Manastirea Antim din Bucuresti mai pierde un duhovnic
Deoarece impartasim si noi tristetea istoricului Daniel Focsa, autorul articolului de mai jos, aflat in curs de aparitie in „Memoria – revista gandirii arestate“, la aflarea plecarii Parintelui Irineu Curtescu la o manastire nou-infiintata din comuna Ponor (Jud. Alba), publicam mai jos gandurile fratelui nostru, multumindu-i pentru colaborare. Ne simtim duhovniceste din ce in ce mai orfani in Bucurestiul stapanit de un duh lumesc coplesitor. Ne vor lipsi binecuvantarile date cu darnicie de parintele dupa vecerniile de la Antim, insotite adesea de cate un mic dar, de o vorba calda, apropiata, de ceva prin care parintele sa isi exprime dragostea si grija sa fata de aproapele. Ne vor lipsi si predicile sale avantate ce izbucneau dintrun prea-plin al inimii sale afierosite lui Hristos. A semanat destul in Bucuresti, spunea p. Irineu, cand a anuntat plecarea sa, din proprie initiativa, din oras. A semanat, si tare ne temem, adaugam noi, ca in “pamant uscat si fara de apa.”
(al doilea paragraf a fost retras, la rugamintea parintelui egumen Mihail Stanciu, caruia ii cerem iertare pentru interventia noastra).
“Cele câteva rânduri care urmează izvorăsc dintr-o tristeţe. Bucureştiul nostru lacom şi ameţitor, creuzetul de perpetuă agitaţie în care peste stafia lui Ceauşescu se suprapun stafiile – cât se poate de palpabile, dar nu mai puţin hidoase – ale celor care i-au luat locul în ultimii 20 de ani, Bucureştiul nostru în continuă căutare – şi negăsire – de repere, tocmai a pierdut un mare duhovnic. Pierdere grea…
După trecerea la cele veşnice a neuitatului părinte stareţ Sofian Boghiu, în urmă cu câţiva ani, şi după plecarea părintelui Adrian Făgeţeanu în Oltenia şi apoi la Putna, iată că Mânăstirea Antim se văduveşte de o altă figură remarcabilă în plan duhovnicesc: protosinghelul Irineu Curtescu.
Adormirea Maicii Domnului din acest an a marcat mutarea definitivă a parintelui Irineu la mânăstirea recent întemeiată de dânsul în Munţii Apunseni, cu hramul „Sf. Nectarie”.
Cine este parintele Irineu ? se vor întreba cei care nu-l ştiu.
Iată, răspund: cel mai smerit om pe care îl cunosc, cel mai cu har călugăr şi preot pe care mi-a fost dat să-l întâlnesc.
Ucenic direct al lui Paisie Olaru de la Sihla, format în curentul duhovnicesc de la Sihăstria, în apropierea părintelui Cleopa, Irineu Curtescu avea să petreacă mai mulţi ani la Sfântul Munte, înainte de a veni la Mânăstirea Antim. Aici, în Bucureşti, este iubit şi respectat, iar plecarea lui a produs o nesfârşită tristeţe printre cei care îl cunosc şi îl preţuiesc.
O figură care la prima vedere pare severă. De la început îţi impune respect. Slujeşte frumos, riguros, interiorizat, predică extraordinar. Respiră din plin duhul Ortodoxiei, aşa cum s-a păstrat el în Moldova Muşatinilor. Fără sofisticării inutile, fără zorzoanele intelectualismului. Este duhul simplităţii, al dragostei hristice, al SMERENIEI. Pe cât de riguros pare, pe atât de bun este părintele Irineu. Inima lui – în care cu adevărat sălăşluieşte Hristos – este bună ca pâinea caldă şi ca mierea.
Când vorbeşte, cuvântul şi gândul lui îşi găsesc repede drum spre inimile celor care îl ascultă. Au aceeaşi căldură şi sunt la fel de directe pe cât ar fi vorba unei mame către copiii ei.
Antimul, care a cunoscut atâţia vrednici rugători, Antimul „Rugului Aprins”, al vulcanicului Sandu Tudor (mort apoi ca un martir în temniţa Aiudului), Antimul isihastului rus Ioan Culîghin (Ioan cel Străin) şi al părintelui Sofian pierde, cu plecarea protosinghelului Irineu, un autentic trăitor şi păstor de suflete”.
Daniel Focsa, Memoria – revista gandirii arestate
-
Predici ale P. Irineu Curtescu pe Ortodoxmedia
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Acum, abia acum imi explic de ce era trist Parintele Irineu Curtescu; de fapt, nu stiu cat de trist era dar avea o mina extrem de serioasa, preocupata de ‘ceva’…d-apoi, daca pleaca si sfintia sa si se vrea sa plece si Pr.Mihail Stanciu chiar ca se pregateste…lovirea in coasta duhovniceasca a Antim-ului! Ce ciudat! Dar ce lume intoarsa pe dos, sa nu zic nebuna! Banuiesc ca, trairea autentica a anumitor duhovnici de-aici plus sfintele moaste indeparteaza scarna ecumenicista ce vrea sa-si faca loc in mod parsiv si aici! Ce!? Numa’ in Catedrala din Timisoara sa se dea cu stangu-n dreptul?! Hmmm….
