Drama BOLNAVILOR DE CANCER din Romania anului 2013

Să fii român e boală grea! Mai ales dacă ai fost diagnosticat cu cancer. Pe lângă lupta cu boala, pacienţii trebuie să ducă un război şi cu sistemul, care încearcă să-i trateze cu promisiuni. Pentru medicamentele care i-ar putea ţine în viaţă nu sunt bani. În acest moment peste o mie de bolnavi sunt înscrişi pe listele de aşteptare de la Comisia de Oncologie a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Jumătate dintre medicamentele oncologice care lipsesc sunt pentru copii.

• Gandul:  Aproape 1.300 de bolnavi de cancer sunt pe lista de aşteptare. Cât trebuie să aştepte un astfel de pacient ca să beneficieze de tratament

Problemele bolnavilor de cancer nu s-au terminat odată cu împrumutul oferit de Guvern companiei Unifarm pentru achiziţionarea tratamentului necesar acestor pacienţi. Cu toate acestea, criza citostaticelor pare a fi departe de a se fi sfârşit. „În prezent, lipsesc în jur de 8 citostatice. Restul au început să vină în depozitul Unifarmului. Cantităţile nu sunt foarte mari, dar totuşi este un început”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Acesta a declarat că suma alocată de Guvern are rolul de a acoperi, într-un timp record, lipsa diferitelor medicalente din sfera oncologică. „Suma de 800.000 de euro este dată ca un fel de fond de rulment, cu ajutorul căreia să se asigure un stoc minim de medicamente. Atunci când vor fi iar sincope în aprovizionare, această sumă va ajuta la rezolvarea acestei probleme, dar asta nu înseamnă că Unifarmul va ajuta la soluţionarea întregului program de oncologie. Cu siguranţă sunt şi ceilalţi distribuitori şi producători care trebuie să se implice mult mai activ în aprovizionarea acestor medicamente”, a mai spus Irimia.

Lista de aşteptare reprezintă în continuare o problemă destul de mare pentru această categorie de pacienţi. Aproape 1.300 de bolnavi de cancer sunt pe lista de aşteptare a tratamentului. Preşedintele FABC a precizat că printre aceşti pacienţi se numără şi copii. „Perioada medie pe care un pacient o aşteaptă până intră în posesia tratamentului variază între două şi trei luni. Lipsa tratamentului duce la o înrăutăţire a bolii, chiar deces”, a precizat Cezar Irimia.

Pe de altă parte, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) , Doru Bădescu, a precizat că lista de aşteptare a fost micşorată de la maximul istoric de 3.259 de pacienţi la 1.292, ceea ce reprezintă un minim istoric.  Reprezentantul CNAS a precizat că în decembrie 2012 s-au alocat fonduri suplimentare de 61 de milioane de lei, din taxa clawback, pentru Programul de oncologie, fapt ce a dus la scurtarea cu 42% a listei de aşteptare cu pacienţi bolnavi de cancer.

“În 2012, am obţinut alocarea de fonduri suplimentare care au dus la scurtarea listei de aşteptare pentru bolnavii de cancer cu 42 la sută, un minim istoric. Jumătate din bugetul de peste un miliard de lei alocat bolnavilor de cancer în 2012 a fost direcţionat către terapiile inovatoare de care au nevoie circa 7 la sută dintre pacienţi”, a mai spus Bădescu.

În plus, lipsa tratamentului de ultimă generaţie este trecută şi ea pe lista problemelor cu care se confruntă bolnavii de cancer. Lista medicamentelor gratuite şi compensate nu a mai fost actualizată de mai bine de 1.800 de zile, precizează reprezentantul FABC, care subliniază că peste 140 de molecule şi indicaţii noi, dintre care multe destinate tratamentului cancerului, aşteaptă de aproape 5 ani, să ajungă la pacienţii diagnosticaţi cu cancer şi să-i ajute pe aceştia în lupta cruntă cu boala. Prin comparaţie, conform unui studiu european, între momentul aprobării unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi momentul în care acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici, în Belgia se aşteaptă 392 de zile, în Suedia 206 zile, iar în Austria doar 88 de zile.

„Prin faptul că blochează accesul terapiilor noi pe lista de compensate, statul român încalcă Carta Drepturilor Pacienţilor, semnată de toate statele europene încă din anul 2006. În aceasta se specifică, în capitolul ‚Dreptul Pacienţilor la Calitatea Asistenţei Medicale’, după cum urmează: ’Orice persoană, ţinându-se seama de starea sa de sănătate, are dreptul să primească îngrijirile cele mai adecvate şi de a beneficia de cele mai bune terapii şi de medicamente cu cel mai bun raport cost-eficacitate. Dreptul la calitatea îngrijirilor implică, de asemenea, dreptul la depistare şi la educaţie terapeutică, ceea ce necesită o investiţie financiară şi în mijloace şi presupune asigurarea unui număr de specialişti corect informaţi’”, a punctat Cezar Irimia.

Aparatele de radioterapie reprezintă o altă problemă cu care se confruntă bolnavii de cancer din România. O mare parte dintre aceste dispozitive nu funcţionează, iar din această cauză pacienţii nu pot beneficia de un tratament adecvat.  „Pentru ca acest lucru să se rezolve ar trebui să se facă o investiţie puternică în acest sector. Radioterapia are foarte mult de suferit. Din numărul total de pacienţi care au nevoie de această terapie, doar 12% pot beneficia de radioterapie”, a punctat Cezar Irimia.

Anual, 75.000 de români sunt diagnosticaţi cu o formă de cancer şi printre ei se află bolnavi în stadiu avansat, care au nevoie de tratament într-un timp cât mai scurt pentru ca şansele lor de supravieţuire să rămână la un nivel măcar decent.