TRUSTUL ANTENELOR, IN CAMPANIE DESANTATA IMPOTRIVA BOR SI A PRACTICIILOR RELIGIOASE ORTODOXE

• observatortv: 

O nouă campanie marca “Observator”: AFACERILE BISERICII – PRECUM ÎN CONT, AŞA ŞI PE PĂMÂNT

Începând de luni, 5 octombrie, Observator vine cu o nouă campanie: AFACERILE BISERICII – PRECUM ÎN CONT, AŞA ŞI PE PĂMÂNT

DE CE? Banii Bisericii Ortodoxe Române reprezintă un subiect care a împărţit România în două tabere: de o parte sunt cei care acuză Biserica pentru faptul că strânge sume fabuloase sub diverse forme (de la cutia milei până la afacerile turistice) şi nu întoarce în folosul comunităţii aceşti bani, de cealaltă parte sunt cei care susţin că actele sociale, filantropice ale Bisericii sunt suficiente, dar şi greu de susţinut în condiţiile în care Biserica îşi acoperă greu propriile cheltuieli. Discuţia s-a aprins în ultima lună, când mai multe voci din societatea civilă au cerut ca BOR să plătească impozite precum restul instituţiilor laice. În plus, în ultimii ani, Biserica Ortodoxă Română a fost măcinată de scandaluri care i-au ştirbit autoritatea.

IDEEA. Observator şi-a propus să aducă ambele tabere la aceeaşi masă printr-o campanie despre banii Bisericii, preotii buni si preotii rai. Cele 7 materiale semnate de reporterii Observator – Andreea Ţopan şi Ana Moraru – realizează, fără patimă,o radiografie a averii BOR, a felului în care e adunată, dar şi cheltuită. Fiecare reportaj va arăta şi exemplele de lăcomie din sânul Bisericii, dar şi acţiunile preoţilor cu har care reuşesc să ţină comunităţi întregi pe linia de plutire.

SCOPUL. Campania Observator îşi propune să obţină din partea Bisericii Ortodoxe Române mai multă transparenţă atunci când vine vorba despre bani, mai ales despre banii publici pe care BOR îi primeşte în fiecare an de la autorităţile locale şi centrale.

Fiecare dintre noi are propria experienţă în legătură cu slujitorii bisericii. Care este opinia ta în legătură cu averea bisericii?

Dacă ai cunoscut preoţi cu har, preoţi care au ridicat din temelii locuri pentru vindecat rănile, preoţi cu iubire de oameni, povesteşte-ne, să îi cunoască toată lumea.

Afacerile Bisericii – precum în cont, așa și pe pământ: Arsenie Boca e afacere pentru biserică

Fenomenul Arsenie Boca a cuprins, cu rapiditate, întreaga ţară. Nici măcar Patriarhia Română nu-l înţelege din moment ce duhovnicul încă nu e canonizat.

La fel de neclar văd mai marii Bisericii Ortodoxe comerţul de la mănăstirea Prislop. Slujitorii bisericii şi comercianţii de ocazie se bat pe banii credincioşilor care cumpără orice are imprimat chipul lui Arsenie Boca. Marile locuri de pelerinaj din România nu sunt doar leagănele credinţei ortodoxe – au ajuns şi magnet pentru cei care fac profit din orice buzunar.

În ultimul secol, milioane de rugăciuni s-au ridicat la ceruri, în liniştea complexului monahal de la Prislop. Locul din care duhovnicul Arsenie Boca a insuflat credinţă şi în care a ales să-şi găsească odihna veşnică. La moartea lui, în 1989, s-au strâns o sută de oameni să-şi ia rămas bun. Acum, peste 800 de mii de pelerini vin, în fiecare an.

 Arsenie Boca nu e canonizat

Şi tot ca să-şi uşureze sufletul şi să-şi cureţe conştiinţa, miile de pelerini cumpără fleacuri lumeşti care au imprimat chipul lui Arsenie Boca. Patriarhia Română cunoaşte fenomenul, dar nu şi-l explică atâta vreme cât Arsenie Boca nu e canonizat.

În curtea mănăstirii sunt două magazine. Fiecare cu gestiunea şi preţurile proprii. Arhiepiscopia Devei, care are în grijă mănăstirea Prislop, nu a dorit să explice. competiţia capitalistă.

Este un fenomen social exploatat in special de cei care vor sa profite material de pe urma evlaviei multora dintre credinciosii BOR la mormantul parintelui Arsenie Boca. Dincolo de primul deal, zeci de comercianţi privesc cu teamă ziua în care îşi vor vedea afacerile închise. În cea mai proastă zi, mănăstirea primeşte două mii de credincioşi. La sărbătorile mari, se adună şi 30 de mii. Recordul a fost înregistrat în primavară, când la mormântul lui Arsenie Boca s-au închinat 95 de mii de oameni, în trei zile.

Tradiţia ortodoxă, respectată de sute de ani, spune că Maica Domnului îi absolvă de păcate pe cei care înconjoară pe brânci biserica veche de lemn. Un ritual care nu a pierdut teren în noile vremuri. Din contră. În 2015, sute de oameni încă mai caută împăcarea cu Divinitatea în colbul din curtea mănăstirii.

Biserica nu impune, dar nici nu opreşte spectacolul.

Moaștele nu sunt doar niște moaște, doar un trup stafidit. Ci reprezintă corpul unei persoane care a ajuns la un nivel superior omului de rand. Este o idee indusă de creștinism si de Biserica Ortodoxa în special, pentru a-şi consolida poziția și relatia cu omul de rând.

Arhiepiscopia Iaşilor nu a ştiut să răspundă la întrebarea echipei Observator, referitoare la suma primită an de an de la pelerini. A arătat, însă, cheltuielile uriaşe pe care le-a avut cu credincioşii: aproape 14 milioane de lei, în ultimii trei ani. Cu hrana, beneficiile financiare şi materiale, spune un răspuns oficial. sursa: Arhiepiscopia Iaşilor

Moaştele din ţară, dar şi cele aduse cu alai din străinătate au început să adune din ce în ce mai mulţi adepţi.

Biserica nu are încă evidenţa minunilor, însă a început, în 2014, să numere moaştele de pe teritoriul României. În prezent, estimările sunt vagi. În ţara noastră ar fi între 7 sute şi 13 mii de oseminte sfinte. Patriarhia vrea să scoată un catalog al moaştelor, pentru a face cunoscute relicvele adevărate din biserici şi mănăstiri.

În ultimii ani, Biserica a dat şi peste moaşte noi. În Argeş, de exemplu, au fost găsite oasele unui pustnic plin de har: Ioanichie, sfătuitor al lui Mihai Viteazul, un sihastru care ar fi trăit aproape 40 de ani într-o peşteră.

Sf Ioanichie e un mijlocitor în rugăciune pentru cei ce doresc a avea copii. E un intregitor al familiilor, un apărator al vietii de familie.

Moaştele sale au fost găsite în 1944 şi îngropate la baza schitului Negru Vodă, la Cetăţuia. În vârf de munte, lângă grota în care a trăit pustnicul. A fost canonizat abia în 2009. N-a durat mult până când Sfântul a început să adune pelerini din toată ţara.

UPDATE! Peste 25.000 de pelerini au trecut prin faţa moaştelor Sfintei Parascheva

Este aglomeraţie mare la Iaşi. 25.000 de pelerini au trecut deja prin faţa moaştelor Sfintei Parascheva şi alte mii aşteaptă încă la coadă.

Astăzi, la racla sfintei a fost adusă o femeie despre care rudele spun că este posedată. Azi-noapte, procesiunea de mutare a moaştelor a fost însoţită de îmbulzeală şi scandal.

Ca în fiecare an, procesiunile dedicate Sfintei Parascheva i-au făcut pe o parte dintre credincioşi să uite de cele sfinte. Cu tot efortul forţelor de ordine de a-i ţine la distanţă, câţiva pelerini au reuşit să-şi atingă obiectivul înainte ca moaştele Sfintei Parascheva să fie depuse pe catafalcul pregătit special.

Preoţii şi-au văzut însă de ritualul lor. Tot ei au fost primii care s-au rugat la moaştele abia depuse pe catafalc. Ei şi autorităţile. Apoi a venit rândul celor mai grăbiţi credincioşi. Spre miezul nopţii, au ajuns la Iaşi şi moaştele sfintei Maria Magdalena. Iar momentul a fost marcat de o nouă rundă de îmbulzeală.

Astăzi, pe la racla Sfintei Parascheva a ajuns şi o femeie despre care familia spune că este posedată. Mii de eroniaşi s-au aşezat la coadă şi au aşteptat să se roage la moaşte.

5.000 de pelerini aşteaptă încă la coadă pentru a se ruga la moaşte, iar numărul lor va creşte în zilele care vin. De la oboseală sau frig peste 70 de oameni au avut nevoie astăzi de îngrijiri medicale. La Sărbătoarea Sfintei Parascheva de miercuri sunt aşteptaţi 300 de mii de pelerini.

• Basilica: Averea Bisericii a redevenit obsesia Antenei 1

Referitor la campania „Afacerile Bisericii – precum în cont, aşa şi pe pământ” a postului de televiziune Antena 1, se impun următoarele precizări:

1. Campania Antenei 1 nu este o noutate, ci reprezintă reluarea aceloraşi dezinformări referitoare la veniturile şi cheltuielile unităţilor bisericeşti din luna septembrie 2012.  Patriarhia Română a explicat public în repetate rânduri statutul fiscal al cultelor religioase din România, similar cu cel din majoritatea statelor Uniunii Europene şi modul de funcţionare financiară a unităţilor bisericeşti.

Se pare însă că este greu de înţeles şi de acceptat principiul de organizare autonomă a Bisericii Ortodoxe Române de către jurnaliştii de la Antena 1. Probabil, atitudinea acestora se explică prin tendinţa editorială constantă din ultimii ani a acestui post de televiziune de denigrare şi contestare a rolului important al Bisericii în societatea românească.

În Biserica Ortodoxă Română nu există 31.096 de unităţi bisericeşti, aşa cum au exagerat voit reporterii Antenei 1 prin adunarea numărului real al acestora cu cel al locaşurilor de cult, ci doar 14.809 unităţi bisericeşti (administraţia patriarhală, 6 mitropolii, 10 arhiepiscopii, 13 episcopii, un vicariat pentru comunitatea ucraineană din România, 177 de protopopiate, 11.409 parohii şi 541 de mănăstiri). Potrivit principiului autonomiei prevăzut de Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, fiecare unitate bisericească administrează patrimoniul propriu (format din locaşuri de cult şi alte clădiri bisericeşti) şi are propriile venituri şi cheltuieli. Veniturile realizate de către fiecare unitate bisericească nu sunt centralizate, aşa cum într-o viziune corporatistă înţeleg cei de la Antena 1, ci sunt folosite pentru întreţinerea patrimoniului propriu şi plata utilităţilor (energie electrică, gaze, apă, telefon etc.), pentru completarea salariilor personalului deservent care are sprijin parţial de la bugetul de stat şi asigurarea salariilor integrale pentru ceilalţi angajaţi, pentru plata impozitelor şi contribuţiilor la asigurările sociale la salarii, pentru lucrări de reparaţii, consolidare, restaurare şi pictură, pentru susţinerea proiectelor şi activităţilor social-filantropice, medicale, educaţional-culturale, misionare desfăşurate în beneficiul comunităţii de credincioşi.

De exemplu, dacă la sfârşitul fiecărui an profitul realizat de Antena Group se împarte între acţionari, excedentul financiar din anul 2014 al Arhiepiscopiei Bucureştilor, cea mai invidiată de Antena 1, a fost folosit anul acesta, 2015, între altele, pentru continuarea susţinerii unor instituţii şi programe social-filantropice şi educaţionale, pentru amenajarea a şase cantine sociale în fiecare sector al capitalei, precum şi pentru acordarea unor ajutoare de urgenţă în favoarea unor persoane fizice în valoare totală de peste 3,5 milioane lei.  De menţionat că toate unităţile bisericeşti sunt contribuabili disciplinaţi la bugetul de stat prin plata la timp a tuturor impozitelor şi obligaţiilor sociale.

