INALTAREA DOMNULUI. Predica Sfantului Teofan Zavoratul. CE LEGATURA ARE INALTAREA LUI HRISTOS CU VIATA NOASTRA?

1-06-2011 Sublinieri

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

În numele Înălţării Domnului, trebuie să ne recunoaştem măsura cerească si sa-i căutam pe cei ce au aceasta măsură

“S-a înălţat Domnul în slavă la ceruri. Cum S-a înălţat Acela care, Dumnezeu fiind, este pretutindeni şi pe toate le plineşte?! Şi-a înălţat natura omenească. Este omul din El, cel pe care l-a înălţat la ceruri.

Domnul S-a înălţat şi S-a aşezat de-a dreapta Tatălui şi a lui Dumnezeu. Cum S-a aşezat de-a dreapta lui Dumnezeu Cel care petrece de-a pururi nedespărţit împreună cu El, în­tr-o singură cârmuire şi sade pe acelaşi pristol? Este firea ome­nească cea pe care a aşezat-o de-a dreapta lui Dumnezeu, este omul din El, cel pe care l-a adus la împreună-împărăţirea cu Dumnezeu, la stăpânirea proniatoare peste toate cele văzute şi nevăzute.

Aşa s-a împlinit binevoirea lui Dumnezeu întru noi. Fiul lui Dumnezeu, coborât pe pământ, l-a urcat pe om pe ume­rii Săi, ca pe o oaie pierdută, şi l-a adus Tatălui Său. Să slăvim bunătatea şi înţelepciunea iubitorului de oameni Dumnezeu. Nu ne-a părăsit şi nu ne-a lăsat pradă nenorocirii noastre, ci a ruşinat viclenia vrăjmaşului şi, îndumnezeind în El fiinţa noastră, ne-a dăruit în chip mântuitor lucrul prin care fuseserăm la început amăgiţi spre nenorocirea noastră.

Aşadar, să ne scuturăm acum, fraţilor, de şubrezenia gândurilor noastre şi, suindu-ne cu mintea la cer, să stăm în faţa pristolului lui Dumnezeu, la picioarele firii omeneşti slăviţe în Domnul, şi să o contemplăm spre învăţătura noastră.

Vedeţi cum este mărită firea omenească în Domnul: este îndumnezeită, este făcută împreună-domnitoare cu Dumnezeu, este mai presus de orice început, de orice stăpânire şi de orice putere. Să ne străduim şi noi să nu înjosim în noi această fire prin fapte păcătoase, prin gânduri şi atitudini necuvioase, prin patimi ruşinoase trupeşti şi sufleteşti. Cum este Cel ceresc, aşa se cuvine să fim şi noi, având chemare să fim cereşti. Cum este Capul — Domnul —, la fel se cuvine să fie şi mădularele — toţi credincioşii; cum este Întâiul-Născut, la fel trebuie să fie şi toţi cei pe care Acesta nu S-a ruşinat să-i numească fraţi. Domnul este Întemeietorul seminţiei celei noi. Genealogia Sa se zideşte în duh, din toate seminţiile pământului. Printre ei ne numărăm şi noi şi împreună cu ei trebuie să alcătuim seminţia aleasă, preoţia împărătească, neamul sfânt, oamenii înnoirii, ca să vestim bunătăţile Lui, ale Celui ce ne-a chemat dintru întuneric la minunata Sa lumină (I Petr. 2, 9). Aşadar să ne străduim şi noi să fim desăvârşiţi, aşa cum Tatăl nostru Ceresc desăvârşit este. Domnul S-a rugat pentru noi ca, aşa cum El este una cu Tatăl, la fel şi noi să fim una cu El. Prin credinţă şi prin har suntem aduşi la această unire. Ce fel de râvnitori ai vieţii întru credinţă trebuie să fim, ca să ne arătăm stând la rangul ce ni se cuvine?! Însă, pentru aceasta fiind aleşi o, iubiţilor!, să ne curăţim şi să petrecem mereu în curăţenie neatinşi de nici o murdărie a trupului sau a duhului.

Să ne întipărim în inimă acest gând, ca să nu păcătuim. Dar, şi dacă va păcătui cineva, avem Mijlocitor către Tatăl pe Iisus Hristos cel drept (I In 2,1). La început, am păcătuit şi am căzut de la Dumnezeu. Unindu-ne cu Iisus Hristos, ne unim iarăşi cu Dumnezeu. Dar dacă şi acum greşim, iarăşi cădem de la Dumnezeu şi de la Mântuitorul Iisus şi, odată cu aceas­ta, pierdem toate darurile pe care le-am primit prin El. Ce să facă acum deci cei ce cad iarăşi în păcate? Ai căzut? Ridică-te! Ai păcătuit? Pocăieşte-te! Dar, în nici un chip nu deznădăjdui sau, deznădăjduind, nu te lăsa cu totul pradă căderii. Avem Mijlocitor către Tatăl pe Iisus Hristos cel drept. Vezi că El stă de-a dreapta Tatălui şi mijloceşte pentru noi. Ca Primul Pre­ot, El intră cu sângele Său în Sfânta Sfintelor, în cerul ceruri­lor, ca să Se arate pentru noi feţei lui Dumnezeu, fiind pururi viu, ca să mai mijlocească pentru noi. Mijlocirea Domnului va fi auzită şi împlinită. Trebuie doar să o atragem spre noi, prin sinceră pocăinţă şi prin hotărârea neclintită şi neşovăielnică de a lăsa păcatele, cu care vrăjmaşul reuşeşte să păcălească sufletele, prin promisiunile lui mincinoase despre nevinovăţia şi nepedepsirea păcatelor. Veniţi dar să cădem şi să plângem în faţa Domnului, Cel ce ne-a zidit, Cel ce ne-a izbăvit şi ne izbăveşte.

Dar Dumnezeu, bogat fiind în milă — scrie Apostolul Pavel —, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit, pe noi cei ce eram morţi prin greşelile noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos […] şi împreună cu El ne-a sculat şi împreună ne-a aşezat întru ceruri, în Hristos Iisus (Ef. 2,4-6).

Iată deci unde ne este locul! Prin urmare, nu trebuie să vieţuim pe pământ, ca şi cum aici ar fi locul nostru pentru totdeauna, ci să trăim cum se trăieşte într-o ţară străină. Străinii trăiesc cu trupul în ţară străină, dar cu mintea şi cu inima în patria lor. La fel ne porunceşte şi nouă Apostolul:

Aşadar, dacă aţi înviat împreună cu Hris­tos, căutaţi cele de sus, unde Se află Hristos, şezând de-a dreapta lui Dumnezeu. Cugetaţi cele de sus, nu cele de pe pământ; căci voi aţi murit şi viaţa voastră este ascunsă în Dumnezeu (Col 3; 1-3).

În Iisus Hristos suntem deja în cer, ne rămâne să ne mu­tăm acolo cu mintea şi cu inima, ca să ne fie şi inima acolo unde ne este comoara. Într-acolo trebuie să le îndreptăm pe toate: şi gândurile, şi cuvintele, şi faptele. Intr-acolo trebuie să ne aţintim toate grijile şi toată petrecerea noastră pământească trebuie astfel să o chivernisim, încât să ne fie o pregătire pen­tru veşnica, fericita petrecere în cer, cu Iisus Hristos, Domnul nostru. Trăind pe pământ, nu se poate să nu le facem pe cele pământeşti şi ale traiului zilnic. Dar toate acestea pot fi astfel conduse, încât să devină o cale care să ne aducă acolo unde Se află Hristos, de-a dreapta lui Dumnezeu. Ai o bogăţie — tri­mite-o acolo, prin săraci. Ai stăpânire — dobândeşte domnia de acolo prin înmulţirea faptelor bune. Ai un dar — nu îngro­pa talanţii în pământ, ci dă-le voie să crească, pentru ca, fi­ind vrednic în cele mici, peste multe să fii aşezat. Ai energie — munceşte, ca să guşti acolo din roadele tale. Chiar de ai sărăcie, supărări şi dureri, şi pe acestea, cu răbdare necârtitoa­re, cu nerăutate şi cu mulţumire, transformă-le în mijloace de agonisire a bucuriei nepieritoare. Umblaţi cu înţelepciune faţă de cei ce sunt din afară (de Biserică) — ne porunceşte Apostolul (Col. 4, 5).

Deci luaţi seama cu grijă cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt. Drept aceea, nu fiţi fără de minte, ci înţelegeţi care este voia Domnului (Ef. 5, 15-17).

Adunând laolaltă aceste puţine gânduri, vom primi această învăţătură de la Înălţarea Domnului. Cunoscând că cetatea noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm Mântuitor, pe Domnul nostru Iisus Hristos (Fil. 3, 20) — la fel cum şi îngerul le-a spus Apostolilor, pe când aceştia priveau în urma Domnului Care Se înălţa —, să purcedem şi noi cu osârdie la cinstirea înaltei noastre chemări întru Iisus Hristos: câte sunt adevărate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vredni­ce de iubit, câte sunt cu nume bun, orice virtute şi orice laudă, la acestea să ne fie gândul (Fil. 4-8), împiedicându-ne şi sculându-ne, dar fără să slăbim niciodată râvna, pe cele vechi uitându-le şi spre cele dinainte, năzuind.

Aşa să petreceţi. Şi dacă veţi petrece aşa, veţi atinge neîndoielnic ceea ce dorim cu toţii, prin harul Domnului Cel înălţat la ceruri şi şezând de-a dreapta lui Dumnezeu şi a Ta­tălui. Amin”.

(Sfantul Teofan Zavoratul, Viata launtrica, Editura Sophia, Bucuresti, 2011)

Din aceeasi carte:

Legaturi:


Categorii

Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Inaltarea Domnului, Sfantul Teofan Zavoratul

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

23 Commentarii la “INALTAREA DOMNULUI. Predica Sfantului Teofan Zavoratul. CE LEGATURA ARE INALTAREA LUI HRISTOS CU VIATA NOASTRA?

  1. HRISTOS S-A INALTAT !!!

    Doamne ! Iti multumim !iarta-ne..si…ajuta-ne…

    Sa avem inima buna ! si…Dreapta Credinta !

  2. Pingback: Înălțarea Domnului: natura omenească se ridică la Cer » Alex Rădescu Blog
  3. Cântarea sfântă ne înalţă
    Prin taină și prin armonie
    La ideal, la viul sacru,
    La dorul pentru veşnicie.

    Ea-i dar şi artă. E iubirea
    Și dorul nostru de frumos
    Trăit și exprimat melodic,
    În rugăciune și’n Hristos.

    E simţ de taină, viu în cântec.
    E invocare, și răspuns
    E dăruirea şi răsplata
    Din glasul nostru, în Iisus.

    E viaţă’n duh, trăită sincer
    Și înălţime-a bucuriei,
    Renaştere duhovnicească
    În simţământul veşniciei.

    Ea-i zboru’n duh, adânc spre ceruri
    Spre mângâierea părintească
    Și spre trăirea’n frumuseţea
    Şi-n dragostea Dumnezeiască .

    E exprimarea vieţii sfinte
    Prin viu armonic şi sublim.
    Este puterea ce “ne strigă”
    Că mai putem să ne sfinţim,

    Că setea vie , (nesătulă)
    De de înălţare, de frumos,
    Mai arde-n noi şi ne mai cheamă
    Prin simţăminte, la Hristos.

    E dor de bucurii divine,
    De rai, de zbor în infinit,
    De reântoarcerea acasă,
    De sfântul ce nu l’am trăit.

    E plâns duios. Este căinţă
    Și lacrimă de fericire.
    E bucurie în tristeţe.
    E pace,-i hrană în iubire.

    E întâlnirea cu divinul
    Şi mângâierea-i părintească,
    Răspuns în omenesc și-n rugă
    La dragostea Dumnezeiască .

    E cântecul care ne înălţă
    Din “culturalul” cel lumesc
    (Din duhul desacralizarii)
    La simţămant duhovnicesc.

    Biserica cultivă numai
    Cântarea sfântă în Hristos
    Nu cântul laic și sincretic
    Oricât ar fi de’armonios.

    Ea crește și hrănește numai
    Cu cele ce’s în Duhul Sfânt
    (Care sfinţesc duhul și viaţa)
    Nu dragostea,…pentru “pământ”.

  4. Hristos S-a Inaltat!

    In oarecare legatura cu ce spune Sf. Teofan mai sus: “În Iisus Hristos suntem deja în cer, ne rămâne să ne mu­tăm acolo cu mintea şi cu inima, ca să ne fie şi inima acolo unde ne este comoara. Într-acolo trebuie să le îndreptăm pe toate: şi gândurile, şi cuvintele, şi faptele”, am gasit o povestire care, desi incepe cu “Demult, a trait un print”, e valabila si acum, pentru noi toti.

    NU RĂMÂNEM DECÂT CU CEEA CE DĂRUIM

    Demult, a trait un print tare-tare bogat, care era, insa, si foarte zgarcit. Nu ar fi dat niciodata nimic. Doar ca, intr-o noapte, a visat ca murise si ajunsese la poarta raiului. Acolo, Sfantul Petru i-a spus:
    – Vino cu mine sa iti arat unde vei sta de acum incolo. Si au mers ei ce-au mers prin gradinile acelea minunate, pana cand, la un moment dat, au ajuns langa un palat mare si frumos.
    – A, a strigat tanarul print, aici voi sta ?
    – Nu, in nici un caz.
    – Dar, cine va sta aici?
    – Aici va locui, dupa ce va muri, gradinarul tau.
    – Cum se poate, el care nu are nimic, care e sarac lipit pamantului, cum sa merite el ase ceva ?
    – E, nu are gradinarul tau avere pe pamant, fiindca tot ce castiga imparte mereu cu cei mai sarmani decat el. Pe pamant nu strange nimic, fiindca daruieste, dar aici, uite cate a strans! Tot ce vezi aici este rodul bunatatii lui.
    – Bine, si atunci eu unde o sa stau ? -a mai intrebat nemultumit printul.
    – Uite acolo, in cocioaba aceea!
    – Cum, in sandramaua aia ?! Pai acolo sunt doar niste scanduri prapadite care stau gata-gata sa cada … cum sa locuiesc in mizeria aia ? E drept asa ceva ?
    – Sigur ca este drept – i-a raspuns Sfantul Petru! Ia gandeste-te, ce ai daruit tu ? Nimic. Ce ai fi vrut sa apara aici!? Daca ai fi fost bun si darnic cum este gradinarul tau, atunci ai fi avut si tu asemenea palate, poate chiar mai mult, dar asa … Tot ce vezi acolo este rodul zgarceniei tale …
    In clipa aceea, tanarul print s-a trezit speriat din visul sau. Din acea zi, s-a schimbat. Nu a mai adunat comori pe pamant, ci in cer. Nu a mai strans bogatii peste bogatii, fiindca la ce i-ar fi folosit mai tarziu ? Cu tot ce a avut, i-a ajutat pe cei sarmani si, in acest fel, a strans o avere mult mai de pret: recunostinta celor ajutati de el si binele facut. Aceasta era averea pe care nimeni n-ar fi putut sa i-o fure!
    Intelept ar fi ca si noi toti sa procedam aidoma printului din poveste, pentru ca adevarata este vorba care spune ca “Nu ramanem decat cu ceea ce daruim”

  5. Hristos a inviat! Hristos S-a inaltat! Salutul pascal si sfant,l-am rostit cu inima plina de bucurie doar trei zile,socotind apoi cu multa durere in suflet ca lipsesc martorii Invierii. Astazi,am primit ca raspuns un iha,adica un da,o afirmatie in batjocura;sarmanii! De unde sa stie ca Domnul Iisus le-a fagaduit celor care vor crede fara indoiala in El ca se vor bucura de daruri deosebite?”In numele Meu ,demoni vor izgoni,in limbi noi vor grai,serpi vor lua in mana si chiar ceva datator de moarte de vor bea nu-i va vatama,peste cei bolnavi isi vor pune mainele si se vor face sanatosi”.Fara indoiala vedem si noi care avem un fir de credinta,harismele cu care Domnul Iisus i-a inzestrat pe acesti crestini care au avut o credinta neclintita,pe Sfintii veacurilor si ai zilelor noastre,modele vii,pusi spre marturisire.Dar nici pe acestia nu-i recunoasc,decat la onomastici, in petreceri.Acesti Sfinti,ne spun ca suntem raspunzatori pentru ei caci din cauza pacatelor noastre se intampla asa.Nici Ucenicii Domnului nu au avut credinta deplina,dar au fost vindecati de necunoastere,treptat,incredintati fiind ca Hristos Cel Inviat,nu este o naluca,ci este Mantuitorul care mai inainte fusese rastignit,ingropat si mai apoi Inaltat la cer,reinnoind promisiunea trimiterii Duhului Sfant peste ei,ca “fagaduinta Tatalui”,moment cand se vor imbraca cu putere multa spre propovaduirea Evangheliei la toata lumea. Inaltarea la cer a Domnului nostru Iisus Hristos,a fost ca una dintre cele mai frumoase Liturghii infaptuite de El in ipostaza de Arhiereu care isi binecuvinteaza credinciosii,rapit de ingeri pe norii cerului in sanul Preasfintei Treimi.Parintele Staniloe spune ca Inaltarea a insemnat si inaltarea firii omenesti la cer ,caci Hristos este Unul din Treime si ca Om. Cat de mare este taina credintei, ne marturiseste Apostolul Pavel in Epst.catre Timotei,cap.3,16:”Si cu adevarat,mare este taina dreptei credinte ;Dumnezeu S-a aratat in trup,S-a indreptat in Duhul,a fost vazut de ingeri ,S-a propavaduit intre neamuri ,a fost crezut in lume,S-a inaltat intru slava”.Amin.(iertati,am scris de pe mobil,nici eu nu stiu ce-am scris)

  6. http://poeziicrestin-ortodoxe.blogspot.com/2011/06/inaltarea-domnului-si-dumnezeului.html

    CONDAC

    Soarele dreptăţii, Ce a luminat pământul cu razele iubirii,
    Se înalţă întru slavă, ca să răsară pe cerul înţelegător al inimii,
    Cel Ce cu Învierea Sa a risipit întunericul cel greu de purtat al morţii,
    Merge să gătească lăcaşuri cereşti celor aleşi ca moştenitori ai Vieţii.

  7. Pingback: Război întru Cuvânt » INALTATI IMPREUNA CU IISUS, CHEMATI LA SFINTENIE. DAR NOI… NE BALACIM TOT IN TICALOSIE. Predica a Parintelui Boris Raduleanu la Inaltarea Domnului
  8. Pingback: Război întru Cuvânt » Atintiti cu privirea la Cer… Mitropolitul Hierotheos Vlachos despre TRAIREA EVENIMENTULUI INALTARII LUI HRISTOS IN VIATA PERSONALA
  9. Pingback: INALTAREA DOMNULUI. Predicile marilor parinti IACHINT UNCIULEAC si SOFIAN BOGHIU. Hristos S-a inaltat! -
  10. Pingback: CHEMATI SA FIM FII AI LUI DUMNEZEU, NU DOAR OAMENI MAI BUNI… Predica trezitoare a Parintelui Hrisostom de la Putna (audio): “Sa-L aducem pe Hristos langa noi. Sa-I spunem toate! Sa-L facem partas vietii noastre cotidiene” -
  11. Pingback: INALTAREA DOMNULUI: “Aceasta este maretia omului! Iata, aceasta esti tu, aceasta sunt eu!” PREDICI ale Sfantului Iustin Popovici si Fericitului Pr. Valentin Mordasov: “SA NE INALTAM LA ADEVARATA PATRIE!” -
  12. Pingback: HRISTOS S-A INALTAT! Predici audio si video la INALTAREA DOMNULUI. “Iisuse, Cel Ce Te-ai inaltat de la noi la cer, nu ne lasa pe noi singuri!” -
  13. Pingback: Predica (VIDEO) PS Ignatie Muresanul la Inaltarea Domnului: PRIVESTE CERUL! PRIVESTE LA HRISTOS! - Recomandari
  14. Pingback: “CRESTINII NU AU LOC IN LUMEA ACEASTA”. Care este LOCUL pe care ni l-a pregatit Domnul prin INALTAREA Sa? Predica audio a Arhim. Damaschin de la Sihastria Putnei: “In SIRIA sunt PERSECUTII poate mai atroce decat persecutiile din primele
  15. Pingback: PRIVESTE CERUL! PRIVESTE LA HRISTOS! – Predica PS Ignatie Muresanul la INALTAREA DOMNULUI: “Esti ceea ce privesti” (VIDEO + TEXT) | Cuvântul Ortodox
  16. Pingback: Intre INALTAREA LA CER PRIN CREDINTA SI EROISM si PRABUSIREA IN IDOLATRIE si MESCHINARIE INGRATA. Ion Gavrila-Ogoranu si… Michael Jackson. CELE MAI GRELE CLIPE DIN VIATA CELUI MAI CUNOSCUT LUPTATOR ANTICOMUNIST. “Pelerini in aceasta vale a lum
  17. Pingback: Intre INALTAREA LA CER PRIN CREDINTA si PRABUSIREA IN IDOLATRIE si MESCHINARIE INGRATA. Ion Gavrila-Ogoranu si… Michael Jackson. CELE MAI GRELE CLIPE DIN VIATA CELUI MAI CUNOSCUT LUPTATOR ANTICOMUNIST. “Pelerini in aceasta vale a lumii”
  18. Pingback: Cea mai insemnata PROVOCARE a Evangheliei: SA AM O RELATIE PERSONALA, COTIDIANA, CU HRISTOS: “Mantuitorul nu vine sa vorbeasca cu o masa de oameni, cu o turma mare de oameni. Vrea sa vorbeasca cu fiecare dintre noi, personal”. CUVANT AL PR. CL
  19. Pingback: ”EXAMENUL” ÎNĂLȚĂRII. “Domnul Se înalță la cer pentru ca noi să ridicăm Sus inimile noastre, să biruim această lume, această strâmtoare a păcatului, în care se chinuiește sufletul nemuritor, pentru ca el să înceapă să trăias
  20. Pingback: Minunata Înălţare a Domnului nostru, eveniment proorocesc al celei de-a Doua Lui Veniri. SMERENIA SLAVEI DUMNEZEIEȘTI și MUTAREA ÎNTÂLNIRII DOMNULUI DE LA TRUP CĂTRE DUH | Cuvântul Ortodox
  21. Pingback: Hristos NE-A inaltat! DAR NOI CE FACEM…? Pr. Boris Raduleanu: “Istoria este PLINA DE SANGE, mai ales in secolul nostru considerat PROGRESIST. Noi ne scuipam, noi ne batem, noi ne rastignim, noi insinuam judecati. Te impusc pe tine ca pe un nim
  22. Pingback: PREDICI VIDEO la INALTAREA DOMNULUI: PS Damaschin Luchian si PS IGNATIE TRIF: “Cand Hristos Se inalta la ceruri, El, de fapt, coboara in adancul fiintei noastre” | Cuvântul Ortodox
  23. Pingback: ÎNĂLȚAREA DOMNULUI – ICOANA CHEMĂRII OMULUI sau șansa regăsirii propriului nostru chip adevărat: “Omul știe cine este atunci când privește la Hristos”. PREDICA PS BENEDICT (video, text) | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate