MAICA GAVRILIA SI ADEVARATA MARTURISIRE A ORTODOXIEI – 20 de ani de la mutarea in Imparatia iubirii. “DRAGOSTEA ESTE DOAR PE CRUCE”

27-03-2012 Sublinieri

“Nu o cunoastere pe care s-o dobandesti, ci o cunoastere pe care s-o patimesti – asta-i spiritualitatea ortodoxa”.

Nevoitoarea dragostei – Maica Gavrilia

† 28 martie 1992

Multe suflete sfinte se departeaza de la noi fara sa lase in lume vreo urma, caci iubesc sa se ascunda in vesmantul smereniei. Daca nu se gaseste vreun iubitor de Hristos care sa le puna in sfesnic, spre luminarea si folosul tuturor, acestea ar alege tacerea, potrivit indemnului apostolesc: „viata voastra – ascunsa cu Hristos in Dumnezeu(Col. 3:3). Gherontissa Gavrilia (Papaiannis) a fost un astfel de suflet, care a trait cu un singur tel: sa se faca urmatoare Caii Domnului – a jertfei, a slujirii si a dragostei fara sfarsit.

S-a nascut la sfarsitul veacului al XIX-lea, intr-o familie instarita din vechiul Constantinopol si, in urma tragicului „schimb de popu­latie” din 1923, a fost nevoita sa se mute la Thessalonic. Desi i se asterne inainte o cale a slavei lumesti (este a doua femeie admisa, in acele vremuri, la o universitate greceasca), ea alege, raspunzand unui lamurit imbold launtric, sa slujeasca lui Hristos si oamenilor: inainte de izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mon­dial, pleaca in Anglia cu doar o lira in buzunar, pentru a studia pedologia si psihoterapia. In 1947, isi deschide un cabinet, unde ii trateaza gratuit pe cei saraci si le daruieste o buna parte din banii castigati de la ceilalti pacienti. In tim­pul sedintelor, obisnuia sa rosteasca neincetat Rugaciunea lui Iisus, iar multi se vindecau prin rugaciunile sale adesea, procedurile medicale erau doar o „acoperire” pentru acestea.

Dupa razboi, se intoarce in Grecia si des­chide un cabinet la Atena. Insa, in anul 1954, iubita sa mama moare. Acesta a fost momen­tul unei schimbari radicale in viata sa.

Moar­tea mamei mi-a retezat ultima legatura care ma mai tinea inlantuita de viata obisnuita, materiala, a acestei lumi. Dintr-o data, eram moarta – moarta fata de lume“,

scria ea mai tarziu. A privegheat intreaga noapte. Langa ea, icoana lui Hristos raspandea o stralucire orbitoare, care umplea camera de Lumina. Şi-a inchis cabinetul, si-a daruit toti banii si toate bunurile celor saraci, hotarata sa vietuiasca in saracie desavarsita si, cu toate ca avea deja aproape saizeci de ani, s-a indreptat spre India, urmand si de aceasta data unui puternic sim­tamant ca Hristos o cheama acolo.

In India a ajuns doar cu haina de pe ea si cu o Scriptura, unde va incepe sa le slujeasca leprosilor si saracilor din spitale si asramuri. In tot acest timp, desi s-a confruntat de ne­numarate ori cu gurusii hindusi si misionarii protestanti, n-a incetat sa-si pazeasca credinta ortodoxa, ferindu-se de sincretisme tinea cu mare bagare de seama toate posturile Bisericii si, cand era chemata sa se roage impreuna cu neortodocsii sau necrestinii, evita cu delicatete sa vina, spunand:

Nu ma rog cu glas tare si niciodata in tovarasia altcuiva. Ma rog singura, sau in biserica… dar puteti veni la mine si sa-mi spuneti ce mai e nou la o ceasca cu ceai!”.

Dupa cinci ani petrecuti in India, acelasi Glas care a chemat-o sa slujeasca saracilor a condus-o sa vietuiasca asemeni unei pustnice unsprezece luni in Himalaia.

In 1959, intra in Manastirea Sfantului Lazar din Vithania (Palestina). Parintele Ioan de aici i-a dat, in primul an, randuiala de a citi doar Evangheliile si „Scara” Sfantului Ioan, lu­cru pe care il face in original, cunoscand foarte bine greaca veche. Sora Gavrilia primeste schima mica patru ani mai tarziu, de la Parintele Amfilohie (Makris) din Patmos, la Pestera Sfantului Antonie.

In cele doua decenii ce vor urma, Maica va alterna tacerea din manastire cu un an de slu­jire misionara in Africa Rasariteana si cu alti trei ani inapoi in India, la Uttar Prades, alaturi de Arhimandritul Lazar (Moore). Parintele Sofronie de la Essex a rugat-o, tot in aceasta perioada, sa primeasca staretia manastirii de maici, dar ea n-a acceptat – a fost una din putinele dati cand n-a primit chemarile la slu­jire, care o trageau, de fiecare data, departe de tacerea si insingurarea mult-iubita.

Cei din urma treisprezece ani de viata i-a petrecut in Grecia natala, mai intai nevoindu-se intr-un mic apartament din „pustia” Atenei (unde petrecea jumatate de zi in rugaciune, iar cealalta jumatate povatuind si tamaduind mul­timile de suflete care-o cercetau), apoi intr-o sihastrie pe care a intemeiat-o in insula Leros. Aici primeste in 1991 schima mare din mainile Parintelui Dionisie de la Schitul athonit Sfanta Anna Mica, si adoarme in pace anul urmator.

Desi obisnuia sa le treaca sub tacere, Maica Gavrilia a trait multe intamplari minunate, printre care o tamaduire deplina din ultimele stadii ale bolii Hodkin (cancer limfatic), dupa patruzeci de zile petrecute in spital si regene­rarea ochilor dupa o operatie de cataracta – dar cea mai mare minune, dupa cum o marturisesc cei care au cunoscut-o, era insasi prezenta ei si dragostea sa atotcuprinzatoare, o ardere-de-tot inaintea Domnului.

Delicatetea si deschiderea Maicii Gavrilia se hraneau din nevointa sa tacuta, dar ne­incetata, si supunerea fata de poruncile lui Hristos. Desi se daruia cu totul celorlalti, socotea slujirea sa un lucru neinsemnat.

Nu va puteti inchipui ce bucurie am ca-i pot ingriji pe acesti batrani… Glumesc si rad cu ei — si vad cum fetele lor posomorate se insenineaza. Ce pacat ca-i doar ceva trecator! Daca Bucu­ria nu vine din launtru — adica de la Izvorul ei — nu poate dainui. De indata ce-i parasesc, e ca si cum n-as fi impartasit niciodata cu ei bucuria Sa. Acum inteleg cuvintele lui Hris­tos: «Bucuria mea sa fie in voi… nu precum da lumea va dau Eu»Ioan 15:11; 14:27”.

Maica n-a teoretizat niciodata Biserica, viata crestina, societatea; n-a facut niciodata diferente academice intre rugaciune si slujire, contemplatie si faptuire. Ea doar iubea, cu dragostea ce vine din lepadarea deplina pentru Hristos, si lucra potrivit acestei iubiri — uneori in „activitati sociale”, alteori in isihie singuratica. Aceasta, pentru ca Izvorul dragostei sale era unul si acelasi — Dumnezeu, Cel ce „dragoste este”1 Ioan 4:8 si singur cunoaste multimea vietilor pe care le-a atins si schimbat prin roaba Sa.

Cuvintele Gherontissei Gavrilia ne desco­pera intr-o masura viata sa duhovniceasca, care ramane invaluita in taina tacuta a veacului ce va sa vie — smerenie si dragoste intrupate.

Cineva mai puternic ma ocrotea

Intr-o noapte, pe cand era in camera ei (dintr-un asram) si se ruga, si-a deschis pentru o clipa ochii, si ce a vazut? Patul nu era la locul sau! Şi-a inchis ochii la loc si a continuat sa se roage. I-a deschis din nou dupa o vreme, si s-a uitat pe geam. Nu mai putea vedea luna.

Orbisem“, a povestit ea mai tarziu. Tulbu­rata, am continuat sa ma rog si mai puternic. In cele din urma, am adormit… cand m-am sculat dimineata, puteam sa vad din nou! Mi-am dat seama ca gurusii imi facusera ceva atunci cand m-am intalnit cu Sivananda (cunoscut guru yoghin, n.red.) in holul mare si el m-a intrebat daca am dormit bine. «Da», i-am spus, «foarte bine!» Mi-a aruncat o privire nedumerita, s-a dus si a vorbit cu o discipola care batea ceva la o masina de scris, apoi s-a intors si m-a intrebat iarasi, si i-a aruncat yoghinului de langa mine o privire ciudata… I-am spus din nou: «Da, foarte bine, multumesc lui Dumnezeu». M-a studiat inca o data, fara sa mai spuna nimic…

Cateva luni mai tarziu, am aflat ca facusera toate acestea prin chemarea duhurilor rele, cu scopul de a-i speria pe strainii deveniti incomozi sau de a-i «fermeca» sa ramana acolo pe veci. Cunosc o nemtoaica care a innebunit dupa tot ce i-au facut… Dupa cateva zile, Sivananda in persoana a venit si mi-a sugerat sa ma mut la etajul superior, fiindca ma cazasera… in camera gresita! Am pastrat insa camera. Dupa aceas­ta, toti au inceput sa se uite la mine uimiti… Simteau ca Cineva mai puternic ma ocrotea, iar eu am simtit ca era timpul sa plec de acolo“.

„Ortodoxia este lauda mea”

Maica Gavrilia, ati calatorit prin toata lu­mea. Cunoasteti indeaproape foarte multe or­dine monahale: romano-catolice, buddhiste, hinduse. Ati vazut organizatii si misionari pro­testanti. Ati vazut cum lucrarea lor misionara era finantata cu generozitate… iar dumnea­voastra, o biata maica ortodoxa, aveati mijloace materiale foarte limitate, atat pentru folosul propriu, cat si pentru a-i ajuta pe altii. V-ati gandit vreodata ca ar fi fost mai bine daca ati fi fost altceva in loc de ortodoxa?

Doamne fereste! Nu! Niciodata nu mi-a trecut asa ceva prin minte, nici pentru o clipa, fiindca tocmai Ortodoxia este lauda mea! Imi aduc aminte ca odata ma aflam in biroul Indirei Gandhi (in perioada primei sale calatorii in India, cand inca nu intrase in monahism, n.red.) si discutam despre un proiect al ei. Chiar atunci s-a intamplat sa vina o femeie si sa-i spuna, cu mine de fata: „Cea cu care vorbesti e cumva vreo calugarita catolica?”, iar Gandhi i-a raspuns: „Nu, e din Biserica Ortodoxa. N-ai auzit de ea, fiindca nu exista in India, insa e o Biserica complet diferita“... Iar cand am ajuns la Ierusalim, in 1959, in Manastirea noastra ex­trem de smerita, au venit la noi niste calugarite catolice, care mi-au spus: Asta-i adevarata cale de viata a lui Hristos, fiindca aici sunteti lip­site de toate… noi, insa, avem tot confortul“… Intelegeti ce zic?

40 de capete ale Maicii Gavrilia

gherontissa1. Orice loc poate deveni locul Invierii. Este de-ajuns sa traiesti smerenia lui Hristos.

2. Nu o cunoastere pe care s-o dobandesti, ci o cunoastere pe care s-o patimesti – asta-i spiritualitatea ortodoxa.

3. Exista o singura educatie: sa invatam sa-L iubim pe Dumnezeu.

4. Mai bine iadul aici decat in lumea cealalta.

5. Nu-i important ceea ce zicem, ci ceea ce traim. Nu ceea ce facem, ci ceea ce suntem.

6. Daca ai dragoste pentru intreaga lume, atunci intreaga lume e frumoasa.

7. Cel cel ce iubeste nu baga de seama c-o face, asa cum nu baga de seama nici ca respira.

8. Cand mintea nu este risipita in lucruri lumesti si este unita cu Dumnezeu, atunci si un “Buna ziua” pe care il zicem devine o binecuvantare.

9. Doar cand cineva inceteaza sa mai citeasca alte carti in afara Evangheliei [in general a cartilor duhovnicesti, probabil, n.n.] incepe sa sporeasca launtric cu adevarat. Doar atunci, unit cu Dumnezeu prin Rugaciune, poate auzi voia lui Dumnezeu.

10. Adesea Dumnezeu nu doreste fapta, ci intentia. E de ajuns sa vada ca esti gata sa-I implinesti porunca.

11. Cand Dumnezeu ne-a facut, ne-a dat viata si a suflat in noi Duhul Sau. Duhul acesta este Dragoste. Cand nu avem dragoste, devenim cadavre si suntem cu totul morti.

12. Nu-ti dori nimic altceva decat voia lui Dumnezeu si primeste cu dragoste relele care vin asupra ta.

13. Sa nu raspunzi cuiva cu raul pe care ti l-a facut, ci vezi-L pe Hristos in inima lui.

14. Sa nu spui niciodata: “De ce mi s-a intamplat asta?” Sau cand vezi pe cineva cu cangrena sau cancer sau orb, sa nu te intrebi “De ce li s-a intamplat asta? Cere-i lui Dumnezeu sa-ti arate celalalt mal al raului. Atunci vei vedea, impreuna cu ingerii cum stau lucrurile: toate sunt dupa randuiala lui Dumnezeu. Toate!

15. Daca ai ganduri de judecata impotriva altcuiva, cere-I lui Dumnezeu sa se ingrijeasca de tine in acel ceas, ca sa-l poti iubi pe acel om asa cum il iubeste El. Atunci Dumnezeu te va ajuta sa-ti vezi starea. Daca L-ai vedea pe Hristos, ai mai judeca?

16. Tot ce spunem ramane in vesnicie.

17. Cand avem nevoie, Dumnezeu ne va trimite pe cineva. Toti suntem impreuna-calatori.

18. Cei ce traiesc in trecut sunt ca morti. Cei ce traiesc in viitor, in inchipuirile lor, sunt naivi, pentru ca viitorul e doar al lui Dumnezeu. Bucuria lui Hristos se gaseste doar in clipa de fata, in Prezentul vesnic al lui Dumnezeu.

19. Mai bine sa rostesti Rugaciunea lui Iisus cu glas tare, decat deloc.

20. Tulburarea si grija sunt pentru cei ce n-au credinta.

21. Dragostea este doar pe Cruce.

22. Asa cum Dumnezeu te iubeste pe tine, il iubeste si pe dusmanul tau.

23. Ar trebui sa facem in asa fel incat sa traim in lume ca uleiul si apa dintr-o candela, care nu se amesteca si altfel sunt intru si pentru Dumnezeu: in lume, sau nu din lume.

24. Toti suntem vase, uneori ale Luminii, alteori ale Intunericului.

25. Ca sa se savarseasca o minune, e deajuns sa iubim. Nici rugaciunea, nici metania n-au asa putere!

26. Experienta m-a invatat ca nimeni nu poate ajuta pe nimeni, oricat de mult si-ar dori, din dragoste, s-o faca. Singurul ajutor vine doar de la Dumnezeu, cand e vremea Sa.

27. Daca-L avem pururea pe Dumnezeu in minte, si Dumnezeu ne are pururea in minte.

28. Nu trebuie sa hotaram pentru altii. Sa-i lasam in seama ingerilor si vor gasi cea mai buna solutie.

29. Cand vorbim si cineva ne intrerupe, sa nu continuam. Inseamna ca nu va auzi ce avem de spus. Ingerii fac asa.

30. Tot ce ni se intampla este doar din vina noastra.

31. In fiecare dimineata, deschide o pagina noua si iscaleste-o in alb. Si lasa-L pe Dumnezeu sa scrie ce voieste.

32. De nu vei ajunge in pragul deznadejdii, nu vei vedea nicicand Lumina.

33. Precum Simon Kirineanul, sa fim gata sa sarim in ajutorul aproapelui nostru.

34. Singura bucurie adevarata este eliberarea de grija.

35. Cea mai puternica rugaciune este Epicleza (pogorarea Sfantului Duh) de la Dumnezeiasca Liturghie.

36. Dragostea este o bomba care nimiceste tot raul.

37. Unii vor sa ajunga la Inviere fara sa treaca pe calea Golgotei.

38. Zi si noapte binecuvanta-vom pe Domnul pentru darurile ce ni le da!

39. Putine cuvinte, multa dragoste. Pentru toti. Oricine ar fi ei.

40. Cea mai mare parte a rugaciunii mele este de multumire. Ce altceva sa cer, daca am totul?

Prezentare si traducere de Radu Hagiu

(din: Familia Ortodoxa nr. 3 (38)/2012)

Legaturi:


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Fratii mai mici ai lui Hristos, Maica Gavrilia, Maici duhovnicesti, Marturisirea Bisericii, Minuni si convertiri, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

36 Commentarii la “MAICA GAVRILIA SI ADEVARATA MARTURISIRE A ORTODOXIEI – 20 de ani de la mutarea in Imparatia iubirii. “DRAGOSTEA ESTE DOAR PE CRUCE”

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Pingback: RUGACIUNEA PENTRU CEILALTI (I): “De ce te gandesti doar la tine, bunul meu copil, si nu te gandesti putin si la lumea care sufera? Cati nu striga in aceasta clipa: ‘Ajutor! Ajutor!’ si nu exista nimeni langa ei ca sa-i ajute?” -
  2. Pingback: PREDICI AUDIO la Evanghelia dregatorului bogat (Arhim. Policarp si Nichifor): “Mantuitorul nu a venit sa asigure succesul in lume, nu a venit sa ne asigure pamanteste. SA NU CASTIGAM OBIECTE SI SA PIERDEM OMUL!” -
  3. Pingback: Predici audio “provocatoare” duhovniceste despre IUBIREA VRAJMASILOR si IUBIREA CASNICILOR. “Lui Dumnezeu Ii place sa-I spunem: NU POT, DOAMNE! Cel mai mult ii place lui Dumnezeu sa-I marturisim neputinta“ | Cuvântul Ortodox
  4. Pingback: CUVIOASA MACARIA – MANGAIETOAREA SUFERINZILOR (†18 iunie 1993): “Am ajuns sa traim vremuri rele. Oamenii sunt indeobste vicleni, facatori de rele, nu se supun defel Domnului Dumnezeu… Astazi se poate ajunge la Dumnezeu numai prin boala
  5. Pingback: STARETUL EVSEVIE (EUSEBIU) GIANNAKAKIS (†19 iunie) – 20 de ani de la nasterea in cer a duhovnicului chemat sa slujeasca printre cei doborati de suferinta ca un “INGER AL MANGAIERII”, a carui “hrana era alinarea, bucuria și folos
  6. Doamne-ajuta!
    Poate ar fi buna o rubrica pe site cu mireni care-si ajuta semenii in diferite domeni. Am citit de d-l profesor Leon Danila in familia ortodoxa, un munte de bunatate si daruire, am gasit acum articolul in ziarul Lumina despre acest doctor: http://ziarullumina.ro/act-medical-responsabil-sub-acoperamantul-maicii-domnului-110758.html . La voi pe site am gasit informatii despre Diac. dr. Stefan Mindea, un alt doctor din Constanta care parca devenise preot si avea un baiat, despre o maicuta doctor de familie din Slobozia si multe alte exemple. Ar fi bine sa fie adunati intr-o rubrica, ar fi util ca fiecare cititor sa vina cu nume din orasul natal si nu numai, de medici, juristi, ingineri, etc oameni de toata isprava necunoscuti noua, la care poti merge cu incredere sau pot fi luati drept modele. Sa-mi iertati indrazneala.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate