Serviciul si cariera – idoli, temnite, cimitire…?
- Recomandari ale articolelor celor mai bune din presa si de pe internet plecand de la tragedia Ralucai Stroescu, tanara de la Ernst & Young, dar si despre alte abuzuri la care sunt supusi angajatii unor companii multinationale:
– Experienta si sfaturile unui “patit” (Forum Darvari)
– Cariera: stres, dependenta si obsesie (TVR2)
– Merita sa-ti dai viata pentru cariera si o leafa de 2000 de Euro?
– Raluca Stroescu, primul manager kamikaze
– Cazul Raluca Stroescu: cine e vinovat de moartea ei?
Raluca Stroescu – discutii pe blog
– Puscaria din hipermarket – cazul Kaufland
- Ieroschim. Hrisostom: (Manastirea Petru-Voda):
–“Infailibila societate iubitoare de oameni nu mai are timp (si) pentru om; tehnologia, progresul, bunastarea dimpreuna cu toate reformele sociale pentru ‘o viata mai buna’ ţes libertatea crestinului in gratii numite ‘obligatii civice’, ‘prestari de activitati sociale’, ‘servicii publice’, etc., adevarate ‘gauri negre’ ce sorb in nestire minute si ani din viata omului, vlaguindu-l. Uzina, fabrica, santierul, biroul, adevarate temnite in care omul petrece zile si nopti sunt mai importante decat propria familie, decat mantuirea, decat insusi Hristos Dumnezeu“.
–“Cand instruirea, invatatura, cultura anticrestina, agenti ai viitorului antihrist (…) il inlocuiesc pe Hristos, devenind idoli ‘europeni’ ai sufletelor noastre, sfarsesc prin a face din munca, harnicie, pricepere virtuti publice, daruri ‘ceresti’ pentru care traim si murim, teologie antihristica prin care Societatea ia locul lui Dumnezeu“.
–“De aici, din aceasta mocirla a competentei, profesionalismului, abnegatiei pentru bunul mers al societatii ia fiinta omul apostat, cu psihologie si trasaturi antihristice, omul european care, din prea multa jertfire pentru societatea dorita, perfecta, nu mai are timp de Hristos“.
(“Intre Hristos si locul de munca”, din revista “Glasul monahilor”, Man. Petru-Voda)
Adevarul este ca vina este a noastra a tuturor acelora care nu ne rugam mai mult pentru cei care sunt in intuneric…sa ne asumam responsabilitati ca si Crestini!
Doamne IIsuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Unde sunt acei care ar trebui sa se ingrijeasca de sufletele turmei?
Unde am ajuns?
Unde am meritat, unde meritatm!
Doar Rugaciunea ne mai poate ajuta!
Sa-L cautam pe Dumnezeu din toata inima!
Sa il ajutam pe aproapele nostru sa IL cunoasca pe Acela pe care nu IL cunoaste!
Maicuta Domnului Fii cu noi, nu ne parasi!
inainte si dupa raluca
“Mai bine o mana plina de odihna decat doi pumni plini de truda si vanare de vant” – Ecleziastul
Moartea prin epuizare a Ralucai Stroescu, tanara care lucra pana saptamana trecuta ca manager de audit la Ernst & Young, va schimba intrutotul felul in care ne raportam la cariera si la viata personala. Indraznesc sa spun ca de-acum se va putea vorbi de un inainte si de un dupa.
Inainte nu puneam in balanta mirajul carierei de succes cu sacrificiile la nivel personal; inainte micile noastre reusite intime paleau prin comparatie cu reusitele profesionale, inainte functia si pozitia ierarhica ne defineau si ne epuizau ca oameni; inainte un curriculum vitae (la urma urmei, in latina inseamna cursul vietii) se reducea la cursul vietii profesionale, de parca o alta viata ar fi fost cu neputinta de inchipuit; inainte mii de tineri isi ruinau sanatatea pentru a-si consolida cariera cu ore suplimentare si nopti pierdute; inainte pletora de izbanzi profesionale abia de reusea sa mascheze pustiul interior; inainte conversatiile de dupa program erau acaparate, ca intr-un cerc vicios, de subiecte legate de job, de birou, de proiecte, de program si iar de program; inainte admiram un peisaj doar la rezolutia unui wallpaper de pe desktop si traiam in aer conditionat uitand sa respiram in aer liber; inainte lasam cartile de vizita sa vorbeasca noi ca despre un manager, un account, un director de resurse umane, un project manager, un director de marketing si asa mai departe.