Ortodoxia a pierdut un mare duhovnic. Protos Ieronim Stanciu a decedat ieri, în jurul orei 7:00 dimineaţa, în chilia sa de la Mănăstirea Cernica, în urma unui stop cardiac. Luna aceasta împlinise 55 de ani. Trupul neînsufleţit a fost depus în biserica veche a mănăstirii. Înmormîntarea va avea loc mîine, după ora 11:00, în locul special pentru vieţuitorii din obşte. Părintele Ieronim s-a născut la Axintele, Ialomiţa. A îndrăgit încă de mic latura monahală. Dragostea pentru cele sfinte i-a fost insuflată de Prea Sfinţitul Roman Ialomiţeanul, unchiul său. La 11 ani a ajuns prima oară la Mănăstirea Cernica, în vacanţă. A fost şef de promoţie la Teologie, studiind şi în Chicago. Părintele a fost ecleziarhul şi muzeograful mănăstirii. Cei care l-au cunoscut spun că avea o dragoste extraordinară pentru fiecare şi un har deosebit.
ÎPS Andrei, arhiepiscop de Alba Iulia, a pus piatra de temelie pentru ridicarea bisericii unei noi mănăstiri în comuna Ponor, noul lăcaş de cult urmând să aibă hramurile: “Înălţarea Domnului” şi “Sfântul Ierarh Nectarie”. ÎPS Andrei a fost însoţit de părintele Andrei Barbu, exarhul mănăstirilor. Noua mănăstire de la Ponor este de monahi şi îl are ca stareţ pe părintele protosinghel Irineu Curtescu, fost ucenic direct al părintelui Paisie Olaru, având metania la Mănăstirea Sihăstria. După mutarea la Domnul a părintelui Paisie, în 1990, părintele Irineu a plecat la Sfântul Munte Athos unde s-a nevoit timp de 10 ani la Schitul Prodromu. În anul 2000, din cauza unor probleme de sănătate, s-a reîntors în ţară, la Mănăstirea Antim din Bucureşti, unde l-a îngrijit pe părintele Sogian Boghiu, în ultimii doi ani de viaţă ai acestuia. Cu binecuvântarea ÎPS Andrei, a început în anul 2002 ridicarea mănăstirii din zona Ponor, la o altitudine de peste 1.300 de metri. Cunoscând minunile pe care Sf. Ierarh Nectarie din Eghina le face în Grecia şi nu numai, părintele Irineu a statornicit ca hramul mănăstirii de la Ponor să fie “Înălţarea Domnului” şi “Sf. Ierarh Nectarie”.
@mihail
Oare vorbim de acelasi parinte Irineu?! Pe cel ce il vedeam la Antim asa il chema! Chiar in Postul Sf.Marii l-am intalnit.
Magda, Antimul a devenit se pare un fel de fief al lui Vicentiu Ploiesteanul, si deci a patriarhiei, si deci a ecumenistilor. A plecat parintele Adrian (la o varsta foarte inaintata), a plecat parintele Gamaliel, iar acum si parintele Irineu. ce trist – in doar cativa ani, de la moartea parintelui Sofian, Antimul a pierdut atat de mult ! Desi, totusi, duhul acela s-ar parea ca s-a pastrat, in biserica se simte inca.
Fratilor, ingaduiti-mi sa va spun ca nu trebuie crezute toate zvonurile… Diavolul vrea sa semene confuzie, dezbinare, frica si descurajare intre crestini prin toate mijloacele. Noi, stiind planurile lui, nu trebuie sa prelungim aceste diversiuni ale lui (si ale slugilor lui) prin cuvintele si faptele noastre.
De aceea ma simt obligat sa va spun ca Parintele Irineu nu a fost mutat de la Manastirea Antim, ci cu binecuvantarea IPS Andrei si a Parintelui Petroniu de la Schitul Prodromu din Sfantul Munte a purces a zidi Manastirea Ponor, alegand rugaciunea, retragerea si linistirea in pustietatea muntilor Apuseni. Dar va fi la fel de activ in misiunea preotiei, a duhovniciei, a milosteniei… Deci, nu va temeti, Parintele Irineu nu s-a pierdut, ci devine in alt fel lucrator in Biserica lui Hristos, Mantuitorul randuindu-i o alta ascultare vremelnica. De asemenea, va rog sa nu duceti mai departe zvonurile cu plecarea sau inlaturarea mea, poate ar fi bine sa stergeti cu totul acest articol; nu ne face bine nici unuia dintre noi, nu avem nevoie nici folos sa ne victimizeze sau consoleze nimeni… Avem mai mult folos daca ne rugam cu totii pentru unitatea in har, in credinta si in lucrare a noastra a tuturor crestinilor ortodocsi.
De asemenea, nici Manastirea Antim nu e si nici va fi lasata de izbeliste, caci nu oamenii o conduc, ci Sfantul Antim Ivireanul, Ocrotitorul ei, cel care a pazit-o de demolarea din 1984, de securistii care au incercat sa sufoce Rugul Aprins, de fanari(h)otii care i-au jefuit toate averile vazute, dar nu au putut sa stinga Duhul Viu al rugaciunii si al misiunii social-culturale ale vietuitorilor din obste si ale credinciosilor de aici. Doar ca noi toti trebuie sa implinim dorinta plina de ravna a Ctitorului si a Ocrotitorului ei, cautand sa luminam cu faptele noastre bune pe cei necajiti si nevoiasi din jurul nostru. Astfel, pentru ajutorul pe care-l dam celor de langa noi si pentru multumirea lor, Dumnezeu ne va intari sa savarsim lucrarea Lui liturgica si filantropica. Cred ca Sfantul Antim Ivireanul si toti vietuitorii cuviosi si mirenii cucernici adusi de Sfantul Antim in Manastirea sa se roaga pentru noi ca sa facem voia si lucrarea mantuitoare a lui Dumnezeu. Aveti nadejde in Dumnezeu, rugati-va pentru Pastorii si Invatatorii nostri ca Domnul Hristos sa-i lumineze cu harul Lui ca sa ne calauzeasca pe toti in cunoasterea adevaratului Dumnezeu si, prin aceasta, in dobandirea vietii vesnice.
De aceea sa nu ne temem de oameni, de zvonuri desarte, de fumigenele vrajmasilor Ortodoxiei, ci sa tinem cu toata scumpatatea si ravna poruncile Domnului si randuielile Bisericii Sale Sfinte, si vom fi sigur pe calea mantuirii. Iar daca, dupa socotinta vesnica a lui Dumnezeu, ne e de folos ocara si defaimarea, sa le primim ca pe niste leacuri vindecatoare din mana Domnului nostru. Nu trebuie sa ne temem de incercari, ci sa ne punem toata nadejdea in Domnul nostru Iisus Hristos cu puterea Caruia “bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i razboi”.
Oameni buni, politica bisericeasca se face uite asa> Te prefaci ca esti tare amabil cu catolicii, cum se prefac si ei, ca doar n-o sa ii injuri, si faci dupa Sfintii Parinti. Atata timp cat slujesti in biserici catolice liturghia, ca nu esti in stare sa iti faci biserici Occident, spui catolicului saru’ mana, si acasa tiparesti filocalia. Cand vezi ca insista, ii pui pe sofronie si corneanu la inaintare, apoi strangi Sinodul, la presiunea ” maselor de credinciosi” si le spui catolicilor > nu mai putem sa facem ce ziceti ca uite sinodul a hotarat ca se apuca de caterisiri, nu vedeti ce zic credinciosii”… Scoala, frate! Pai voi cum credeti ca nu am luat-o pe urma serbiei ori ca nu am cazut in capcana transnistreana dupa 90? Cu intelepciune, frate! Nu va trada pe Hristos nici Vladika Vicentiu, nici Patriarhul Daniel, stati linistiti, nu va mai agitati degeaba.
Da, atat Manastirea Antim, cat mai ales Bucurestiul a pierdut si un duhovnic – luminator de “cale spre mantuire”, dar si un Rugator puternic.
Mi-a fost dat si mie sa il cunosc pe Parintele Irineu, si sa-i las de mai multe ori pomelnice si sarindare pentru rugaciune, si il cautam anume pentru asta ca sa-l rog sa se roage pentru mine si pentru rudele mele. Si nu de putine ori am simtit si eu in momente grele din viata cum mi s-au rezolvat niste probleme tare inclacite cu ajutorul rugilor sale (si ale Staretului Mihail).
Se pare ca Domnul ii “scoate pe ai Sai” din “Babilonul-Bucuresti”, care devine si el tot mai ecumenist, dar si din alte cetati si orase care se “imbacsesc” si se umplu cu pastori si slujitori tot mai ecumenisti.
Este o PEDEAPSA cu care Domnul ii pedepseste pe “crestinii” si mai ales pastorii care nu mai traiesc duhovniceste in tara aceasta, prin faptul ca le ia adevaratii indrumatori de cale si drum de mantuire!
Si cand te gandesti ca taman acum, in zilele acestea grele cand atata fatarnicie si duh lumesc cuprinde Patriarhia si Protoieriile din Bucuresti, si cand atata mandrie se cuibareste chiar si in inimile unor monahi tineri de la unele manastiri de vaza si cu renume din Bucuresti, precum “Radu Voda”, care monahi, fara sa fie episcopi se poarta ca si episcopii si care iti dau binecuvantare si “cu … mana stanga” (da, eu, cel care scriu aceste randuri, am primit o astfel de binecuvantare, acum cateva luni in urma, de la Egumenul Nectarie…), ei bine taman acum in astfel de zile, Domnul II SCOATE pe adevaratii Sai Slujitori din Bucuresti, ca si cum ar pedepsi Bucurestiul pentru DEPARTAREA lui tot mai adanca de adevarata traire si mai ales…MARTURISIRE a Ortodoxiei.
Oare nu a profetit Parintele Arsenie Boca nu numai despre caderea Ardealului, ci si despre “cutremurul” (fizic, ca se pare ca se va produce si un seism duhovnicesc duhovnicesc de proportii in curand in capitala…) care va lovi Bucurestiul datorita pacatelor lui, de nu vor mai ramne numai cateva case din…el!
Prin urmare nu ne mai ramane decat sa ne rugam, si sa staruim in paratasie, fie ea si …virtuala, ca sa ne mai imbarbatam unii pe altii!
Se pare ca se implinesc profetiile care spun ca vor veni vremuri de mare seceta duhovniceasca, ca vor merge oamenii la mari departari si distante, ca sa auda pe Un Adevarat Slujitor al Lui Hristos care le va da hrana CURATA duhovniceasca!
Asa si crestinii din Bucuresti (si Timisoara si alte orase din tara asta), vor merge sute de kilometri ca sa afle adevarata indrumare duhovniceasca nemincionoasa pt. mantuirea lor, daca adevaratii luminatori care traiau in Bucuresti, nu mai sunt…!
Nu cred ca ar fi un mare “bai” si necaz, sa mearga sute de kilometri (sau poate mii…), ci mare necaz ar fi daca Domnul I-AR LUA de tot DE PE PAMANTUL ROMANIEI pe Adevaratii Sai Slujitori in Imparatia Sa, si am ramane numai cu falsii si inselatii si neinduhovnicitii…duhovnici…! Da!, atunci ar fi cu adevarat vai de noi!
Cat ii mai avem cu noi si pe pamantul tarii noastre pe acesti luminatori, sa ne rugam pentru ei, ca sa ii mai avem ca povatuitori si indrumatori cu deosebire in aceste vremuri de “innourare si incetosare si intunecare grea si amurg duhovnicesc”!
Si sa nu uitam sa ne rugam si pentru Staretul MIHAIL al Antimului, ca sa se implineasca cu el, in viitor, Voia Domnului si nu voia oamenilor!
Amin! Slavit sa fie Domnul pentru toate!
Un mesaj al unui frate de pe grupul easternorthodox:
“Desi nu se pot atinge de Parintii Arsenie Papacioc si Iustin Parvu, pentru ca ar fi linsati, mai-marii Bisericii nu se rusineaza sa loveasca in oameni duhovnicesti mai putin cunoscuti.
Este cazul parintelui Pantelimon de la Ghighiu, ucenic al Parintelui Arsenie Boca si fost detinut politic. Noua stareta de la Ghighiu i-a interzis acestuia sa mai slujeasca, ba chiar sa intre in altar. Oara sa nu stie patriarhul de aceasta intamplare?
Pentru parintele Pantelimon aceasta noua prigoana este o incununare a vietii sale cuvioase, insa pentru BOR o rusine”.
am si eu niste intrebari:in ce stadiu ii Manastirea,cum se ajunge la ea…?multumesc
pentru parintele egumen Mihail de la Antim: parinte, sunt autorul articolului de mai sus, pe care sfintia voastra indemnati sa fie sters. Textul se vrea o portretizare foarte succinta a unui mare duhovnic, facuta stangaci de catre cel mai mic dintre ucenicii sai. Gandesc ca plecarea parintelui Irineu (despre care eu nu am afirmat niciunde ca ar fi s-ar fi petrecut fortat) este un eveniment prea important pentru a fi lasata sub tacere. Tot asa cum este o realitate trista ca Antimul, de la moartea parintelui Sofian, a tot pierdut duhovnici (parintii Adrian, Gamaliel, Irineu) iar noi, credinciosii, ramanem tot mai singuri. n(ma tem ca Vicentiu Ploiesteanul nu le poate tine locul acestor parinti).
Iubiti frati in Hristos,in aceste vremuri tulburi sa nu deznadajduim pentru ca asta vrea diavolul,sa ne vada cat mai tulburati si deznadajduiti. In ceea ce il priveste pe parintele Protosinghel IRINEU – de la Antim , sa nadajduim ca acolo unde este acum este numai cu binecuvantarea lui Dumnezeu si deci nu a fost alungat sau mutat. Iar daca vrem sa nu mai plece parintii care ii avem acum la Antim, sa rugam pe Prea Bunul Dumnezeu sa-i tina intregi,in pace, sanatosi, indelungati in zile, drept invatand cuvantul lui Dumnezeu. Amin .
Offf…de ce sunt atat de trista?
De ce ma bagi in deznadejde frate Vela? Daca pleaca marii duhovnici de la Antim unde dadeam pomelnice, ma gandeam sa ma duc la RAdu Voda dar…si-acolo zici ca nu e bine! La Cernica nu ma mai duc! De cand s-a mutat la Domnul Pr.Argatu s-a dus ‘ceva’ si de-acolo in ciuda sf.moaste ale Sf.Calinic! Ce sa mai zic…ce sa ma fac? Unde sa ma mai duc?
@Admin
Nu ma (mai)mira nimic! Cu ani buni in urma, vesmantarul Patriarhului (Teoctist) era trimis ca preot la Manastirea Tiganesti; a gresit si el, intr-adevar (mostenise o avere imensa de la un unchi din America) si i s-a lipit inima de arginti; a fost aspru si crunt pedepsit; ca si acum, si atunci a fost umilit rau, dat afara din Biserica de stareta de-atunci, i s-au confiscat toate straiele, icoanele si trimis la Cernica unde, a murit ca un caine; unii, spun ca ar fi murit chiar in conditii foarte circumspecte, pielea de pe tot corpul fiind extrem de cianuzata (atentie! nu suferea de inima…)si ingropat la margine de cimitir – este vorba de Pr.Victor (numele de familie nu i-l mai retin).
@Ionut Horvat
Mesajul tau este incurajator si mobilizator – este ca la exercitiul de pe barna: greu de tinut in echilibru fiindca in stanga: Hau! in dreapta: hau! Ce ne facem – totusi – fiindca se subtiaza barna; pe ce va ma sta atunci piciorul?!
@mircea
mesajul tau ascunde o ‘strategie’ ce pe mine ma uluieste: adica – uite popa, nu e popa! sunt ecumenist, dar – de fapt – nu sunt! Sunt cu ei (ecumenistii) dar (ei) nu stiu ca sunt doar la aratare, in ascuns: nu…adicatelea se vrea putin(i) nebuni pentru Hristos; numai ca, a face pe nebunul jucandu-te cu focul (erezia) chiar te-arunca in nebunie, cea dupa Hristos e altceva chiar daca – personal – nu sunt de acord cu ea fiindca judec cam asa: ‘pentru ce sa te sclifosesti in fata mea, sa faci ‘pe nebunu’…. ca in cele din urma sa te mustru, sa te judec, sa te lovesc…iar prin asta ( o asa sminteala pusa la cale…) tu iti aduni cununi, iar eu maracini; Sfarsitul mesajului – cel putin – ne (ma) indeamna sa avem incredere totala in vladicii nostrii ca stiu ei ce stiu, ce fac…
Esti cumva de-al lor frate? Sau doar persiflezi, ironizand facand haz de necaz?
Am vorbit cu o maica(nu pot sa-i dau numele) de la Ghighiu si mi-a povestit tot ce s-a intamplat cu parintele Pantelimon.
In primul rand stareta actuala nu a fost aleasa,ci numita.Si desi erau multe maici mai vrednice decat ea(care aveau studii,spre exemplu,sau care aveau o mare experienta duhovniceasca-e vorba chiar de maica cu care am vorbit),se pare ca stareta aceasta a dat foarte multi bani la patriarhie pentru a fi numita ea.
Pana sa fie numita,stareta actuala era o maica care nu prea ii placea ascultarea si nu se impartasea,ceea ce i-a atras mustrarea pr.Pantelimon.
De atunci s-a suparat pe el si chiar i-a zis ca se va razbuna.
Si iata ca acum i-a interzis intr-adevar sa mai intre in Sf.Altar si se pare ca umbla pe la patriarhie pentru a fi caterisit(pe ce motiv nu stiu,dar fiti siguri ca va fi ceva inventat).
Vai de noi!…Patriarhia a luat-o razna,daniel asta nu reuseste sa inteleaga duhovnicia adevarata(nu ca eu as fi ceva,dar ma raportez la niste valori care sunt recunoscute de Trupul adevarat al Bisericii:parintii de la Sf.Munte,de la Sihastria,pr.Arsenie,etc.).
Am stat si eu la Sihastria(2 ani) pe vremea pr.Cleopa.Ce vremuri erau atunci in m-re,ce duh de smerenie si ravna sfanta ne inconjura pe toti.
Mi-aduc aminte cum spunea pr.Cleopa ca o m-re fara duhovnic incercat e ca o turma fara pastor sau ca o stana fara cheag.
Ar trebui sa infiintam o asociatie pt.apararea calugarilor(stiu ca M-ca Domnului ii apara pe toti),asa…ca sa se auda si ceea ce credem noi despre incotro se indreapta lucrurile…
Iertati-ma,poate m-am aprins putin…
Dumnezeu sa binecuvanteze pe toti cititorii acestui site,pe administratorii lui si pe toti cei ce comenteaza sincer si fara frica in slujba Adevarului! preot de mir Agache victor.
cred ca ar fi mai de folos daca fiecare s-ar stardui sa-si vada pacatele pt ca,sa nu uitam,Duumnezeu ii ingaduie pe acei pastori pe care ii meritam.daca am fi niste crestini adevarati,traitori,poate ne-am invrednici de niste pastori DUPA INIMILE NOASTRE!nu zic,adevarat este ca trebuie sa fim drepti si sa nu crutam nici o abatere de la dreapta-credinta atunci cand o vedem,dar fiecare trebuie sa-si vada mai inainte de patratica lui.imi aduc aminte ca odata,intr-o duminca,pr Irineu,dupa paraclis,era cam suparat si spunea ca nu vrea sa mai auda de Europa(>ecumenism),ca el isi doreste ca fiecare sa-si faca datoria lui in locul in care l-a asezat Dumnezeu si ca asta e calea dreapta si ca pe noi nu trebuie sa ne intereseze ata de mult aceste subiecte,cat viata noastra crestineasca,mantuirea noastra.de aici incepe tot binele,de la noi.
apoi,vreau sa ii incurajez pe cei care au de gand sa mai dea pomelnice la Radu-Voda:duceti-va,fratilor!daca pr Nectarie nu va mai convine(desi cred ca e putin nedrept ce s-a spus aici despre el-parca era o vorba duhovniceasca:ce vezi in celalt,e in tine),aveti incredere in Sf Nectarie,care e mare Sfant si nu o sa fie ecumenist in vecii vecilor(doar si pr Irineu a pus hramul manastirii sale SF Nectarie-si ma bucur enorm sa aud asta:D)
iertati-ma,nu am vrut sa fac suparare nimanui,doar ca asa cred eu.
sa ne dea MAica Domnului mai multa iubire,cum azis pr Arsenie in articolul de ieri
@ mircea
Intr-adevar, Magda are dreptate, mesajul tau este alunecos si citindu-l, si eu mi-am pus un semn de intrebare in privinta sinceritatii interventiei tale. In Biserica nu facem “politica”, nu facem prefacatorie. “Ce este da, da, si ce este nu, nu”. Hristos nu s-a prefacut.
Magda, pai ierarhia nu e Biserica? Nu sunt ei, vrem, nu vrem, ierarhii nostrii? Ce, suntem protestanti? Ce stiii tu ce vanturi bat pe Deal… Eu sunt un “prefacut”, daca spui tu asta, dar asa am ajuns sa ii cunosc si pe ce i adevartai de jos, si pe cei ” diplomati” de sus. In multi plange inim, iti spun, de dragul dreptei credinte. Unii sunt insa cam caldicei. Au scoala dar au cam uitat ce au invatat . Ca despre traire, nu mai vorbesc. Daca ei vor trada credinta cea drepata, vor cadea sub blestemele Sf Parinti. Daca ne vor insela, se vor duce in iad. Mie, iti spun mi/ar fi frica sa fiu episcop, ori patriarh in vremurile de acum. Nu sunt ” de/al lor”. Dar nici suspiciunile si vaicarelile tale nu le cred sincere. daca esti o provocatoare pe acest site?
@pr.victor agache
Cazuri similare sunt multe! Abuzuri sunt, au fost si vor mai fi!
Amintesc si de Agapia imediat dupa ’90 unde, tot din cauza unei starete aleasa din cu totul alte motive decat cele binecuvantate a vrut sa alunge din manastire preotul batran si cuvios ce slujea de peste 30 de ani; ce-a urmat? Pe scurt: cotoroanta de stareta a cerut ‘semn’, iar preotul i-a spus ca, dupa ora 16,00 va avea semn: a luat foc de la o lumanare uitata in pod jumatate dintre chiliile manastirii, catapeteasma Bisericii a crapat, iar stareta dupa 6 luni de zile a cazut la pat; neiertatoare, necrutatoare este, de multe ori pedeapsa inca de-aici, ‘dincolo’ vom vedea…
@ Mircea: cred ca provocatorul esti tu, nu Magda.
@magda
Sper ca asa se va intampla si la Ghighiu.
Ma ingrozesc de ceea ce aud( citesc)! Eu ma gandeam ca aceste cazuri cu ” datu afara din biserica preotului paroh(personala cu alte cuvinte ), ” ni se inatmpla doar noua , veneticilor din afara .Caci noi, abia “aterizati” de acasa din Romania , cu o “Ortodoxie prost inteleasa” venim sa le stricam “treaba ” lor, care , chair daca nu sunt declararti adepti ai catolicismului fac tot ce fac catolicii – postesc cu oua si cu lapte , fac slujbe la cenusile celor trecuti dincolo, fac chermeze si revelioane in subsolurile bisericilor , exact sub Sf. altar .Iar daca le spui de post si rugaciuni fac alergii- ba chiar te acuza ca ai venit sa le tulburi linistea . Dar de,”sunt bisericile lor si nu trebuie sa ne-o luam in cap.”
Nu-mi pot da numele caci nu se stie -am si fost avertizata sa nu mai vorbesc. Daca va fi sa platesc nu vreau sa platesc ca am facut un comentariu de la care nu m-am putut abtine . Vreau sa spun doar ca acestea sunt incercari pe care Bunul Dumnezeu ni le da prin acesti “ingeri ai intunericului “-pentru intarire , pentru a ne testa credinta in El , pentru a ne face rabdatori si gata oricand de supremul sacrificiu .
Cu totii incepem sa strangem randurile – suntem putini, dar sa avem incredere ca vom iesi la lumina .
Imi place mult acest “razboi intru cuvant” am mai spus-o si cu alte ocazii – vreau sa ramana in continuare un razboi al gandului si cuvantului intru intelepciune. Va multumesc si Dumnezeu sa va aibe in paza !
Pentru “cdm” : trist si foarte bun comentariul tau , dar nicidecum lipsit de speranta : “vom iesi la lumina” …ufff…tot nu-mi vine sa cred c-am ramas putini , ca t o t i ierarhii ?! [ chiar n-o mai fi ramas niciunul ORTODOX ADEVARAT ?! ] s-au dat de partea Europei ecumeniste si cu mare graba spre globalizare ??? chiar sa profite de puterea cu care au fost investiti ca sa inlature pe oricine le sta impotriva cu cuvantul credintei noastre ortodoxe de 2 000 de ani ??? aici si acum am in minte ce-a scris staretul manastirii Antim , Mihail Stanciu:”…sa nu ne temem de oameni , de zvonuri desarte , de fumigenele vrajmasilor Ortodoxiei, ci sa tinem cu toata scumpatatea si ravna poruncile Domnului si randuielile Bisericii Sale Sfinte ” …sper din toata inima “sa iesim la lumina” , iar Parintele Mihail sa poata repeta ceea ce-a scris aici si atunci cand BOR il va recunoaste pe papa singurul sef al bisericii mondiale …ca vremurile s-au apropiat …
in rest , “sa iesim la lumina” …
Alte vesti, la fel de “bune”. De data asta puteti sa vedeti cine este mult-laudatul (de catre unii, incantati de discursul sau de la intronizare si de alte vorbe frumoase mai vechi…) nou Mitropolit al Olteniei si ce ispravi a inceput sa faca, in forta, inca de la inceput de “mandat” (din care se vede ca omul trebuie judecat dupa fapte, dupa roade, iar nu dupa vorbe, asa cum ne si invata Evanghelia):
http://laurentiudumitru.ro/blog/2008/08/21/sa-ne-rugam-pentru-maica-siluana/
Fratilor,
Parintele Irineu era atat de bucuros ca pleaca, zicea ca are si el, in sfarsit, casa. De multi ani isi dorea acest lucru. Si nu l-am pierdut, doar e rugator pentru noi.
Ma doare ca nu-l voi mai vedea atat de des, dar ma bucur ca Domnul i-a ascultat ruga. Si cu un mic efort il puteti asculta oricand, va asteapta in raiul acesta pamantesc de la Ponor.
Bucurati-va pentru el.
Nu mi se pare deloc o grozavie ca o maica si chiar stareta de manastire este trimisa acolo unde ii este locul pe care si l-a ales, in manastire.
@ Manu:
Sa ne ierti, dar cred ca uneori trebuie sa incercam sa ne documentam minimal pe un subiect inainte sa ne dam cu parerea. Iar in cazul in care, cumva, ne stapanesc niste resentimente sau antipatii, mai bine sa ne abtinem.
Este o grozavie, pentru ca Maica avea acest talant si aceasta lucrare de o importanta foarte mare (culmea, ea nici macar nu contravine spriritului de azi orientat spre “proiecte social-cultural-misionare”) si sunt convins ca nu tine sa fie stareta, cat tine sa fie lasata sa-si continue lucrarea pe care a inceput-o. Locul ales de ea este acesta si nu contravine nicicum chemarii calugaresti, atata vreme cat Maica e un om daruit cu aceasta capacitate de slujire si ajutorare a oamenilor, iar roadele actiunii sale benefice in lume s-au vazut si se vad.
E o grozavie tocmai pentru ca aceste roade au deranjat, pentru ca, in realitate, majoritatea celor “de sus” care raspunde la ordinele masoneriei si ale politicului nu doreste de fapt sa se faca nimic in Biserica pentru salvarea sufletelor, dimpotriva. Interesul este sa slujesti politica masoneriei si sa aduci bani, multi bani, cat mai multi bani, niciodata destul de multi bani, bani, bani… :-(((
IPS Irineu a inceput repede si “bine”, cam ca PS Sofronie cand a fost ales episcop al Oradiei…
In lume fiind , “femeile se pot mantui prin nastere de fii”, dar exista si din cele cu puternica chemare duhovniceasca , care aleg sa se mantuiasca prin monahism [ un exemplu este proorocita Ana lui Fanuil , care , dupa moartea barbatului ei, s-a retras la Templu sa slujeasca , iar Dumnezeu a invrednicit-o sa-L intampine pe Pruncul Iisus , alaturi de batranul Simeon]…asa multe monahii pot fi mame orfanilor , sfatuitoare tinerilor , ajutatoare sarmanilor…si Domnul a invrednicit-o pe maicuta Siluana sa alcatuiasca Centrul sub jurisprudenta Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil , iar Maica Siluana I-a dat ascultare… cata mangaiere a adus multora , caldura si dragoste crestina ca la crestinii primelor veacuri…ce cuvant cu har si ziditor de suflet…cata recunostinta si iubire divina se indreapta catre maicuta Siluana de la cei salvati , de la cei ajutati , de la cei lamuriti si luminati in multe dintre problemele lor interioare si exterioare …
dar , o… cand vine vorba de bani…”banul este ochiul… masonului ” , nu-i asa ???
Daca Maica Tereza a parasit manastirea din Calcuta , netinand cont de nici o ierarhie care s-a pus mai presus de Cuvantul lui Dumnezeu si a infiintat primul ei centru:”Mi-e sete!” , apoi Ordinul ei care exista si azi , cu toate pacatele lor , catolicii n-au indraznit sa desfiinteze nimic din ce a creat ea … dar ierarhii nostri asculta orbeste ordinele masoneriei , calcand “ecumeneste” Cuvantul lui Dumnezeu ???
mai jos de-atat nu se mai poate cobora decat “in intunericul cel mai din afund , unde este plansul si scrasnirea dintilor” …
@pr.victor agache
va rog..nu imi raspundeti la intrebarea cu Enoh?
multumesc
@eu
Sper sa nu te superi – m-am ‘bagat’ si eu cautand pe net despre Ilie si Enoh:
“Biblia ne relateazã cã au existat pe pãmînt numai doi oameni care au beneficiat de privilegiul extraordinar de a trece din viata aceasta în viata eternã fãrã sã vadã moartea. Fiul Lui Dumnezeu, care s-a întrupat si a trãit pe pamînt nu a avut acest privilegiul . El a murit ca rãscumpãrare pentru pãcatele omenirii. Da, este adevãrat ca a înviat a treia zi, dar a gustat paharul mortii ca fiecare chirias al pamîntului. Cei doi oameni care nu au gustat moartea sînt : Enoh si Ilie. Mai sînt speculatii si despre alti înaintasi ai credintei în Dumnezeu, cum ar fi Moise si Melhisedec, dar Biblia mãrturiseste clar numai destre cei amintiti mai sus, adicã Enoh si Ilie. Despre Enoh se scrie în cartea Genezei cã :” Enoh a umblat cu Dumnezeu; apoi nu s-a mai vãzut, pentru cã l-a luat Dumnezeu.”(Gen. 5:24).Din pasajul acesta nu tragem exact concluzia cã Enoh nu ar fi murit. Dar authorul epistolei cãtre Evrei eliminã orice fel de îndoialã cînd afirmã :” Prin credintã a fost mutat Enoh de pe pamînt, ca sã nu vadã moartea. Si n-a mai fost gãsit, pentrucã Dumnezeu îl mutase. Cãci înainte de mutarea lui, primise mãrturia cã este plãcut lui Dumnezeu.”(Evrei 11:5). Despre Ilie , Biblia relateazã un eveniment neobisnuit. Ilie a fost despãrtit de proorocul Elisei, asistentul lui, cu forta. ” Pe cînd mergeau ei vorbind, iatã cã un car de foc si niste cai de foc I-au despãrtit pe unul de altul, si Ilie s-a înãltat la cer într-un vîrtej de vînt.”(2Impãrati 2:11). Ceeace Ilie a mai putut face pentru Elisei este cã I-a aruncat mantaua ca rãspuns la dorinta lui Elisei de a avea puterea lui Ilie. Ilie însusi a mãrturisit lui Elisei cã el va fi rãpit. Ceece sa si întîmplat. Cel mai surprinzãtor lucru cu privire la acesti doi oameni ai credintei este cã ei nu au trecut prin tunelul mortii în ciuda poruncii Lui Dumnezeu datã strãmosului omenirii , Adam , cã dacã va mînca din pomul Cunostintei binelui si rãului va muri. Adam si Eva au mîncat din pom si moartea a “domnit” peste întreaga rasã umanã de atunci si pînã azi cu douã exceptii: Enoh si Ilie. Cum sa reusit aceastã exceptie ?.Care este secretul acestor persoane ?.Si dece atît de selectivã si unicã exceptia ?. Apostolul Pavel ne scrie cã ” dupã cum printr-un singur om a intrat pãcatul în lume, si prin pãcat a intrat moartea si astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricinã cã toti au pãcãtuit….”.(Romani 5:12). Adicã toti oamenii de pe pãmînt trebuie sã moarã ca urmare a pãcatului, fãrã exceptie. Si totusi sînt aceste douã exceptii: Enoh si Ilie. Prin aceste minunate si extraordinare exceptii de la moarte Dumnzeu a intentionat sã ne dovedeascã autoritatea Sa asupra mortii si cã El este de fapt detinãtorul vietii. Putea oare Dumnezeu sã facã exceptia o regulã. Adevãrul este cã da. Dumnezeu a dovedit prin exceptie ceeace ce a intentionat sã fie o regulã. Este doar o problemã a rasei umane necredicioase faptul cã evitarea mortii a fost o asa de unicã exceptie. Dumnezeu a dorit si doreste ca toti oamenii de pe pãmînt sa fie ca Enoh sau ca Ilie. Ca Enoh care ” a umblat cu Dumnezeu ” în sfintenie si care a primit certificarea din partea Lui Dumnezeu cã este plãcut Lui.Ca Ilie care s-a carecterizat a fi un om al rugaciunii si pe care Dumnezeu nu-l putea refuza. Un om dupã cum el însusi a mãrturisit “plin de rîvnã pentru Domnul Dumnezeul ostirilor”. Ca o dovadã clarã cã Dumnezeu a dorit ca omul de pe pãmînt sã evite procesul mortii si al descompunerii trupului, Ilie apare împreunã cu Moise schimbati în haine strãlucitoare alãturi de Fiul Lui Dumnezeu pe muntele Schimbãrii la fatã , vorbind despre suferintele Domnului. Care este asemãnarea dintre Ilie si Moise? Nici unul dintre ei nu a fost îngropat. Da, Dumnezeu va face evitarea mortii o regulã pentru generatia viitoare. Si aceastã generatie este biserica Lui vie , care va fi rapitã înaintea de venirea Lui din nou pe pãmînt. Apostolul Pavel ne explicã aceast eveniment foarte clar. ” Apoi, noi cei vii, care vom fi rãmas, vom fi rãpiti toti împreunã cu ei, în nori, ca sã întîmpinãm pe Domnul în vãzduh; si astfel vom fi totdeauna cu Domnul”. Toti care vor fi rãpiti atunci la trîmbita Domnului nu vor gusta moartea. Ei se vor adãuga la lista exceptiilor fãcînd-o astfel o regulã. Pînã la urmã nu vor fi numai douã exceptii sporatice a celor care vor evita moartea si putrezirea trupului. Va fi o generatie a rasei umane , biserica celor alesi în vremurile grele ale sfîrsitului.”
“Prin credintã a fost mutat Enoh de pe pãmânt, ca sã nu vadã moartea” cãci înainte de mutarea lui, primise mãrturia cã este plãcut lui Dumnezeu” (Evr.11,5). În mijlocul unei lumi care prin nelegiuirea ei a fost condamnatã la nimicire, Enoh a trãit o viatã de o asa strânsã comuniune cu Dumnezeu, încât n-a fost îngãduit ca el sã cadã sub puterea mortii. Caracterul sfânt al acestui profet reprezintã starea de sfintenie ce trebuie sã fie atinsã de cei care vor fi “rãscumpãrati de pe pãmânt” (Apoc.14,3) la revenirea lui Isus Hristos. Atunci, asa cum a fost si în lumea dinainte de potop, nelegiuirea va creste. Dând frâu liber pornirilor inimilor lor stricate, cum si învãtãturilor unei filozofii înselãtoare, oamenii se vor rãscula împotriva autoritãtii cerului. Dar, asemenea lui Enoh, poporul lui Dumnezeu va cãuta curãtirea inimii si conformarea fatã de voia Sa, pânã când ei vor reflecta chipul lui Hristos. Asemenea lui Hristos, ei vor avertiza lumea despre revenirea lui Hristos si despre judecata ce va veni asupra celor nelegiuiti si, prin purtarea, vorbirea si exemplul lor sfânt, ei vor condamna pãcatele celor nelegiuiti. Dupã cum Enoh a fost luat la cer mai înainte de nimicirea pãmântului prin apã, tot astfel cei neprihãniti ce vor fi în viatã vor fi luati la cer de pe pãmânt, mai înainte de distrugerea lui prin foc. Apostolul spune: “Nu vom adormi toti, dar toti vom fi schimbati, într-o clipã, într-o clipealã din ochi, la cea din urmã trâmbitã”. “Cãci Însusi Domnul, cu un strigãt, cu glasul unui arhanghel si cu trâmbita lui Dumnezeu Se va coborî din cer” Trâmbita va suna, mortii vor învia nesupusi putrezirii, si noi vom fi schimbati”. “Întâi vor învia cei morti în Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rãmas, vom fi rãpiti toti împreunã cu ei, în nori, ca sã întâmpinãm pe Domnul în vãzduh; si astfel vom fi totdeauna cu Domnul” (1Cor.15, 51- 52; 1 Tes.4,16-18).”