VENITI DE LUATI LUMINA! “Auzi? Inviaza Hristos! Adica tu, adica eu, adica toti acestia pentru care plangem!”
HRISTOS A INVIAT!
Veniţi de luaţi lumină!
de Maria Mourza
Cel care-L caută pe Dumnezeu,
cel care-L iubeşte pe Dumnezeu,
cel care în Dumnezeu se încrede,
cel care pe Dumnezeu îl doreşte,
să vină să ia lumină!
Din lumina care nu arde,
din lumina neîmpărţită care nu apune,
din lumina care a răsărit din pământ,
care este dăruită de la Preasfântul Mormânt!
Fraţilor, ce se întâmplă?
Ieri am trăit în umbră şi în moarte,
ieri iadul era casa noastră,
ieri cu toţii ne îndreptam spre stricăciune,
şi astăzi, ce s-a schimbat?
Cine ne-a unit oare bucăţelele sparte?
Cine ne-a zidit iarăşi viaţa din nimic?
Cine ne-a scăpat de moarte
şi cine ne-a şters lacrimile?
Ieri plângeam cu disperare:
Cum am să Te îngrop,
Lumină, Care semănai a fi neapusă?
Cum am să Te îngrop, Viaţă,
Care Te credeam nemuritoare?
Cum am să Te îngrop,
Împărate al meu, Dumnezeule, Care semănai
a fi neîmpărăţit?
Cum de ai plecat, cum de ai apus?
Cum să trăim?
Cum vrei să trăiesc eu acum, trup fără cap?
Ia-mi viaţa pe care mi-ai dat-o
şi ascunde-o iarăşi!
Ieri Te întrebam cu disperare:
Cine poate oare să Te trezească,
Leu, care ai adormit?
Cine poate să Te lumineze,
Soare, care Te-ai întunecat?
Cine poate să Te aducă înapoi,
Nădejde, care Te-ai stins?
Şi astăzi?
Fraţilor, ce se întâmplă?
Cine a transformat viaţa în sărbătoare?
Cine ne cheamă să nădăjduim?
Cine vindecă universul?
Cum?
Cine astăzi a risipit întunericul?
Cum?
Cine astăzi a trezit din morminte viaţa?
De ce astăzi sărbătoreşte întreaga zidire?
Că a înviat Hristos!
Înviază Hristos!, adică înviază totul.
Înviază Hristos!, adică înviază universul.
Înviază Hristos! adică înviază omul.
Auzi?
Înviază Hristos!
Adică tu, adică eu,
adică toţi aceştia pentru care plângem.
Adică toţi: Şi tu, ingratul, şi eu, indolentul.
Şi tu, care ai postit, şi eu, care nu am postit.
Şi tu, bogatul, şi eu, foarte săracul.
Şi tu, muncitorul încă de la primul ceas din zi,
şi eu, care abia am ajuns la cel de-al
unsprezecelea ceas.
Toţi am adormit cu chipurile foarte întunecate
şi ne-am trezit plini de lumină!
Înviază Hristos!
Adică şi tu primul
şi eu ultimul.
Tot ce se întâmplă Aceluia ni se
întâmplă şi nouă.
Tot ce slăveşte Acela se slăveşte şi la noi.
De altfel, Învierea lui Hristos
adapă toată fiinţa noastră.
Ajunge până acolo unde nu vedem:
în adâncurile existenţei noastre,
şi le luminează şi le îndulceşte.
Ajunge în viaţa noastră de zi cu zi
şi dă sens la toate cele ce s-au deformat.
Durerea, singurătatea, abandonul,
lacrimile noastre, dramele noastre,
cimitirele noastre,
toate câte ne întristează uneori nu au final.
Sunt drumuri…
Drumuri ale vieţii care duc la un final,
adică la Viaţă!
Acum împărăţia noastră nu mai are sfârşit,
fiindcă nici împărăţia Acestuia nu are sfârşit.
Acum nici o placă funerară nu-l poate opri pe om,
fiindcă nici o piatră funerară nu L-a putut opri pe Hristos!
Aceste cuvinte nu sunt omeneşti,
îngerii ne adeveresc, când întreabă:
Ce-L căutaţi pe Cel viu între cei morţi?
De ce-L căutaţi pe Cel care trăieşte printre cei care au murit?
Ne adeveresc acest lucru îngerii, când ne descoperă mângâindu-ne:
Nu este aici, ci a înviat!
Nu este aici!
Mormântul este gol!
Auzi?
Hristos nu este aici!
Şi dacă Hristos nu este aici,
nu sunt nici cei care au plecat de lângă noi!
Nu este aici Cel pe care-L caut şi plâng…
Nu este aici Cel pe care-L cauţi şi plângi…
Auzi?
Pe nedrept udăm leoarcă pământul cu lacrimi.
Nu este aici, ci a înviat, precum a zis.
Hristos, de multe ori, în viaţa Lui pământească
i-a sprijinit pe cei care plângeau nemângâiaţi:
Mergi, fiul tău trăieşte!
a zis omului de la curtea împărătească.
Fratele tău va învia!
Eu sunt Învierea şi Viaţa!
Cel ce crede în Mine nu va muri niciodată,
ci va trăi! a zis Martei.
Nu plânge! a zis văduvei mame din Nain.
Nu a murit, ci doarme! a zis lui Iair.
Îndrăzniţi, voi învia a treia zi
spre bucuria credincioşilor
şi spre viaţa de veci!
Însă nimeni nu a auzit.
Şi dacă auzea, nimeni nu înţelegea.
Nimeni în afară de Maica Domnului.
De aceea, aceasta nu aleargă la mormântul Lui,
precum au făcut mironosiţele,
precum au făcut Petru şi Ioan.
Maica Domnului ştie că mormântul este gol.
Ştie că Hristos, prin Învierea Lui,
a dat la o parte toate mormintele.
Ştie ca Fiul ei a înviat
şi nu mai este mort în mormânt!
Aceste cuvinte nu sunt omeneşti,
fără un temei şi spuse la întâmplare.
Chiar Domnul ne adevereşte
că se apleacă cu afecţiune şi suflă viaţă
peste oasele uscate şi goale!
Chiar Domnul ne adevereşte,
adresându-se celor morţi:
„Ascultaţi-Mă, oase goale!
Ascultaţi-Mă!
Iată, Eu voi deschide mormintele voastre
şi am să vă scot de acolo.
Şi am să suflu peste voi suflare de viaţă,
şi am să vă dau iarăşi vene şi piele,
şi am să vă dau duhul Meu vouă
şi pentru totdeauna o să trăiţi!”.
Iubirea nemărginită a lui Dumnezeu,
care după viaţă dăruieşte iarăşi viaţă!
Mai frumoasă şi mai desăvârşită decât cea dintâi,
şi de veci!
Dăruieşte iarăşi trupuri!
Mai frumoase şi mai desăvârşite şi de veci!
Acestea sunt trupuri, dar nu sunt!
Care nu vor flămânzi, care nu vor suferi şi care nu vor îmbătrâni…
Trupuri la fel cu al lui Hristos care vor trece prin uşile încuiate!
Iubirea nemărginită a lui Dumnezeu,
care ne-a făcut robi, însă liberi!
Care ne-a făcut muritori, însă nemuritori!
Care ne-a dat posibilitatea
să nu lăsăm după noi oase uscate,
materie moartă, ci sfinte moaşte!
Vindecătoare şi frumos mirositoare!
„Înviază Hristos!”,
strigă craniile sfinţilor
care priveghează pentru lume.
„Înviază Hristos!”,
strigă cinstitelor lor mădulare
făcătoare de minuni,
şi înainte şi după moartea lor.
„Înviază Hristos!”,
mai strigă şi obiectele lor personale,
care deseori miros frumos şi sunt
făcătoare de minuni.
Fiindcă, spune Sfântul Ioan Gură de Aur,
puterea vindecătoare
merge de la suflet spre trupuri,
şi de la trupuri spre haine,
şi dinspre haine spre încălţări,
şi dinspre încălţări merge spre umbră!
Să cădem în faţa moaştelor!
Să îmbrăţişăm raclele,
să îmbrăţişăm pe sfinţi,
să intrăm sub umbra acestora,
aşa cum au intrat bolnavii
sub umbra vindecătoare a Apostolului Petru.
Sfinţii sunt temelii ale învierii!
Sfântul Vasile cel Mare ne spune că
acolo sălăşluieşte Harul.
Sfinţii sunt clopote,
toacă şi sonerii care sună,
care cântă melodios de Înviere:
Moartea nu mai este, nu mai există!
Felul în care aceştia au trăit,
felul în care au murit,
felul în care aceştia vin, atunci când
îi chemăm în ajutor,
aduce cel mai mângâietor mesaj pe care 1-a
primit vreodată lumea:
Hristos a înviat!
Iar ortodocşii de pretutindeni,
ruşii, sârbii, grecii, românii,
creştinii care stau ascunşi împrăştiaţi peste tot
pământul răspund:
Adevărat a înviat!
Şi îşi înalţă făcliile lor ca să primească
lumina sfântă!
Lumina Preasfântă de la Preasfântul Mormânt
unde în fiecare an
este dăruită ortodocşilor.
De aceea, Învierea este sărbătoarea împărătească
a ortodocşilor!
De aceea, ortodocşii sărbătoresc împreună,
sărbătoresc strălucitor,
nădăjduiesc,
se bucură de bucuria celor nemuritori,
care nu este din lumea aceasta.
Aşa cum se bucurau mucenicii atunci când erau
conduşi la moarte.
Ca nişte nemuritori!
Cu convingerea adâncă
că mergeau să trăiască
şi nu să moară!
De aceea, Sfântul Serafim de Sarov întâmpina
lumea întotdeauna cu acelaşi salut:
„Hristos a înviat, bucuria mea!”.
De aceea, a cerut să scrie pe mormântul lui:
Când am să mor, să veniţi la mormântul meu,
şi pe cât de des, pe atât de bine.
Să-mi vorbiţi aşa cum făceaţi când eram viu
şi am să vă ascult.
Să vă deşertaţi amarul la mine,
iar eu am să-l iau.
Fiindcă trăiesc şi am să trăiesc întotdeauna!
„Părinte, ce o să facem, când o să mori?”,
iar părintele Porfirie răspundea:
Eu am să fiu aici iarăşi
şi am să vă aud, mult mai bine ca acum,
însă voi o să strigaţi la mine?
Vă convine să plec, zicea părintele Paisie.
Acum vă rog şi eu, cum mă rugaţi şi voi.
Sufăr, să fiu auzit…
Poate Săptămâna Luminată să fie strălucitoare,
când toată lumea mănâncă, iar eu fac metanii?
însă, atunci voi vorbi simplu,
am să duc mai departe tot ceea ce-mi spuneţi,
iar eu am să vindec durerile voastre.
Astăzi se împlinesc 20 de ani de la adormirea
acestora, 200 de ani după…
Veacuri după…
Poate cineva să spună că părintele Porfirie
este mort,
părintele Paisie, Sfântul Serafim,
Sfântul Nicolae, Sfânta Paraschevi?
Mii de sfinţi, care trăiesc şi vor trăi întotdeauna?
Poate să spună cineva că Sfânta Marina este
moartă,
când ea s-a prezentat doctorilor:
„Marina from Andros”,
şi a luat parte la operaţia chirurgicală
a micuţului Andrea, în America?
Poate să spună cineva că Sfântul Nectarie este mort,
când românii căutau să găsească cine era preotul care a stat o săptămână în satul lor, botezând pe toţi cei nebotezaţi şi apoi a dispărut în tăcere,
şi au văzut uimiţi cum se semnează în cartea bisericii: Nectarie al Pentapolelui?
Poate să spună cineva că a murit
călăreţul de argint, Sfântul Gheorghe,
în faţa căruia grecii şi turcii
stăteau nemişcaţi, ca să treacă acesta?
Poate să spună cineva că este moartă
Maica Domnului?
Poate să spună cineva că Aceasta a murit,
Când turcălăii o numesc
Mama Maria?
Mormântul ei gol, minunile ei,
icoanele care izvorăsc mir,
iconostasele ei care miros frumos,
pietrele preţioase care o împodobesc pe Aceasta,
toate mărturisesc că există Înviere!
Toate strigă: Adevărat a înviat Hristos!
Acum milă izvorăşte de pretutindeni.
De pretutindeni răsare iertarea.
Fiindcă Învierea şi iertarea merg împreună.
Nu poate exista una fără cealaltă.
Nu se poate să cred în Înviere
şi să nu-ţi iert toate câte cele!
Nu se poate să crezi în Înviere
şi să nu-mi ierţi toate greşelile făcute.
Cel care nu iartă nu iubeşte.
Iar acesta care nu iubeşte
nu face parte dintre cei vii.
Este deja mort!
A murit deja moartea cea neschimbată,
moartea cea fără scăpare.
Şi nu firea noastră este responsabilă
de acest lucru,
fiindcă firea noastră este nemuritoare.
Responsabilă este voinţa noastră,
alegerea noastră de a ne separa de fratele nostru,
adică de a ne separa de Dumnezeu.
Fraţilor, când zicem „Adevărat a înviat”,
alegem un mod de viaţă.
Alegem să nu coborâm de pe cruce,
chiar dacă putem să facem acest lucru.
Alegem să iertăm
pe cei care şi-au bătut joc de noi,
pe cei care în loc de apă ne-au dat oţet.
Alegem să ne rugăm din adâncul inimii
pentru cei care ne-au mâhnit până la moarte…
Fraţii mei, când zicem „Adevărat a înviat”,
Îl alegem pe Hristos!
Să ne îngropăm şi să ne slăvim împreună cu El.
După noi, în loc de altă avere,
să lăsăm sfinte moaşte!
Iar numele nostru să fie scris pentru totdeauna
în dipticele celor vii!
Înviază Hristos,
„Viaţa tuturor”!
Mormintele sunt goale!
Universul este plin de Dumnezeu!
De mila Lui este plin pământul!
Acum mii de clopoţei,
mii de toci,
mii de guri,
mii de păsări,
mii de făclii aprinse
strigă cel mai mângâietor adevăr:
Dumnezeu este iubire!
Iar iubirea
– auzi? –
nu este cu putinţă
să nu ierte!
Iubirea
– auzi? –
nu este cu putinţă
să nu ierte!
Înviază Hristos!
Mii de oameni,
vii şi adormiţi,
sfinţi şi păcătoşi,
nedrepţi şi nedreptăţiţi,
plângând, pocăindu-se sau fiind miluiţi
– auzi? –
plâng de bucurie.
Iubirea nu poate,
nu este în putere
să nu învieze!
„ Oase uscate, ascultaţi cuvântul Domnului!
Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu oaselor
acestora:
Iată, Eu voi deschide mormintele voastre…
Şi voi pune în voi Duhul Meu…
Voi pune pe voi vine şi carne va creşte pe voi…
Vă voi acoperi cu piele,
voi face să intre în voi duh şi veţi învia…
Şi veţi trăi!”.
(Iezechiel 37, 1-14)
***
Aşteptăm un Mântuitor:
pe Împăratul Hristos!
Până se vor usca toate lacrimile
din ochii noştri,
şi moartea nu va veni iarăşi,
nici doliu,
nici durere,
nici noapte!
Va mai recomandam:
- Da si altora Lumina! – POEM PASCAL de Constantin Pavel
- INVIEREA LUI HRISTOS si cum poate fi ea inteleasa si traita in duh si adevar: “BUCURIA INVIERII este ceva pe care noi o putem trai doar daca invatam mai intai TRAGEDIA CRUCII. Noi stim ca Imparatia lui Dumnezeu este a noastra DOAR DACA IL URMAM!”
- HRISTOS A INVIAT! Cum trebuie sa petrecem Pastile?
- INVIEREA DOMNULUI. Cu gandul si inima la Pastile cele Vesnice si la Lumina cea neinserata…
- Sfantul Vasile al Kinesmei despre INSEMNATATEA INVIERII MANTUITORULUI: “Hristos a inviat si ne-a dat o viata noua, plina de puteri harice. Partea ce ne revine e sa ne folosim de puterile acestea”
- “Ce fericiti am putea fi daca L-am cunoaste cu adevarat pe Hristos!”
- ÎNVIEREA – MAREA PROVOCARE A VIEŢII NOASTRE – meditatie duhovniceasca
- Sfantul Varsanufie de la Optina despre BUCURIA ADEVARATA A INVIERII
- PARINTELE TEOFAN de la Nera: “INVIEREA nu poate fi inteleasa decat cu un «CUGET DE OM NEBUN». Vacanta de Pasti pentru multi este un concediu din care Dumnezeu a fost ‘concediat’“ si prin care SE ADANCESC IN MOARTE
- PARINTELE ARSENIE de la MAN. CORNU in “Familia ortodoxa” despre PARTASIA VIE CU DUMNEZEU, RASTIGNIREA IUBIRII DE SINE si ASTEPTAREA INVIERII: “Suntem meniti pentru o alta viata, dar ne legam de viata asta. Vor fi razboaie, dar sa nu ne clatinam, sa nu intram in zapaceala, in panica“
- PARINTELE ARSENIE MUSCALU: Ce sa facem ca sa traim bucuria Invierii, cum sa pastram harul, cum sa ne reinsufletim ravna si bucuria de a trai?
- Parintele Andrew Louth despre singurul lucru care s-a intamplat cu adevarat: INVIEREA. CAT DE MULT TREBUIE SA MURIM CA SA INVIEM?/ Astazi Hristos Biruitorul a ZDROBIT PORTILE IADULUI/ Sarbatoarea Pastilor: intre NOSTALGIA SACRULUI si DESACRALIZAREA NOII RELIGII A CONSUMISMULUI
- INTALNIREA CU MIRELE NOSTRU, LA CINA CEA DE TAINA. Cum sa avem candelele aprinse, cum sa ne pregatim pentru Impartasire si cum sa PARTICIPAM LA DENII pentru A TRAI INVIEREA CA EVENIMENT LAUNTRIC, NU EXTERIOR? Cum “astept Invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie”?
- Cuvinte la Duminica Invierii: “PRAZNUIM OMORAREA MORTII, SFARAMAREA IADULUI SI INCEPATURA ALTEI VIETI, VESNICE”. Cum “sa ne curatim simtirile” ca sa vedem Invierea lucratoare si intru noi, simtind si bucuria ei?
- PS SEBASTIAN: “Suntem obsedati de rau, de diavol si de puterile lui, in loc sa fim obsedati de Dumnezeu si de Inviere! FERITI-VA SA CICALITI OAMENII! “Învierea Domnului ar trebui permanentizată în viaţa noastră. Tot timpul!””
- DACA HRISTOS A INVIAT, NOI CE FACEM? Conferinta PS Sebastian de la Craiova – aprilie 2012, “Invierea lui Hristos, bucuria noastra” (prima parte; audio+text)
- Lumini de cuvant, din lacrima si har, de la Parintele Constantin Sarbu, pentru SAPTAMANA LUMINATA, SAPTAMANA VESNICIEI. Cum sa aprindem lumina din noi?
- DOUA MORTI SI DOUA INVIERI. Parintele Rafail ne ajuta sa intelegem mai bine: CE MOARTE A NIMICIT HRISTOS? (audio + text)
- HRISTOS CEL INVIAT – SINGURA NOUTATE ADEVARATA IN LUME (Sf. Iustin Popovici)/ Parintele Staniloae despre PUTEREA IRADIANTA IN NOI A RANILOR LUI HRISTOS
- INVIEREA DOMNULUI. Predica si talcuirea patristica amanuntita a IPS Hierotheos Vlachos: “Nu credem in revolutii sociale. Invierea e adevarata revolutie!”
- MARTURIILE ICOANEI INVIERII – de Arhimandrit Mihail Stanciu
Doneaza pentru filmul "Scrum"
HRISTOS A INVIAT!
ADEVARAT A INVIAT!
Tare ne bucuram cand ne mai viziteaza si ne mai da binete cineva, mai cu seama in ceas de mare praznic! Sa fiti binecuvantata! Bucurie neimputinata si sfanta sa va dea Domnul!
Multumesc, Doamne ajuta! La fel va doresc si eu, cu drag si recunostinta! 🙂
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2016/04/30/in-asteptarea-invierii-nu-ne-putem-pregati-de-inviere-decat-invatand-sa-murim-paza-luminii-pastrarea-bucuriei-invierii-relatia-cu-hristos-viata-duhovniceasca-parintele-dionisie-albac/
Gustati si vedeti ca bun este Domnul!
Il rog pe Dumnezeu sa descopere aceasta tuturor celor apropiati noua si tuturor oamenilor. Fie ca impartasirea cu Hristos cel rastignit si inviat sa ne fie o pregustare a Imparatiei celei Vesnice si Sfanta sarbatoare a Invierii sa devina o permanenta a vietii noastre!
Hristos a inviat!
Intr-adevar, cand spui in mod constient “Adevarat a Inviat!” te angajezi intr-o altfel de viata.
Mare pacat insa ca pierdem aceasta “insuflare” (vorba Parintelui Sofronie) pe care o primim in dar in aceste zile sfinte.
P.S. Am intarziat la “intalnire” din binecuvantata pricina: nepoata mea, fiica sorei mele, a nascut un baietel. S-a comentat mult evenimentul in familie 🙂
@ cititor:
HRISTOS A INVIAT! Va multumim mult! Sa traiasca si sa fie un fiu al Luminii, sa se mantuiasca! Doamne, ajuta!
,,Aceste cuvinte nu sunt omeneşti,
îngerii ne adeveresc, când întreabă:
Ce-L căutaţi pe Cel viu între cei morţi?
De ce-L căutaţi pe Cel care trăieşte printre cei care au murit? ”
Si eu va spun ,,Hristos a inviat!”
Din iad si din morti S-a ridicat,
Ferice de cei ce au crezut, cred si vor credea,
Ca Hristos unicul Fiu al lui Dumnezeu era,
Lumina din Lumina era,
Alfa si Omega este,
Cel ce este si mereu va fi
Imparatul zidirii din cer si de sub cer.
Imi cer scuze ca nu a postat ieri.
admin,
ADEVARAT A INVIAT!
Eu am multe motive sa va multumesc, dar, daca n-o fac este pentru ca sa nu va indulciti de slava desarta, sa nu pierdeti rasplata de la Domnul.
Multumesc de urare – asemenea pentru dvs, pentru colaboratorii si cititorii dvs !
Adevarat a inviat!
Adevarat a Inviat! Pace si multe bucurii duhovnicesti.
Un dar frumos de la ASCOR Cluj:
si originalul, sarbesc:
admini si toti de-aici,
ADEVARAT A INVIAT!
Am ajuns si eu cu intirziere, iertati!
Slava lui Dumnezeu ca ne-am putut bucura de inca un Pasti cu pace si cu liniste.
“Sa ne luminam cu praznuire” cum zice asa de frumos cintarea, in aceasta Sfinta Saptamina Luminata si sa pastram cit mai mult bucuria Invierii Mintuitorului nostru.
Hristos A Înviat, dragii mei Frați întru Hristos!
Vă doresc ca Sărbătoarea și Praznicul Învierii Domnului, să vă UMPLE de Lumină, de Pace, de Bucurie și de Iubire pentru Domnul, și mai mult decât ați avut până acum!
Vă MULȚUMESC pentru că pe “frontul” mărturisirii Credinței și Învățăturii lui Hristos, STAȚI TARI și VEGHETORI de atâția Ani, la rând, pentru ca să-i bucurați și HRĂNIȚI pe alții cu hrană duhovnicească, ajutându-i să cunoască că BUN și dulce este Domnul!
Vă îmbrățișez cu drag, și vă CER să pomeniți și pe mine în rugăciunile voastre!
Cu drag, al vostru Frate, Gheorghe Vela!
Hristos a Înviat !
VELA GHEORGHE:
ADEVARAT A INVIAT! Multumim mult si LA MULTI ANI, frate Gheorghita!
Și vă Mulțumesc, Fraților pentru Urarea Voastră de ZIua Numelui!
Hristos a Înviat! Hristos în Mijlocul nostru!
Adevarat a Inviat. Bogdaproste pentru osteneala fratilor, mult folos sufletesc aduceti cu acest site.