Cuviosul Paisie: A GANDI ORTODOX ESTE USOR, INSA A TRAI ORTODOX CERE OSTENEALA. Cum ii ajutam pe ceilalti?
PILDA VORBESTE
” (…) Scopul este să trăim ortodox, nu numai să vorbim sau să scriem ortodox. De aceea vezi că o predică nu spune nimic, nu îl schimbă pe celălalt, oricât de bună ar fi, dacă cel ce predică nu are viaţă.
– Părinte, dar dacă cel ce ascultă sau cel ce citeşte are dispoziţie bună?
– Ei, atunci unul ca acesta are deja harul dumnezeiesc, de aceea se şi foloseşte. Însă unul care nu are dispoziţie bună va lua şi va cerceta cele ce le spune predicatorul şi nu va avea nici un folos. A gândi ortodox este uşor însă a trăi ortodox cere osteneală. Odată un teolog a ţinut o predică şi a cerut auditoriului să meargă să dea sânge deoarece era nevoie. Şi într-adevăr mulţi s-au îndemnat şi au dat mult sânge. Acela însă n-a dat nici o picătură deşi avea din belşug. Atunci ceilalţi s-au scandalizat. “Eu, le-a spus acela, prin omilia ce am rostit-o şi prin faptul că am îndemnat lumea să dea sânge, este ca şi cum am dat cel mai mult sânge!” Aşa şi-a odihnit gândul său. Ar fi fost mai bine să nu fi rostit omilia şi, fără zgomot, să meargă să dea puţin sânge. Viaţa are însemnătate. “Eu sunt de dreapta“ – mi-a spus unul care nu avea nici o legătură cu Biserica. Dacă nu faci cruce, ce folos? i-am spus. Mâna care nu face cruce ce folos are, fie ea şi dreapta? Cu ce se deosebeşte de cea stângă, care nu face crucea? Aceea şi aşa nu face cruce”. Dacă tu eşti de dreapta şl nu faci cruce, cum te deosebeşti de cei de stânga? Scopul este să fii om duhovnicesc, să trăieşti aproape de Hristos şi atunci ajuţi şi pe ceilalţi.
Cănd omul are viaţă corectă, lucrarea lui vesteşte pentru el. Într-un oraş era un protestant care îi judeca pe toţi: pe preoţi, pe episcopi. Acolo, aproape de o mănăstire se pustnicea un monah. Odată un ateu l-a întrebat pe protestant: “Bine, îi judeci pe toţi episcopii şi preoţii. Dar ce ai de spus despre acest monah?” “Pe acesta îl primesc – îi spune – pentru că se deosebeşte de ceilalţi”. Un credincios, oriunde ar fi, cât de mult ajută atunci când trăieşte corect! Imi aduc aminte de un cunoscut poliţist care făcea servicii la graniţă. Acolo erau şi sârbi comunişti, dintre cei mai atei şi mai credincioşi partidului. Când veneau preoţii sârbi la graniţa Greciei cu Serbia, poliţaiul le săruta mâna. Comuniştii au observat asta. Poliţist grec să sărute mâna preoţilor sârbi. Aceasta i-a impresionat foarte mult pe comunişti şi au început să-şi facă probleme referitoare la credinţă.
Cât de mult ajută cei ce au funcţii înalte atunci când ţin puţin credinţa! De aceea şi eu caut să-i ajut pe unii dintre aceştia cu funcţii înalte, pentru că ei pot ajuta foarte mult prin pilda lor. Iată, un mareşal pe care-l cunosc, este pildă bună. Şi orice face, o face dinlăuntru, cu inima sa, n-o face la exterior.
Mai demult şi mai-marii locului credeau. Ştiţi ce a spus unui senator, o doamnă sus-pusă într-un oraş? În perioada postului Maicii Domnului a mers cu soţul ei la o cină şi au adus acolo peşte, carne… Dar ea n-a mâncat, deoarece postea. Senatorul a observat şi i-a spus: “Bolnavii şi călătorii nu ţin post”. “Da, dar nu călătorii cu roţi” – i-a răspuns aceea şi nu s-a atins de nimic din cele de dulce. La cină era şi un cleric care îi lăudă: “Este o mare cinste pentru mine să mă aflu cu Dvs. etc, etc”; şi spunea şi iarăşi spunea o grămadă de laude. Atunci bărbatul doamnei aceleia l-a întrerupt şi i-a spus: “Nu vă nădăjduiţi spre boieri, spre fiii oamenilor, întru care nu există mântuire”. Atunci n-a mai zis nimic clericul care încerca să-i linguşească. Altă dată aceeaşi doamnă a spus unui profesor de teologie: “Nu vă uitaţi la amănunte şi astfel să-i picaţi pe preoţi la examene. Căutaţi să-i treceţi, deoarece eparhiile n-au preoţi”. Vreau să spun că mai de mult mai-marii unui loc se interesau de Biserică, erau pildă pentru popor.
Ceea ce va ajuta foarte mult pe oamenii de astăzi este exemplul nostru creştinesc şi viaţa noastră creştinească. Pe creştini trebuie să-i caracterizeze agerimea duhovnicească şi nobleţea, jertfa. De aceea le spun mirenilor “Să-L iubiţi pe Hristos, să aveţi smerenie, să vă faceţi datoria, şi Hristos va dezvălui virtutea voastră ochilor oamenilor”. Virtutea are însuşirea de a-l trăda pe om, oriunde s-ar afla el. Chiar de se va ascunde, de se va şi făţărnici prin nebunia în Hristos, virtutea îl va trăda, deşi mai târziu, şi vistieria lui ascunsă, ce se va descoperi atunci în întregime, va ajuta iarăşi multe suflete; poate atunci chiar mai mult”.
(Cuviosul Paisie Aghioritul, “Trezire duhovniceasca”, Editura Evanghelismos, 2003)
Legaturi:
- “Lumea s-a saturat de predici, ea are nevoie de Hristos! Nu vorbe, ci fapte se cer!”
- EMISIUNE PILDUITOARE SI EMOTIONANTA A PARINTELUI SAVATIE BASTOVOI cu niste tineri păstori, marturisitori PE VIU ai Invierii sufletelor prabusite (“Pietrele vorbesc”)
- CUM SA IL AJUTAM PE CEL CARE SUFERA? Ne raspunde Parintele Arsenie Muscalu (si audio)
- CE VALOARE AU SINCERITATEA SI ADEVARUL FARA DISCERNAMANT? Cuviosul Paisie ne invata cum sa facem binele, cum sa-i indreptam pe altii si cum sa marturisim
- Nobletea duhovniceasca
- Cuviosul Paisie Aghioritul: “LUMEA ARDE. PRICEPETI ASTA?”
- UNDE ESTE “A PLANGE CU CEI CE PLANG”? (I). Despre inselarea motivelor fals-duhovnicesti ale “ne-tulburarii” pentru a justifica nepasarea si pasivitatea
- Parintele Nicolae Steinhardt despre “PROBLEMA PAINII” SI PREDICATORII FATARNICI AI FALSULUI IDEALISM
- Ortodoxia confortabila si inchipuita sau despre ispitele generatiilor rasfatate
- Teologul Jean-Claude Larchet despre pericolele antihristice ale SPIRITUALITATII SI TEOLOGIEI FARA HRISTOS, FARA SFINTII PARINTI SI FARA VIATA
- Pr. Mihai-Andrei Aldea: DE UNDE INCEPE SI CUM SE FACE LUCRAREA DE PROPOVADUIRE (MARTURISIRE)?Cum putem sa-i iubim pe cei aflati in rataciri si pacate grele? Cum poti sa cazi din Adevar chiar fara sa stii?
- Nu poate sa fie adevar fara dragoste si nu poate sa fie dragoste fara adevar! Poate sa nu te copleseasca dragostea lui Hristos?– CUVANT AL PR. MIHAI ALDEA
- DULCEATA SI DURERE DUHOVNICEASCA DE LA AVVA SELAFIIL SIBERIANUL (I): “Lumea aceasta e bolnava si are nevoie de Iubire”
- PARINTELE ARHIMANDRIT NICHIFOR HORIA – Cuvant duhovnicesc cu putere multa despre PILDA SFANTULUI MAXIM MARTURISITORUL: “Sa traim poruncile lui Hristos, marturisind cu insasi viata noastra adevarul acestei trairi”
- SFANTUL MAXIM MARTURISITORUL sau ce inseamna cu adevarat sa marturisesti credinta
- SA NE REAMINTIM DUHUL ADEVARATEI MARTURISIRI, CA SA NU CADEM IN INSELARE
- Sfantul Siluan si marturisirea intru iubire a credintei in fata eterodocsilor
- Parintele Savatie: Creştinismul este dragoste izvorâtă din durere
- Nu va rusinati sa iubiti!
- CUM SA ADUCEM ROD?
- PARINTELE NICOLAE TANASE: “Ne-nasterea duce la razboi si la disparitia neamului. Inotam in sange pana peste cap. Cum s-a ajuns aici? MINTINDU-NE…”
- In fata oamenilor lumesti trebuie sa recunoastem ca postim? PUTEM CALCA POSTUL DACA SUNTEM SERVITI CU MANCARE DE DULCE, “CA SA NU SMINTIM”?
- O eroina discreta a rugaciunii si a daruirii: LUCIA POPSOR (†13 iulie 2010) sau DESPRE JERTFELNICIA CARE NE FACE LIBERI
- Articolele saptamanii: Cum putem ajunge la sufletul celuilalt? SCURTA REFLECTIE DESPRE CUM PUTEM DEPASI NEINTELEGERILE DIN FAMILIE
“A gandi ortodox este usor însa a trai ortodox cere osteneala.”
De multe ori sufletul constientizeaza gandirea de tip ortodox si tinde sa se odihneasca gasind ca-i este de ajuns. Atunci sufletul incremeneste, caci gandul fara fapta este un soi de pietism nelucrator. Doar gandul urmat de fapte bune precum postul, rugaciunea, milostenia, pocainta asigura dinamica sufletului catre Dumnezeu. Si Dumnezeu, in indelunga sa rabdare pazeste sa prinda cea mai mica miscare a sufletului ca sa ne ia de mana si sa ne poarte pasii pe Cararea Imparateasca.
Cat de putin avem de facut si cat de greu ni se pare! Banuiesc ca atunci cand vom fi “dincolo” si ne vom vedea viata, ne vom da cate o palma peste frunte, vom rade si vom spune: asta consideram osteneala, pentru asta imi plangeam de mila? Doar Hristos a spus: “Veniti la Mine toti cei osteniti şi impovarati si Eu va voi odihni pe voi”. Inainte de a Te cunoaste, Doamne eram ostenit si impovarat, acum Tu mi-ai luat sarcinile de pe umeri si mi-ai dat jugul Tau care e bun si usor!
Ce frumoasa este poza cu Parintele Paisie…
Faptele omului vorbesc pentru el, caci, cum spunea Sf.Pavel, credinta fara fapte este moarta. Si faptele lui sunt reprezentate de orice fel de manifestare exterioara, incepand cu atitudinea, cu vorbele , cu lipsa rautatii, sau cu alte cuvinte a bunatatii sau a bunelor intentii exprimate in vorbe si in fapte: de intrajutorare, de milostenie, de jertfire din dragoste pentru ceilalti si pentru Dumnezeu, de nevointa personala, de rabdare a nedreptatii. Asadar nu doar a gandi corect, ci a si simti si pune si in practica ceea ce credem este necesar. Sunt si dintre cei care au fapte, au nevointe, pentru ca o fac pentru sufletul lor si din credinta in Dumnezeu, dar care nu au suficienta dragoste pentru aproapele lor, ceea ce fac este pentru ca asa stiu ca este bine, dar nu e suficient pentru a fi desavarsiti. Ba mai mult, dintre acestia spun ca iubesc pe Dumnezeu, dar ei nu sunt in stare sa isi respecte semenul sau, nu se pot retine de la a-l rani, a-l batjocori, a-l desconsidera si de a se crede mai bun. Ori acestia cum pot spune ca il iubesc pe Dumnezeu, daca pe aproapele lor nu sunt in stare sa il respecte macar si sa nu il raneasca, cu atat mai putin sa-l iubeasca… Prea multi uitam ca principalele doua porunci date de mantuitor au fost:
“30. Si: “Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, din tot sufletul tau, din tot cugetul tau si din toata puterea ta”. Aceasta este cea dintai porunca.
31. Iar a doua e aceasta: “Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti”. Mai mare decat acestea nu este alta porunca.” (Marcu cap.12)
Si cat de usor trecem peste a doua porunca…
Personal observ cat de mare este distanta de la gand (intentie), la vorba si apoi si mai uriasa pana la fapta. De fapt toate sunt strans legate…
Foarte graitor si binevenit in acest post exemplul acelei doamne sus-puse si al sotului ei, care nu s-au sfiit sa marturiseasca credinta, gandirea lor ortodoxa prin fapta! Iar noi oare cat de des nu ne impiedicam de chestiunea postului cand ne gasim “in lume”, gasind tot felul de compromisuri prin care nu vrem sa fim nici lumesti, dar nici nu ne aratam prea ortodocsi. Spre luare aminte.
Este ciudat cum drumul de la gând la faptă poate să fie uneori milimetric (păcatul), alteori măsurat în ani-lumină. Depinde doar spre ce țel te urnești.
Doamne, cata dreptate are Cuviosul Paisie !
Si cand este Dreptate nu mai pot fi cuvinte….
Ne cheamă Dumnezeu la viaţa
Și dragostea adevărată,
La pacea Lui, la frumuseţea
Firească și nevinovată.
Ne cheamă Tatăl cel din ceruri,
La faptele de vrednicie,
La Adevărul său cel veșnic,
La sincea otrodoxie.
Ne cheamă Fiul, de pe cruce,
(Iertandu-ne și răstignirea,
Și lepadarea și vânzarea),
Să-i urmăm pilda și iubirea.
Ne chema Duhul Sfânt prin toate
Ce le vedem și le simţim,
Și prin mustrările de cuget
Din relele ce le trăim.
Ne cheamă sfinţii săi de veacuri
Prin viaţă și învăţătură,
Ne cheamă greutatea vieţii
Și Adevărul din Scriptură.
Ne cheamă cugetele noastre
Când relele urcă la cer
Și ne conduc tot mai pe faţă
În braţele lui Lucifer.
Ne strigă, neamul de sub glie,
Că răul a’ntrecut măsura.
Ne strigă cerul și pământul.
Ne strigă-n vaiete natura.
De peste răul s’adună
Modern, deștept, dar tot mai rău
Mai aprig, mai stăpân pe toate
Din lumea fără Dumnezeu.
Sa stins rușinea și dreptatea.
Sa nimicit și curaţia.
Se stinge dragostea cea sfântă
Decând iubim necuraţia.
Ne înșelăm fără rușine
Traind făţarnica dreptate
Ce mutilează Adevărul
Și ne hranim cu surogate.
Sa spart firescul echilibru
Și răul a’ntrecut măsura
Și spurcă, arde și’otrăvește
Lăuntrul nostru și natura.
Ne cheamă clopotul la slujbă
Ne cheamă Domnu’n liturghie
La jertfa mantuirii noastre
La sfânta sa ortodoxie,
Se mai aud încă acesta,
Cu-n lung ecou (ca de pustiu)
Dar dacă nu-l luăm în seamă
Când vom vrea noi, va fi târziu.
@ vlad :pentru intelesul cuvintelor tale ,sufletul meu se inclina in fata sufletului tau !
Totodata, in fata tuturor celor ce posteaza aici cu bunatate si frumusete in gind si suflet,spre folosul tuturor celor ce tinjesc dupa Dumnezeu,Sfinta Treime,Maica Domnului si toti Sfintii !
Dumnezeu sa ne miluiasca pe toti si degrab’ sa cerem pe cale ajutor Maicii Domnului si tuturor Sfintilor !