2. Antena 1 practică o tehnică înşelătoare de prezentare a veniturilor şi cheltuielilor unităţilor bisericeşti folosind dezinformarea prin omisiune (în general sunt prezentate doar veniturile şi sunt ignorate cheltuielile) şi exagerarea voită a unor date cu scopul de a crea un curent antibisericesc. Astfel, în emisiunea Observator din seara zilei de 5 octombrie 2015, jurnaliştii Antenei 1 au dezinformat flagrant atunci când au afirmat că  „Guvernul României are mai puţini angajaţi decât Sfântul Sinod” (sic !).În realitate, situaţia este exact inversă şi nici nu suportă comparaţie. De exemplu, numai numărul angajaţilor din aparatul guvernamental din Piaţa Victoriei este cu mult mai mare decât personalul de conducere al Administraţiei patriarhale, iar în fiecare judeţ Prefectura (instituţia executivă a Guvernului în teritoriu) şi Consiliul judeţean au de asemenea mult mai numeroşi angajaţi decât o administraţie eparhială.

Pentru informarea corectă a opiniei publice precizăm că spre deosebire de membrii Guvernului, ierarhii sunt membri ai Sfântului Sinod (organism central de conducere al Bisericii Ortodoxe Române), iar fiecare membru al Sfântului Sinod este în același timp coordonator local al activităților pastoral-misionare, social-filantropice, misionare, învăţământ teologic şi religios, viaţă monahală, cultură etc. dintr-o eparhie.

Referitor la sprijinul de la bugetul de stat pentru toate cele 18 culte recunoscute din România, acesta reprezintă aproximativ 0, 2% din buget sau 0, 08% din PIB şi este estimat la cca. 54 milioane de euro. Cu scopul evident de dezinformare, în ultimii ani Antena 1 evită în redactarea de ştiri să folosească informaţiile oficiale date publicităţii de instituţiile abilitate ale Statului şi vehiculează o sumă de 10 ori mai mare, pusă în circulaţie de un reprezentant al unei asociaţii umaniste, evident cu scop de denigrare şi de incitare la ură faţă de instituția cu cea mai mare rată de credibilitate în poporul român.

Reamintim că sprijinul financiar de la bugetul de Stat pentru cultele religioase  din România este o obligaţie asumată de statul român după confiscarea proprietăţilor bisericeşti de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1863) şi de către regimul comunist din România, iar în prezent Bisericii Ortodoxe Române i s-a retrocedat doar o mică parte din acestea. În plus, Biserica desfăşoară o importantă lucrare spirituală, socială, educaţională şi culturală în beneficiul societății româneşti şi al românilor din diaspora.

Tot cu scop de dezinformare şi denigrare, Antena 1 foloseşte de regulă declaraţii ale unor foşti preoţi excluşi din Biserica Ortodoxă Română pentru indisciplină şi care în prezent sunt membri ai unor structuri necanonice şi ilegale, ceea ce spune mult despre deontologia jurnaliştilor acestui post de televiziune.

Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor au dat publicităţii în ultimii ani numeroase precizări şi drepturi la replică ca răspuns la permanenta campanie de denigrare şi contestare a activităţii Bisericii în societate de către postul de televiziune Antena 1. Elocvent este şi faptul că acest post de televiziune este singurul din România care susţine mediatic constant interesele oneroase ale unor grupuri obscure  pentru lucrări în cimitirele parohiilor Mogoşoaia şi Bellu-Berceni sau ale unor persoane care au ocupat abuziv spaţii ale parohiilor (bisericile Sfântul Spiridon Nou, Bărbătescu Vechi, Sfântul Gheorghe Vechi) deşi unii dintre acestea deţin proprietăţi personale în altă parte.

Patriarhia Română îşi exprimă speranţa că responsabilii postului de televiziune Antena 1 vor analiza cu atenţie cele semnalate în acest comunicat şi vor lua măsurile care se impun pentru respectarea principiilor deontologice şi informarea corectă a publicului telespectator.