Dunăre.

Singurele zone unde culturile nu sunt afectate de caniculă sunt cele unde fermierii şi-au permis să facă irigaţii, aşa cum este cazul în Insula Mare a Brăilei şi în Lunca Dunării.

Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), una dintre cele mai mari organizaţii de fermieri de pe plan local, afirmă că 80% din recolta de porumb riscă să fie compromisă, jumătate din producţia de floarea-soarelui este sub semnul întrebării, iar recolta de grâu este la jumătate faţă de cea de anul trecut, însă pierderile au fost diminuate din creşterile de preţuri. Din cauza acestei situaţii oficialul LAPAR a cerut Ministerului Agriculturii decretarea stării de urgenţă şi oprirea exporturilor de cereale.

“Am cerut declararea stării de urgenţă din cauza secetei, iar domnul ministru ne-a trimis la dicţionar. Ne-am uitat în dicţionar şi am văzut că se declară starea de urgenţă şi din cauza calamităţilor naturale, printre care şi seceta. Astfel, statul ar trebui să sisteze urgent exporturile, să gestioneze corect stocurile existente de cereale prin însilozarea lor în condiţii de siguranţă şi să pună în funcţiune toate instalaţiile de irigaţii”, a spus Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

Oficialul LAPAR readuce astfel în lumina reflectoarelor scenariul in­terzicerii exporturilor, o măsură luată în urmă cu doi ani de Rusia după evenimente meteo similare cu cele din prezent şi care a dus la explozia preţurilor pentru materiile prime agricole pe bursele internaţionale de mărfuri.

În faţa secetei România nu are nicio protecţie reală pentru că din cele 8,3 milioane de hectare arabile disponibile numai 100.000 sunt irigate. Peste lipsa unei infrastructuri de irigaţii extinse şi a unei strategii coerente în acest sens se adaugă şi măsurile fără niciun efect real luate de oficialii Ministerului Agriculturii (MADR).

La începutul acestei săptămâni Daniel Constantin a anunţat un plan de despăgubiri pentru fermierii mici, însă nu a dat detalii despre modalităţile în care cei afectaţi îşi pot diminua pierderile sau ce fermieri vor fi eligibili. Ministrul a mai anunţat reducerea cu 20% a costului pentru irigaţii, un acord cu băncile pentru credite preferenţiale pentru fermieri, dar şi pro­misiunea unui viitor program de investiţii în infra­structura de irigaţii.

Niciuna din aceste măsuri nu pune o protecţie reală peste afacerile fermierilor români, care vor urma să fie lovite în plin din cauza secetei. Cu pierderi de producţie estimate între 20% şi 50%, pârghia preţurilor se arată în acest moment a fi una dintre ultimele alternative pentru a limita scăderea încasărilor şi a profitabilităţii faţă de anii anteriori.

Pe bursele de mărfuri internaţionale preţurile s-au încadrat în ultima perioadă pe o pantă ascendentă ca urmare a datelor tot mai pesimiste privind producţia din marile pieţe agricole precum Statele Unite, Rusia sau Ucraina. Câştigurile sunt însă direct dependente de strategiile ce vor fi adoptate de fermieri în următoarea perioadă. Din experienţa anilor anteriori producătorii agricoli care au obţinut printre cele mai mari marje de profit au fost cei care au păstrat cerealele şi plantele oleaginoase în silozuri şi nu au vândut imediat după recoltare.

Datele arată că în general în anii anteriori odată cu noile recolte (din iunie-iulie pentru orz şi grâu şi septembrie pentru porumb şi floarea-soarelui) pre­ţurile de achiziţie se încadrau pe o pantă descendentă pentru a urca din nou în primele luni de primăvară, atunci când cantităţile disponibile pe piaţă se diminuează.

Faţă de acum doi ani, când interzicerea exporturilor de către Rusia a aruncat în aer cotaţiile internaţionale, fermierii au instrumentul care le poate majora veniturile şi implicit salva afacerile: silozurile. Datele oficiale ale Ministerului Agriculturii arată că în ultimii patru ani jucătorii din agricultură au investit în silozuri cu o capacitate totală de 3 milioane de tone. Aceste investiţii au urcat capacitatea totală de stocare a României cu 20%, la 17 milioane de tone de materii prime agricole.

Veştile din teritoriu sunt sumbre

Pe de altă parte, asociaţii din mai multe judeţe au reclamat în ultimele zile că mare parte din culturile de cereale a fost compromisă din cauza secetei şi au cerut declararea stării de urgenţă.

Asociaţia Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Vrancea a solicitat marţi Ministerului Agriculturii instituirea stării de urgenţă în judeţ din cauza gradului mare de calamitare a culturilor afectate de seceta din ultimele luni.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea, Constantin Bazon, cele mai afectate de secetă sunt culturile de porumb şi floarea-soarelui care sunt compromise iremediabil în proporţii covârşitoare.


Categorii

1. DIVERSE, Criza preturilor, criza alimentara, Dezastre, calamitati

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “SECETA CA IN 1946. Bilant provizoriu al unui posibil dezastru agricol

  1. ne parjoleste Dumnezeu pt pacatele noastre, doar.. doar ne vom reveni si ne vom intoarce catre El. din pacate, din ce vad in jurul meu, mi-e greu sa gred intr-o astfel de intoarcere ca a ninivitenilor.

  2. Pingback: Seceta din SUA si Europa de Est poate duce la o CRIZA ALIMENTARA GLOBALA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  3. Pingback: IPS TEOFAN, Mitropolitul Moldovei, cheama Biserica la pocainta, la rugaciuni si procesiuni speciale PENTRU PLOAIE! SA INTELEGEM SENSUL MUSTRARII LUI DUMNEZEU: “Pământul este pângărit sub locuitorii lui, căci ei au călcat legea” -
  4. Pingback: SECETA A PARJOLIT ROMANIA [video]. Va fi FOAMETE in tara ca in 1946 si CRIZA ALIMENTARA in lume?/ CUM A FOST DELAPIDAT SISTEMUL DE IRIGATII - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  5. Pingback: Parintele Teofan de la Putna despre SECETA NOASTRA SUFLETEASCA si PARINTELE SOFIAN CEL MULT RODITOR -
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare