Cum preamareste ziarul patriarhal Lumina erezia protestanta a cultului bogatiei

23-02-2009 Sublinieri

 

Motto: Nu spune ca aduni pentru pentru saraci. Caci cu doi banuti s-a cumparat Imparatia Cerurilor (Sf. Ioan Scararul, Scara, Cuvantul XVI)

 

Cineva ne-a semnalat articolul “Max Weber, întemeietorul sociologiei creştine”, din ziarul Lumina de joia trecuta. Respectiva persoana era indignata de faptul ca Lumina a facut din Max Weber sociolog crestin si, mai mult, a facut din ravna pentru bogatie o virtute crestin… ortodoxa!

Sa le luam pe rand:

Max Weber, sociolog crestin sau protestant lucid?

Motivul pentru care autorul face afirmatia respectiva consta in faptul ca autorul german face o legatura intre dezvoltarea capitalismului si “formarea religioasa”: 

În această lucrare, Weber a argumentat faptul că religia este una dintre cauzele cele mai importante care explică diferenţele de dezvoltare dintre culturile Occidentale şi cele Orientale, şi a subliniat importanţa protestantismului ascetic (sic!) care a condus la naşterea capitalismului, a birocraţiei şi a statului raţional-legal din Vest.

Depasind cadrul strict bibliografic, Lumina incepe sa faca aprecieri asupra rolului crestinilor in general: ei sunt fermentul… progresului: 

Max Weber nu se sfieşte să afirme că progresul în cadrul unei organizaţii este determinat în mod direct de procentul oamenilor credincioşi…Concentrarea, trezvia, dorinţa de a face bine ceea ce fac sunt calităţi nelipsite persoanelor creştine, care ştiu că dragostea de Dumnezeu există şi la muncă, nu doar în timpul slujbelor religioase.

Afirmatiile sunt incorecte atat fata de Max Weber cat si fata de sociologie. In primul rand, Max Weber s-a referit explicit, asa cum ii arata si titlul lucrarii, la etica izvorata din protestantism, in special protestantismul calvinist. Asa cum a observat si cititoarea noastra, specific calvinismului era erezia (una din multele) predestinarii. Adica, oamenii erau predestinati Iadului sau Raiului, neavand o libertate in a deveni mantuiti sau pierduti. Ce putea face omul era sa “ghiceasca” daca este predestinat iadului sau Raiului prin modul in care isi ducea viata pe pamant. Adica, daca se imbogatea, avea succes si se afirma pe plan lumesc, atunci insemna ca Dumnezeu este cu el si ca se va mantui. Daca, insa, nu se imbogatea, nu avea succes, ci ajungea un paria si un marginal, un sarantoc si un falit, atunci era clar ca era predestinat iadului. Iata, asadar, care este “crestinismul” ascetic care a stat in spatele dezvoltarii capitalismului de tip isteric. Spunem isteric deoarece goana dupa inavutire si dupa succes devine o obsesie isterica, de tipul societatii americane care construieste zgarie nori si societati comerciale gigant, simbol al setei de infinit investita in activitatile de tip economic. Practic, toate aspiratiile religioase ale individului, prin aceasta etica protestanta, sunt pervertite prin indreptarea lor exlcusiv asupra scopurilor economice si de succes.

“Ascetismul” protestant inseamna doar ca bogatia nu mai este achizitionata pentru a te lafai cu ea, a trai fara griji, ci ca scop in sine! Nebunia bogatului capitalist nu mai este o nebunie ca in Evanghelia bogatului din Luca ce isi freaca burta fericit ca va avea trai de huzur, ci este o nebunie si mai mare... Bogatul capitalist se gandeste cum sa darame jitnitele ca sa construiasca unele gigantice, fara de sfarsit, zgarie-nori… De aici decurge toata paranoia si obsesia succesului, atat de specifica unei parti a culturii americane si care da nastere la traume ingrozitoare. Astfel de obsesii au dat navala si in spatiul nostru cultural, unde, prin multinationale si prin “spiritul capitalist” invaziv s-a realizat un nou cult al muncii, un fel de “arbeit macht frei” prin care oamenii se chinuiesc de bunavoie ca sa aiba “cariera”, “succes”, “bani”, sfarsind insa, deseori, in moarte, destramarea familiei, traume si pierderea sufletului. Originea acestor plagi nu sta numai in consumismul putred (care e destul de letargic) ci mai cu seama in “ascetismul” de tip calvinist care iti cere sa te lepezi de familie, de vocatiile tale, de particularitatea ta, de tine insuti, pentru afacere.

