SFANTA ECATERINA, CHIPUL INTELEPCIUNII LUMINATE DE SUS
“Astazi, cand Sfanta Biserica o pomeneste pe Sfanta Mare Mucenita Ecaterina, sa vorbim despre intelepciune.
Ecaterina era inzestrata cu o intelepciune duhovniceasca adanca: ea i-a depasit pe cei cinci intelepti in cugetarea despre Dumnezeu. Exista o intelepciune lumeasca, la care referindu-se Sfintii Parinti spun: „Este mai bine sa fii nebun“. Intelepciunea lumeasca este de pilda atunci cand mergi la biserica pentru ca nu ai altceva de facut sau cand dai milostenie pentru ca n-ai unde pune banii etc.
Pe vremea Sfantului Antonie cel Mare, s-au adunat odata parintii cei mai duhovnicesti, cautand sa afle care dintre virtuti este cea mai mare: credinta, nadejdea, postul, smerenia sau altele? Si, dupa ce au dezbatut toata noaptea, Sfantul Antonie a luat cuvantul si a spus ca fiecare virtute din cele pomenite este importanta, dar ca cea mai mare, fara de care si celelalte isi pierd valoarea, este dreapta-socoteala sau discernamantul, adica intelepciunea.
Intelepciunea este necesara pentru a face fapte bune, bine primite inaintea lui Dumnezeu: dintre cele zece fecioare, la masa de nunta au intrat doar cele intelepte. Sfantul Pimen spune ca unul taie un copac o zi intreaga, iar altul (intelept) il taie dintr-o data. Cand Sfantul Filaret, mitropolitul Moscovei, a fost rugat de frati sa le trimita un monah ca egumen al manastirii, a raspuns ca nu poate, deoarece nu are nici unul intelept. Iata cat de importanta si de rara este aceasta virtute.
Parintii duhovnicesti spun insa ca intelepciunea poate fi dobandita. Ea se dobandeste ca si stiinta: incepand cu alfabetul si ajungand pana la intelegerile cele mai inalte. Pentra aceasta este necesar sa citesti mult, sa discuti cu cei intelepti. Intelepciunea stie sa vorbeasca si sa taca la timp. Infranarea este semn de intelepciune. Cel mai intelept dintre intelepti este cel lipsit de rautate. Intelepciunea este smerenie, intelepciunea este pacea cu aproapele. Daca esti intelept faci fapte de milosardie, dai milostenie cu blandete si cu dragoste. Intelepciunea este gandul la moarte, este alegerea prietenilor, este dialogul cu oamenii de la care poti dobandi folos duhovnicesc, este citirea sfintelor carti cu rugaciune si smerenie. Intelepciunea este a primi bolile si necazurile cu smerenie.
Este important sa faci totul cu chibzuinta. Mai demult oamenii necarturari se mantuiau cu sfaturile parintilor cu experienta duhovniceasca. Acum, cand astfel de parinti aproape ca nu mai exista, cautati indrumare in scrierile sfinte. Sfatuirea cu doi-trei oameni chibzuiti te va ajuta sa iei hotararea corecta.
Cel rau nu primeste intelepciune. Celor blanzi li se da har. Cunoasterea lipsita de intelepciune si smerenie ii este omului spre pierzare. Multi invatati cunosc in amanunt structura lumii si a universului, dar despre sufletul lor nu stiu nimic. Si din aceasta cauza pier.
Toata viata straduieste-te sa aduni intelepciune. Sa ai un indrumator duhovnicesc experimentat, intelept, si acela te va invata cum sa atingi mantuirea si sa dobandesti fericirea vesnica.
(din: Pr. Valentin Mordasov, duhovnicul de la Pskov: Invataturi si intamplari minunate, Editura Sophia, 2011)
***
Predica Pr. Ciprian Negreanu (Cluj) la praznicul Sfintei Ecaterina (2009)
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
Cititi si:
Legaturi:
- PARINTELE STARET MELCHISEDEC (Man. Putna) in revista “Familia ortodoxa”: “Mai avem nevoie de discernamant in ziua de astazi?
- Ieroschim. Stefan Nutescu (Schitul Lacu) despre dreapta socotinta: “EXTREMELE NU SUNT DE LA DUMNEZEU… NI SE CERE SA URMAM CALEA DE MIJLOC”
- Despre dreapta socotinta – eseu de Paul Curca
- Fanatism si relativism – extremele pierzarii. RAVNA CARE NE INSALA versus CALEA CEA STRAMTA SI DE TOTI PRIGONITA
- LECTIA ESENTIALA A DISCERNAMANTULUI – FOARTE ACTUAL!
- CE VALOARE AU SINCERITATEA SI ADEVARUL FARA DISCERNAMANT? Cuviosul Paisie ne invata cum sa facem binele, cum sa-i indreptam pe altii si cum sa marturisim
- Avva Dorotei: NU TREBUIE A SE INCREDE CINEVA IN INTELEPCIUNEA SA
- Articolele duhovnicesti ale saptamanii: DESPRE CADEREA PRIN VIRTUTI SI FUGA VICLEANA DE VINDECARE. De ce avem nevoie de duhovnici si de binecuvantare?
- Roadele iubirii de sine si ale ravnei fara sfatuire si fara ascultare.Cum iti poti “taia mintea” in Scripturi si pana unde se poate ajunge?
- PARINTELE CLEOPA despre dreapta masura, sfatuire, smerenie, despre ispitele calugarilor si ale celor ce nazuiesc spre daruri mari:“Cate oleaca, incet…”
- PARINTELE CLEOPA DESPRE PAZA MINTII: “Sa nu iesi la razboi fara Mine!”
- CADERILE “DE-A DREAPTA”. Noi invataturi si pilde de pateric romanesc culese de IPS Antonie Plamadeala. CONDITIILE FAPTELOR CU ADEVARAT MANTUITOARE
- K. V. Zorin: Postul sufletului si al trupului. LEACUL LACOMIEI SI AL BOLILOR. NEVOIA DE DREAPTA SOCOTEALA IN POSTIRE
- Arhimandritul Sofronie Saharov: „Traim in vremurile de pe urma. Judecata se poate petrece si acum”. CARE E CONDITIA DEOSEBIRII DUHURILOR?
- Parintele Melhisedec Ungureanu (Man. Lupsa) – raspunsuri esentiale (1): CUM SA NE LARGIM INIMA? DE CE NU IL GASIM PE DUMNEZEU, CU CE SA INCEPEM?
***
- CUVIOSUL SERAPHIM ROSE DESPRE RAPORTAREA LA DUHOVNICI SI LA AUTORITATILE DUHOVNICESTI SI DESPRE CALAUZIRE
- PARINTELE SYMEON COSSEC (Man. Saint Silouan) – conferinta de la Bucuresti despre PATERNITATEA SI CALAUZIREA DUHOVNICEASCA (audio + text): “Nimeni nu poate sa decida, cu de la sine putere, ca este parinte duhovnicesc!”
- INTERVIU DE REFERINTA CU PARINTELE EFREM, STARETUL MANASTIRII VATOPED: “Nu e lucru usor sa fii ortodox in vremea de azi!”
- Sfantul Ioan Casian – o pilda despre dreapta socoteala in alegerea sfatuitorilor, despre deznadejde si despre compatimirea cu cei raniti de ispite si de patimi
- Sf. Ioan Casian: SFATUIREA CU BATRANII SI FUGA DE EXTREME – CONDITIILE MANTUIRII
- VIAŢA DUSA URMĂRIND SFATURILE DUHOVNICEŞTI
2 Commentarii la “SFANTA ECATERINA, CHIPUL INTELEPCIUNII LUMINATE DE SUS”