Asadar, Max Weber nu este un sociolog… crestin (decat in sensul in care si “ziarul Lumina” este un “ziar crestin“, adica nu “crestin-ortodox“), ci unul protestant, cu premise protestante, si care da o explicatie partial istorica corecta cu privire la nasterea capitalismului occidental. Corecta, dar doar in sensul descriptiv. Moralmente si, mai ales… crestineste, premisele sale si concluziile de tip normativ sunt pentru un credincios ortodox curata nebunie, erezie cu consecinte tragice asupra vietii sociale.

Concluzie: doar protestantismul are legatura cu dezvoltarea capitalismului. Ortodoxia nu a inspirat niciodata mentalitati obsedate de avutie si de succes. Nici macar catolicii nu au generat societati foarte “prospere” sau “progresiste”. Cat priveste alte religii, doar la evrei mai intalnim o astfel de ravna depusa pentru construirea “jitnitelor” tip zgarie-nori. Spiritul protestant al bogatiei infinite si al succesului, impreuna cu spiritul evreiesc al castigului cu orice pret si al puterii ca scop in sine, sunt cele doua mari plagi care au schimonosit chipul lumii acesteia. Sunt cele doua mari plagi care au dus la globalizare. Si vor duce si la imparatia antihristului, asa cum ne invata Sfintii Parinti.

Munca de dragul muncii si imbogatirea, virtuti crestinesti?!

Din cele afirmate mai sus este limpede ca pentru ziarul Lumina munca este un scop in sine, o virtute ca atare. Mai rau decat atat, nu numai munca, ci chiar si imbogatirea este un scop in sine, dar de la Dumnezeu si chiar datorie crestineasca! Aflam acest lucru continuand lectura articolului citat:

Max Weber a judecat bogăţia amintind un citat important dintr-o scriere a predicatorului englez J. Baxter. „Dacă Dumnezeu vă arată un drum pe care, fără pierdere pentru sufletul vostru sau pentru alţii, puteţi câştiga legal mai mult decât pe un alt drum şi refuzaţi acest lucru şi urmăriţi drumul aducător de câştig mai puţin, atunci acţionaţi împotriva unuia din scopurile chemării voastre, refuzaţi să fiţi slujitorul lui Dumnezeu şi să primiţi darurile Sale pentru a le putea folosi pentru El dacă vi le-ar cere. Nu pentru plăcerile trupului şi pentru păcat, ci pentru Dumnezeu aveţi voie să munciţi pentru a fi bogaţi („Etica protestantă şi spiritul capitalismului“, p. 174). Datoria unui creştin este intrinsec legată de aproapele său. Bogăţia este un dar pentru fiecare om care o foloseşte spre ajutorarea aproapelui. A fi bogat nu este un păcat, este o stare la fel de bună sau de rea precum a fi sărac. A căuta sărăcia cu orice preţ este o lepădare a poruncii lui Dumnezeu de iubire a aproapelui. Max Weber interpretează citatul de mai sus astfel: „Bogăţia este dăunătoare numai atunci când se cade în ispita leneviei, a lâncezelii şi a plăcerilor unei vieţi păcătoase, când se aspiră la ea numai pentru a trăi mai târziu fără griji şi în delectare. Dar, ca exercitare a datoriei profesionale, năzuinţa spre bogăţie este nu numai permisă moral, ci şi de-a dreptul imperativă. Parabola cu servitorul alungat pentru că nu a dat cu camătă talantul ce i se încredinţase părea să exprime în mod direct această idee. A voi să fii sărac – s-a argumentat adeseori – este acelaşi lucru cu a dori să fii bolnav, lucru reprobabil ca încercare de sfinţire prin fapte bune şi păgubitor pentru gloria lui Dumnezeu. Şi, în fine, pentru un om apt de muncă, cerşetoria este nu numai păcatul leneviei, ci şi, după cuvântul Apostolului, un păcat împotriva iubirii aproapelui“ („Etica protestantă şi spiritul capitalismului“, p. 174).

Nu este de mirare ca Max Weber, protestant format in scolile germane, da o astfel de explicatie Evangheliei. Socant este ca Lumina il foloseste, pana la urma nedrept chiar fata de figura sa istorica, pentru a legitima ereziile contemporane ale activismului nemasurat, ale muncii oarbe, ale sclaviei moderne de tip multinationala. Socant este cum se calca in picioare porunca atotiubitoare a Atotbunului Hristos, prin urmatoarea afirmatie: A căuta sărăcia cu orice preţ este o lepădare a poruncii lui Dumnezeu de iubire a aproapelui. Sau ca refuzul unei cai legale de imbogatire este o actiune impotriva voii lui Dumnezeu! O, nebunie! Oare nu L-a indemnat Insusi Mantuitorul pe tanarul bogat sa se lepede de bogatia sa, neajungand nici macar respectarea celor 10 porunci pentru mantuire?! Oare nu a aratat si Sfantul Apostol Pavel, apoi toti Sfintii Parinti, atat de transant si de limpede la ce duce iubirea de argint si dorinta de imbogatire?! Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită şi în cursă şi în multe pofte nebuneşti şi vătămătoare, ca unele care cufundă pe oameni în ruină şi în pierzare. Că iubirea de argint este rădăcina tuturor relelor şi cei ce au poftit-o cu înfocare au rătăcit de la credinţă, şi s-au străpuns cu multe dureri.

Mustrarea aceasta ramane in veac pentru toti cei care isi hranesc patima iubirii de bogatie prin pretexte de tot felul, de la iubirea la saraci la datoria morala de a se imbogati!

Ne-am obisnuit insa cu ziarul Lumina, acest oficios al neo-crestinismului ecumenisto-modernist, bagat pe gat cu forta parohiilor si manastirilor din Arhiepiscopia Bucurestilor, in care am citit, de-a lungul timpului, si ca Sf. Nicolae ar fi un sfant ecumenist si era un episcop… pragmatic, si ca Sf. Maxim Marturisitorul ar fi fost origenist, ca institutiile UE sunt ceva minunat, ca “Apocalipsa a fost scrisă nu pentru timpurile noastre, ci mai ales pentru vremea când a trăit autorul acestei cărţi”, unde se cauta rescrierea politic-corecta a istoriei Bisericii, unde ni se arata capitala europei, Bruxellesul ca un un oras extraordinar de frumos si curat (cea ce, pentru cine stie cum arata, e complet fals) si care face reclama mascata, pe prima pagina, unei statiuni luxoase cu vinuri scumpe si concerte de jaz din Elvetia. Si inca multe altele de acest fel, imposibil de numarat macar, printre care se strecoara, drept “momeala” (pentru ca nu putem nega: exista stiinta manipularii cu profesionalism), si destule materiale curat ortodoxe si ziditoare. Acesta este ziarul Lumina, oficios in care se face propaganda programelor europene si se construieste mentalitatea “crestina” lipsita de discernamant si de adevar.

Din acest soi de reeducare bisericeasca face parte si articolul de mai sus. Evident, autorul se bazeaza pe ignoranta cititorilor. Si da, isteria castigului de dragul castigului (adica o boala chiar mai grava decat lacomia celui care vrea sa castige ca sa se lafaie, acela macar e in “firescul” decaderii umane) este o productie specific protestanta, mai ales calvinista. Nu are nimic de-a face cu ortodoxia. Sf. Ioan Gura de Aur, citat de autorul articolului ca raspuns la un comentariu critic, este foarte cunoscut pentru predicile sale in care infiera si bogatia si pe bogati. Mai mult, la un anumit moment dat, a oprit pe bogati sa intre in biserica, deoarece nu se lasasera de obiceiurile lor!

Gandirea exprimata de autor serveste tocmai celor care vor sa aiba in crestini un popor de sclavi fericiti (asa cum arata scriitorul Ovidiu Hurduzeu), un popor de roboti bun de muncit de dimineata pana noaptea in slujba stapanilor acestei lumi si a celui care a fost numit de Scriptura: “stapanitorul acestei lumi”.

vaduva-doi-banuti.JPG

Care este conceptia ORTODOXA, a Sfintilor Parinti ai Bisericii noastre, despre bogatie, saracie si cultul muncii, puteti cititi la:


Categorii

Meditatii duhovnicesti, Portile Iadului, Razboiul nevazut, Vremurile in care traim

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

26 Commentarii la “Cum preamareste ziarul patriarhal Lumina erezia protestanta a cultului bogatiei

  1. Problema cea mai mare este ca multi au impresia ca tot ceea ce “au” ei este al lor si au voie sa faca ce vor ei. Tot ceea ce avem si ne prisoseste, nu este al nostru, ci al celor care sunt in nevoie.
    Eu stau cu familia mea in Statele Unite si mergem la o biserica ortodoxa in care slujbele sunt in engleza si sunt foarte multi americani care s-au convertit la ortodoxie, dar si cateva familii de romani. Vreau sa spun ca din pacate, familiile de romani au o viziune mult mai materialista, in timp ce cei care s-au convertit se straduiesc si fac tot efortul sa fie crestini cat mai buni, sa adopte cuvantul Domnului, sa-si ajute aproapele, sa nu priveasca afluenta materiala din jur ca pe un drept al lor. Oare cati au ascultat evanghelia din ultima duminica, unde se subliniaza ca mantuirea nu este un act pasiv, ci unul activ de ajutor dat lui Dumnezeu si a fratilor Sai mai mici.
    Dumnezeu sa ne ajute pe toti in vremurile care vor veni! Sunt sigur ca printre noi sunt multi care vor raspunde chemarii Lui Dumnezeu!

  2. Max Weber era de fapt un ateu/agnostic; protestant fusese poate in copilarie

  3. Bine ca platim noi, preotii, ca prostii, abonamentele la Lumina, in valoare de milioane bune…
    ca si celelalte carti sau reviste, in care se preamaresc desantat inaltele sau preafericitele fete bisericesti
    Hristos e redus la un concept episcopal, bun pentru a-si umple buzunarele cei ce au depus votul saraciei…; lasa, ca nici cu unii dintre noi, nu ne e rusine…
    pentru episcopii nostri, Hristos este acolo unde se afla ultimul model de autoturism, acolo unde cardul este full sau acolo unde sunt cele mai multe buze care saruta frenetic mainile care le pot darui parohii “grase’, situatii financiare excelente sau pozitii imbatabile de consilieri….
    Dar exista speranta….; mai sunt episcopi buni, mai sunt preoti buni….
    pe “slujitorii” Domnului care sunt “slujitori” din oficiu, nu slujitori de vocatie, sa-i mustram, iar de nu se-ndreapta, sa-i lasam in pace….
    au si ei lucrarea lor, ingaduita tot de Dumnezeu….
    dintotdeauna a fost asa….
    “lumina”….; un ziar de prosperitate patriarhala, fara legatura cu ortodoxia curata, sau poate doar o legatura de ombilic, deoarece se tipareste cu binecuvantarea unui patriarh ortodox….
    “management-ul” este cuvantul de ordine azi…
    cu cat reusesti sa faci mai multe afaceri profitabile, in interesul episcopilor, cu cat reusesti sa faci rost de bani, cu cat reusesti sa “te descurci” mai bine, cu atat privirea episcopilor este mai dulce si mai ingaduitoare….
    la ordinea zilei sunt bisericile moderne, inzestrate peste masura, bogate, stralucitoare….
    dar in care biserici spendide, slujbele sunt scurtate chiar peste masura bunului-simt, ca sa nu mai vorbim de randuiala calcata bezmetic in picioare….; in aceste frumoase biserici, predicile sunt copiate din “afacerea patriarhala Lumina”….
    insasi Liturghiile sunt mutilate, prin vointa expresa a ierarhilor….
    dar capul sus: sunt inca biserici in care se slujeste curat….
    sunt inca biserici in care “frumusetea” nu detroneaza sacrul si nu da afara Sfintii Parinti….
    caci nu defaimez frumusetea, apanaj al Domnului, ci doresc sa aiba un loc bine definit,si sa nu eclipseze viata liturgica, grosolan si devastator….
    nu mirare sa avem in ceea ce priveste articolele din “Lumina”…, ci ridicari din spranceana…
    ca e numai inceputul….
    ca daca ne-ar lovi doar Weber, n-ar fi mare lucru
    dar ne lovesc “ai nostri”, fie ei sanatosi, si de aceea loviturile sunt mai dureroase
    dar si daca rezistam, biruinta noastra va fi mai stralucitoare…
    iertare pentru aceste idei si randuri multe si napadite de devalmasie…

  4. Felicitari pentru articol, adica pentru combaterea acestei “mentalitati” din apus … . Este un punct sensibil si esential in combaterea unor precepte aparent si f seducator crestine …, combaterea eneia dintre operele cele mai importante (ca erezie pentru noi, si ca “formare” pt restul Europei de astazi …) in sec XX.. Felicitari deci pentru combaterea acestui flagel pervers si f parsiv care domina atat de marcant Europa de astazi si care s-a raspandit si in cultura noastra crestin-ortodoxa de azi, incepand de la clerici si ( si poate tocmai de aceea) pana la ultimii mireni umili (in sensul nedorit al termenului..) , sfidati si complexati de mirajul – in mod generic – de tip “american-dream”, vesnic visatori ai acestui statut ori gen de existenta … .

    Felicitari, caci din cate vad este o critica f. aplecata si chiar specializata, pentru domeniul cu pricina, deci mai putin “ocazionala” ori “fugitiva” , in acord cu predania noastra sfanta, ci mai ales punctual, “la obiect” , o lupta impotriva vrasmasului tocmai cu propriile-i arme, adica puterea “argumentului, de care ati facut o proba si o pledoarie mai mult decat fericita si suficienta, pentru orice cititor crestin ortodox si care vrea sa urmeze in continuare credintei drept-maritoare.

    Doamne ajuta-ne si mai da-ne astfel de prilejuri !

  5. buna ziua tuturor.
    poate veti considera ca cele ce vreau eu sa aduc in atentie nu este direct legat de subiectul propus….dar totusi,
    locuiesc in Italia si in orasul nostru este deschisa o biserica romaneasca pe care o cautam si noi. Preotul paroh, roman, format in Romania, este foarte activ in miscarea si in eforturile ecumenice care se fac aici,
    ultima duminica am avut o surpriza, si nu numai eu. romanii din biserica adunati in fiecare duminica vin din toate colturile tarii, fiecare cu obiceiurile lui, dar in mod neconditionat la citirea evangheliei toata biserica ingenuncheaza. duminica trecuta a fost la fel dar preotul s-a oprit din citit si a cerut ca LUMEA SA NU MAI INGENUNCHEZE PENTRU CA TREBUIE RESPECTAT CEEA CE SE SPUNE, SI INAINTE DE CITIREA EVANGHELIEI SE SPUNE „DREPTI SA ASCULTAM”,PRIN URMARE TREBUIE SA STAM IN PICIOARE CU SPATELE DREPT.
    toata biserica a stat in picioare fara sa inteleaga de ce trebuie sa se schimbe ceva ce toti avem in singe.
    poate cineva sa dea o lamurire tuturor?

  6. Da, oficiosul Lumina a devenit o Scanteia a Patriarhiei. Acolo veti gasi articole despre tot ce inseamna “credinta” Vestului, iar cand vine vorba de ortodoxismul traditionalist al romanului de rand, se cam tace sau se exprima parerile convenite de ei. Tot acolo veti gasi in luna noiembrie 2008 un articol despre cartile electronice de identitate, cu un comentariu firav care te indeamna parca la supunere fata de acest fapt devenit normal pentru unii.
    Si nu numai. Aruncati o privire la Tv Trinitas si va ve-ti plictisi imediat.Doar ce convine. Iar daca ve-ti cauta cu urechea la radio Trinitas veti auzi fel si fel de vesti: s-a deschis carnavalul de la Rio…., multa muzica dar nu crestina, iar rugaciunea de seara nu se mai face dupa Ceaslov, scurtandu-se ca doar ce trebuie atata rugaciune.
    Din pacate o buna parte din oamenii din Biserica nu realizeaza “modernismul” protestantist si li se pare o transformare buna, far a realiza pericolul desfiintarii in viitor a ortodoxismului romanesc.
    Sf. Iustin Popovici, marele teolog sarb, spunea catre ucenicii sai “orice va scriu, sa judecati in functie de ce spun Sfintii Parinti si daca concorda, atunci sa-mi primiti indrumarile” . Dar pentru aceasta e nevoie de cunoastere si de preocupare spre cele sfinte si nu aplecare spre caramizi, betoane, gresie, masini scumpete, Te deum-uri insotite de lux si opulenta…
    Doamne ajuta.

  7. Draga Anca, bucurie!
    Am selectat o parte din articolul “Ascultarea – cale spre libertate”, scris de parintele Gheorghios Kapsanis, staretul manastirii cuviosului Grigorie din Muntele Athos, pentru a raspunde la intrebarea ta, care este pertinenta si necesita explicatii in lumea noastra ortodoxa:
    “În practicarea libertăţii, prin depăşirea voinţei noastre egoiste, ne ajută de asemenea ascultarea faţă de Tradiţie şi viaţa liturgică a Bisericii. În Biserică credem, ne rugăm, facem asceză, lăudăm pe Dumnezeu – nu cum ni se pare nouă că este mai bine – ci precum am moştenit de la părinţii noştri de Dumnezeu purtători. Evlavia ortodocşilor este teologică. Ea exprimă dogmele adevărate ale Bisericii. Formele cultului ortodox exprimă învăţătura dogmatică, Taina deplină a lui Hristos, Dumnezeu-Omul, şi nu stările individuale bolnave şi sentimentaliste ale oamenilor. De aceea şi atunci când ne manifestăm evlavia în Biserică depăşim egoismul nostru şi aşa dobândim libertatea în Hristos. Folosirea muzicii corale şi a instrumentelor muzicale în cult, pictura de influenţă renascentistă şi rugăciunile individuale, îngenunchierea duminica şi în perioada Penticostarului şi alte inovaţii formale sunt străine de Tradiţia bisericească şi etosul Ortodoxiei: sunt individualiste şi după bunul plac al oamenilor. Nu îl eliberează pe om. Nu îl înnoiesc, ci alterează Tradiţia şi falsifică spiritul cultului ortodox.” Daca vrei sa citesti articolul intreg, o poti face pe http://ortodoxiesiviata.blogspot.com/2008/11/ascultarea-cale-spre-libertate.html

  8. Pentru Popa Tanda:

    “Un caine care intra in Biserica nu pangareste Biserica, asa dupa cum un caine care intra in Biserica, nu se sfinteste.”

  9. @anca
    Doamne ajuta

    Anca, exista canoane care reglementeaza acest lucru; mai ales pentru Liturghia din duminici care prefigureaza ziua a opta – ziua in care vom sta toti drepti in fata Dreptului Judecator.

    In Grecia nu se ingenunchiaza la Sfanta Liturghie ei fiind mai rigurosi in respectarea canoanelor

    Sa aveti pace in inima!

  10. @anca

    Draga sora,eu te sfatuiesc sa stai in picioare din ascultare fata de preot SAU daca simti nevoia sa ingenunchiezi(ceea ce mi se pare normal pt.ca si eu ma pun de multe ori in genunchi in acest moment,atunci cand particip la Sf.Liturghie fara a sluji ca preot) fa-o intr-un loc din spatele bisericii,unde nu poti fi vazuta de preot.In fata lui Dumnezeu nu vei gresi indiferent ce vei alege.
    “Intelepciune drepti” insa,eu il inteleg ca referindu-se la persoanele din biserica,care sunt numite “drepti” si sunt indemnate la “intelepciune” pt.a asculta Sf.Evanghelie cu intelepciune.

  11. @anca

    La Sf.Munte Athos,din Grecia,a fost un ieromonah(preot calugar),care slujea Sf.Liturghie si timp de 9(noua)ore.Plangea o ora-doua,mai continua Liturghia,iar mai plangea,si tot asa…Si cantaretul il astepta…Si este sfant acel preot calugar…Si statea in genunchi mai toata SF.Liturghie…

  12. Si noi credem ca e o problema secundara, mai importanta este evlavia (sau absenta ei) cu care se face sau nu se face un anumit gest. Exemplul dat de parintele Victor este mai mult decat sugestiv. Fiecare dintre optiuni isi are justificarile sale si cred ca asemenea aspecte exterioare au mai putina insemnatate si nu ar trebui sa constituie o piatra de poticnire sau sa devina un centru al preocuparilor noastre, pentru ca dupa aceea nu ne mai alegem cu nimic dintr-o slujba. Decat ori cu mandria fariseului, ori cu… tulburare. Totul este sa nu smintim pe cineva, cred ca e suficienta aceasta grija.

  13. A gresit preotul! Atunci cand din evlavie oamenii ingenuncheaza tu nu vii sa-i certi. Canoanele nu sunt tunuri impotriva aproapelui tau. Ma intreb daca este asa de rigorist si cu propria lui persoana; mai mult ca sigur ca nu. Atunci cand se constata erori duhovnicesti mari, consilierii si delegatii mirenilor pot atrage, in mod cuviincios, atentia preotului. Cred ca ar trebui sa-l ‘certati’ pe preot. Ca de obicei sunt tot felul de teologi, care mai de care mai ‘induhovniciti’ pe aici. Asculta urmatoarea intamplare:
    – Intr-o manastire din pustia Egiptului, staretul se odihnea pe afara. Odata, vede un calugar mai prost, pe care il stia bine, ca merge la o palma pe deasupra pamantului! Indata si-a dat seama ca are o lucrare duhovniceasca calugarul. La vreo 1-2 saptamani il vede din nou, insa era la fel ca ceilalti. Atunci il cheama la sine si il intreaba: ia spune frate, ce faceai inainte si acum nu mai faci?! Calugarul ii raspunde: eu ma rugam mereu: Doamne, nu ma milui pe mine pacatosul! Odata, acum cam o saptamana m-au auzit preotii din Biserica si m-au certat. Mi-au zis sa nu mai spun asa ceva ca atrag mania lui Dumnezeu. Si, de frica, nu mai spun. Bineinteles ca staretul i-a spus sa se roage asa in continuare si a inceput din nou sa mearga pe deasupra pamantului.
    Popii care te-au sfatuit pe tine pe aici si prin italia sunt dintre cei din Biserica manastirii egiptene, care nu stiu sa deosebeasca un drac de un inger nici daca se uita la el. Nu te mai lua dupa toti ‘teologii’; canonul Bisericii spune ca la anumite momente din Liturghie se poate sta in picioare iar la altele se ingenuncheaza. Unul dintre cele la care se ingenuncheaza este citirea Evangheliei. DAR NU TE OBLIGA NIMENI, DECAT EVLAVIA TA. NU POATE HOTARA PREOTUL DACA SA STAI TU SAU NU IN PICIOARE. El sa-si vada de Liturghia lui, ca nici pe aia nu e in stare sa o slujeasca cum trebuie. in niciun caz nu are dreptul sa interzica comunitatii sa ingenuncheze! MASURA GRESELII PREOTULUI VOSTRU ESTE SMINTEALA PE CARE A PROVOCAT-O IN BISERICA. Vai de capul lui! Poti sa-i dai sa citeasca ce am scris, si daca insista pot schimba si vreo doua vorbulite cu el.

    ATENTIE!!! A nu se intelege ca indemn la razmerita! Ci doar, sa-i atrageti atentia ca greseste. Daca refuza sa-si revizuiasca atitudinea, adresati-va episcopului locului. Va fi sanctionat mai mult ca sigur.

    p.s. ma iertati ca am fost mai dur, dar aveti dinti de lapte in trairea duhovniceasca. la teorie nu va intrece nimeni, cand vine vorba de practica stati mai prost. iertare ca m-am luat de niste frati teologi asa de tare, dar nu-i suport pe cei care nu deosebesc funia de par. poate mai bine se facea agricultor. nu stiti ce ne asteapta pe noi cei care lucram cu sufletele! vai de capul nostru!

  14. Citirea “Drepti sa ascultam…” se refera la STAREA DUHOVNICEASCA cu care trebuie sa primim cuvantul Evangheliei, nu ca sa stam in genunchi. E prost bata popa tau. Zi-i ca un frate teolog l-a rugat insistent sa-i citeasca pe Sfantul Nicolae Cabasila si pe Sfantul Maxim Marturisitorul. Sau macar sa refaca orele de Liturgica si pastorala. Nu de alta dar poate invata si el talcuirea Sfintei Liturghii. Ma opresc ca nu mai raspund de mine….

  15. Asa se inatampla cand presa bisericeasca este facuta de ageamii si este folosita la interese destul de marunte
    Din pacate,lipsa de profesioanlism si de preocupare crestina adevarat a celor de la lUmina si basilica in general nu afce decat sa enclavizeze si mai tare biserica ortodoxa si pe credinciosi
    A face pe strutul cand o tara fierbe sau a vorbi de moda palariilor sau puterea muzicii in marile sarbatori…asta e prea de tot
    Nu este singua dta cand basilica este pe post de trust comercial-duhovnicesc,
    Si cu toate astea se arunca bani seriosi pe fereastra propagandei…bani din obolul crestinilor car eprimesc in schimb…ceva fortat si necredibil
    Fereasca Dumnezeu sa zica insa cineva de catedrala mantuirii sau de patriarhie…ca imediat apare cate un comunicar-replica…de regula si ala scris din interes si nu din dorinta de a fi jurnalist crestin

  16. inca ceva
    Daca veti avea rabdarea sa cititi darea de seama pe anul trecut de la Patriarhie,veti fi surprinsi sa aflati ca celelalte mijloace de presa locale ale bisericii (radiouri,ziare..) sunt ignorate cu nonsalanta…poate ca celelalte eparhii nu sunt inca in Patriarhia romana…rusinica..rusinica..rusinica

  17. Da. I se tot face reclama acestui tip de maculatura care este “lumina”.Eu nu inteleg cui foloseste? De ce ceilalti nu iau totusi o pozitie fata de acei care il editeaza. Sa i-l arate patriarhului…. poate ca preafericirea sa nu are timp sa citeasca enormitatile scrise acolo(;-))….paote reglementeaza dumnealui ceva acolo.Dar ma intreb:preotii nostri,ce fac ei?
    ei nu citesc?
    ei nu pot lua o pozitie?sunt atati si atati,angajati care mananca la trapeza Patriarhala…acolo un cuvintel catre o ureche mai putin ecumenista.. poate ar avea o valoare mai mare decat au cele ale laicatului (pe care,sa ma ierte Dumnezeu,am impresia ca nu il ia in seama cine trebuie,ci doar cativa stiristi de pe la tv care ne acuza de “fundamentalism”
    Sunt atatea minti luminate de Dumnezeu,oare nu se gaseste un cap care sa nu se teama de cadere?

  18. Cum cui foloseste?
    Pai in primul rand este o afacere aducatoare de profit,
    fiecare parohie fiind abonata ca vrea ca nu vrea,
    si apoi e un bun mijloc de manipulare si de formarea credinciosului de tip nou.

  19. Ziarul Lumina este ceva nou in peisajul jurnalismului romanesc.Pentru cati dintre cei care il parcurg credeti ca reprezinta mai mult decat un mijloc de informare din perspectiva ortodoxa?Tematica,stiri ,stiri de uz general etc. Unii dintre noi abia acum realizeaza,constientizeaza fenomenul religios ortodox.Protestantii si catolicii au avut preocuparea aceasta mediatica sustinuta si in trect si de cele mai multe ori cultivand prozelitismul.Se poate sa ma insel,sau mai mult ca sigur ca ma insel,dar banuiesc ca acest ziar ,ca si postul TV Trinitas ,de aceeasi sorginte,nu fac prea mare manipulare si nici nu formeaza vreun credincios de tip nou ,tocmai pentru ca hiatusul intre generatii este suficient de mare,generatia interbelica,pentru a avea impact real asupra celei de azi.Daca are vreun impact asupra tinerei generatii …ar fi chiar un sondaj demn de luat in seama!Iar limbajul ca atare este accesibil cred unor categorii de oameni nu foarte obisnuiti cu lumea discutiilor savante si dogmatice.Poate de la un nivel de cunoastere in colo, atunci da .

  20. @Ana: Lumina nu este asa nou in pesiajul mass-mediei. Daca il rasfoiti, veti vedea stiri economice, de politica externa si sportive, si singura diferenta fata de un ziar laic este ca sunt mult mai laudative fata de stat, U.E., noua ordine mondiala si toate proiectele masonice globale decat sunt chiar si ziarele obisnuite care mai scapa si cate o ancheta critica. Chiar si fara sa fi fost un ziar “cu colti”, adica cu spirit critic, putea macar sa trateze aceste domenii dintr-o perspectiva crestina.

    Apoi, fiind un cotidian al Patriarhiei, ar fi trebuit obligatoriu sa fie un ziar “crestin-ortodox” si sa informeze in primul rand publicul ortodox, sa aiba teme de actualitate tratate conform Bisericii, si sa comunice adevarurile grave ale societatii de azi. In schimb, Lumina este un ziar doar “crestin”, care promoveaza niste conceptii eretice sau cel putin straine de ortodoxie (cum vezi si in acest caz), manipuland cititorii ignoranti. Nu ar fi asa greu ca cititorii sa fie educati in spirit curat ortodox. Totul este sa se vrea. Dar nu se vrea… Si uite asa, Lumina este un ditamai intunericul.

  21. Pingback: Război întru Cuvânt » “Dreptatea lui Dumnezeu si dreptatea oamenilor”. SURPRIZELE FRUMOASE ALE DUHULUI SI CHEMAREA INCOMODA A CRUCII. Provocarea cea buna VS. duhul lumii
  22. Pingback: In cotidianul patriarhal Lumina SE PROPOVADUIESTE GLOBALIZAREA COMUNIST-"CRESTINA"?
  23. Pingback: Cotidianul patriarhal Lumina, rampa de lansare pentru MIHAIL NEAMTU si NOUA REPUBLICA a lui Traian Basescu
  24. Pingback: IPS Hierotheos Vlachos: o radiografie ortodoxa a UTOPIEI UNIUNII EUROPENE. Ortodocsii care vor sa para europeni tradeaza - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  25. Pingback: Semnalarea unui derapaj rusinos al cotidianului patriarhal ZIARUL LUMINA: evocare slugarnic-laudativa a unui DOCUMENT EUROPEAN ce ar “apara libertatea religioasa” INTERZICAND INSA “DISCRIMINAREA” HOMOSEXUALILOR - Recomandari
  26. Pingback: Un studiu publicat de BANCA MONDIALA afirma ca ORTODOXIA e precursoarea.... COMUNISMULUI si factor de inapoiere. Raspunsuri care DEMONTEAZA tezismul anti-ortodox si anti-est-european al studiului. Ce se ascunde in spatele acestei fabricatii marca BM?
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate