Parintii Arsenie Papacioc si Proclu Nicau despre JUDECAREA PREOTILOR (VIDEO)

28-07-2011 Sublinieri

 

– Parinte, ce ne puteti spune despre posibilitatea criticii in Biserica? Exista critica ziditoare in Biserica?

– Pai, deh, v-as raspunde, privind asa cuvantul acesta “critica”: nu insemna numaidecat a judeca pe cineva. Dar problema, cum o puneti dumneavoastra, mi se pare ca ar inseamna cam asta, ca sa judece. Critica incununeaza opera. Dar ce critica sa permitem noi sa existe? La ce va referiti?

– [La] orice: daca se poate critica intr-un fel ziditor in Biserica. Nu oamenii, nu in sensul de a critica oamenii, de a judeca oamenii, [ci] de a critica o stare de fapt, o situatie, cand s-a intamplat un lucru.

– Adevarul trebuie aparat de orice fel de crestin. Ca daca chiar un cleric, superior, n-ar sustine adevarul – vorbesc de adevarul ortodox, adevarul mantuitor – poate sa fie infruntat. Ca nu infrunti clericul, infrunti ereticul, cand e vorba de adevar. Dar daca v-ati referit la o serie intreaga de miscari care se fac: ca nu stiu ce, ca a vorbit, ca a a ras, ca a facut aia... astea sunt niste lucruri care nu mai trebuiesc discutate, adica… iese un cliseu mazgalit, stiti?!

E ingaduita critica, dar nu judecata. A critica pe cineva, o opera, o incununezi. Dar daca se judeca un cleric, unde inclina toti oamenii sa critice, pentru ca sunt cei care emana forta si harul lui Dumnezeu – si toata lumea este cu ochii pe ei – totusi sunt si ei niste oameni, si au posibilitatea sa se mantuiasca mai usor decat tine, pentru ca au harurile si au lucrarile bisericesti in mana, si… or avea si ei o farama de constiinta; dar… Doamne fereste!

Si sa stiti ca nu s-a facut cleric fara voia lui Dumnezeu, si Dumnezeu il pazeste.

Dar vorbeam deja de lucrul acesta: Stai cu ochii pe alalalt, nu stai cu ochii pe tine, asta este! Te-ai dus la Hristos acolo si acolo l-ai judecat pe preot c-a luat-o la stanga in loc s-o ia la dreapta, sau nu știu ce. Asta este o mare gresala, pentru ca, va repet: daca vinul il bei dintr-un pahar de cristal [sau  dintr-unul de pământ], vinul tot vin este. El insa se serveste de Sfantul Potir, unde este tot Sfântul Trup. Pentru ca nu vrednicia preotului a făcut marele transformari din vin in Sange, si din paine in Trup, ci Harul lui Dumnezeu. Deci fie vrednic, fie nevrednic preotul, nu e-n functie de om, e in functie de har, asa ca nu te grabi sa-l judeci, ca faci o enorm de mare greseala.

Si trebuie sa ma intorc la o intrebare anterioara: ca sigur, judecand pe un ticalos, care poate chiar a ucis, n-ai voie sa-l judeci, dar pentru un preot? De ce te bagi asa, acolo, pentru ca vei fi mult mai mult osandit, pentru ca te-ai bagat. Te-ai dus la Hristos, roaga-te la Hristos sa-l ajute! Domnilor, repet: suntem vinovati de toate greselile care se fac in lume, noi personal, fiecare! Si trebuie sa avem acesta pozitie de jertfa! Pentru ca Taina mantuirii omului, pentru fiecare dintre noi se savarseste pe Cruce, intelegand ca Crucea este cel mai mare folos al pamantului. Deci jertfeste a nu-l judeca pe ala ca a facut greseli, iar daca te bagi in Biserica unde e harul lui Dumnezeu, si judeci pe preot, amar amar gresesti.

Obisnuiti-va toti sa vedeti acolo pe Hristos, pentru ca spune asa o rugaciune, pe care o citeste preotul inainte de Heruvic: “ca Tu esti Cel ce aduci, Cel ce Te aduci, Cel ce primesti si Cel ce Te imparti“. Si atunci preotul ce este? Da, dar fara tine, preote, nu pot sa fac lucrul acesta“, spune Hristos, “fara harul tau al preotiei“. Si ala poate ca nu e un preot lustruit, dar harul il are, care e divin. Si atunci tu te-ai osandit amarnic. Ala raspunde amarnic de faptele lui, dar tu o sa raspunzi amarnic… si de faptele lui, pentru ca l-ai judecat.

Un mare pustnic, care a primit din satul lui un credincios, acolo in pustie – si in satul lui era un om foarte defectuos -, l-a intrebat pustnicul: “a lui cutare tot asa este?“. “Tot asa este parinte!“. Si a zis parintele [cu gand de osandire, nu de compatimire, n.n.]: “Of, of, of!“. A doua zi a venit ingerul la pustnic si a spus: “M-a trimis Dumnezeu sa te intreb unde sa puna sufletul omului ala, care a murit azi-noapte, in Rai sau in iad, ca tu l-ai judecat. S-a cait toata viata in plans si amar, sa-i dea Dumnezeu un semn de iertare, si n-a primit inca. Si ala era defectuos, dar l-a judecat. “Doamne, miluieste-l, Doamne apara-l!” trebuia sa zica.

Repet foarte mult, si cu scuze ca am facut aceste repetari: suntem vinovati noi de greselile altora. Asta este. Daca intreaga tragedie a omenirii e in functie de nenorocirea vietii noastre! Ca daca e iubire, e iubire, nu ne mai jucam. Priviti lucruile adevarat, cum sunt. Adica domn’e sunt om, sunt om si cu maini, si cu degete, si cu nu stiu ce, si cu inima. Nu merge! Invatatura crestina este integritatea fiintei omenesti. Asa, si atuncea nu trebuie sa facem abateri de la o serie intreaga de lucruri care poate… sau ne tin viata pe loc.

Judecata asta, va spun ca nu gresesc, ca am si scris, ca am impresia ca cei mai multi din iad sunt cei care vorbesc de rau. Se scuza: “ce, numai eu vorbesc, sau: nu merita ala?” Nu! Este vinovat cineva?, esti vinovat si de vinovatia lui, pentru ca nu te-ai rugat pentru el, si bineinteles daca l-ai judecat, mult mai mare greseala ai facut.

– Privind aceasta vina a noastra pentru toate greselile, sau pentru raul din lume, multi spun ca ei nu raspund decat de pacatele personale si ca ei nu se amesteca in restul.

– Nu ma intereseaza ce spun ei. Ce spune Hristos ne intereseaza, domnilor. Asta este. Si Hristos a spus: “Sa va iubiti unii pe altii“, sa va iubiti dusmanii vostrii. Asta e raspunsul. Nu mai tot repetam.

Dumneavoastra mai intai de toate, ocupati-va de sufletele voastre, si nu va ocupati de a inregistra defectele pe ici pe colo, pentru ca invatatura crestina [este] cum spune Mantuitorul: faceti ce va spun, nu faceti ce fac ei. Dar prin asta a vrut sa spuna ca nu oprim viata pe loc. Ii priveste. Trebuie sa va obisnuiti sa va controlati propria voastra viata. Si va repet, aceste tragedii sunt si datorita greselilor mele personale, ale fratelui meu… Asa cum spuneam: tragedia umanitatii, sa o traiesti ca pe propria ta nenorocire.

Vezi, nu trebuie judecat, ca sunt slabiciuni. Mai intai de toate poti sa fii tu subiectiv cand vezi ca face toate lucrurile acestea. Pentru ca s-ar putea ca un preot sa ia o masura care se potriveste la salvarea lucrurilor, si tu, care nu stii direct care sunt lucrurile, sa nu-ti dai seama direct de tactica care se foloseste sa salveze lucrurile, si ai judecat negativ. Si oricum ar fi de bubos, preotul asta, are harul sa te lege si sa te dezlege, si ca bei vin dintr-un pahar de pamant sau dintr-un pahar de cristal, vinul e tot vin. Harul e harul preotiei.

Trebuie cu orice chip, dumneavoastra sa plecati cu gandul sa nu mai judecati preotimea, sa nu mai judecati Biserica. Biserica trebuie caracterizata dupa spusele Mantuitorului. Nimeni n-a plecat sa slujeasca Mantuitorului fara invatatura Mantuitorului, dar iata ca pe drum s-au intamplat atat de multe lucruri. Un Petru s-a lepadat, dar asta nu inseamna ca invatatura crestina nu a fost adevarata. Dar care s-a ridicat dincolo, cu totul dincolo, mai mult decat caderea lui. Mai intai de toate, Dumnezeu ne iubeste mai mult decat ne uraste dracul, care inseamna un indemn nemaipomenit, pe care trebuie sa-l insusim…

***

 

– […], si cat putem a ne pazi a nu judeca pe preot, a nu-i osandi, ca ne lasa in parasire Duhul Sfant.

– N-avem nici un drept, chiar daca greseste.

– Vai, nu, nimica! Eu ca sa spun mai clar: Dumnezeu nu ma intreaba ce a gresit altul. Eu cand ma duc in biserica trebuie sa-mi pun in minte ca toti sunt mai buni, si eu sunt cel mai pacatos. Si cu cat pui in minte ca eu sunt cel mai pacatos, Duhul Sfant nu ma lasa in parasire. Si trebuie sa ne rugam ca Duhul Sfant sa aprinda inima noastra de dorul lui Dumnezeu, si acel dor de Dumnezeu ne va odihni si dincolo. Si dorul de Dumnezeu e asa: nu ne mai temem de moarte. Ca alta e pocainta si alta e dorul de Dumnezeu. Dorul de Dumnezeu il simte [cel] care a dus o viata de pocainta; i s-aprinde inima de dorul de Dumnezeu. Si Dorul acesta de Dumnezeu [astfel este ca] noi nu mai vrem veacul acesta, il vrem pe celalalt.

– Si noi ce pozitie sa avem fata de ierarhii nostri, care, vedeti, fac fel si fel de intalniri cu alte religii, alte confesiuni.

Uite ceva: a ne pazi de ei.

– Fara sa-i judecam.

– Fara sa-i judecam – treaba lor – si a ne pazi credinta fara erezii. Ca uite, cine face slujba cu ereticii, cu catolicii, [de] acestia s-a departat Duhul Sfant de ei. Ca, eu ca sa spun: a venit odata televiziunea pe la mine si m-a intrebat ce parere am de ereziile astea. Asa, si eu i-am spus ca daca ei vor face Sfanta Liturghie cu catolicii, cu ereticii, cu acei care hulesc pe Maica Domnului, is ca si mine “badie parinte”. Caci, cand m-au scos din manasitre, mi-au taiat barba si a trebuit sa fiu… Si niste copii de scoala au venit, si mi-au cerut borcane, si acuma cand m-au vazut fara barba, [imi] zic: “cum sa-ti zic Parinte?“. N-aveam barba, si atunci or zis asa: “badie parinte, da-mi niste borcane“. Asa sunt si astia care se unesc cu sectarii, pot sa fie mitropoliti, pot sa fie patriarhi, asa sunt, ca si mine: “badie parinte”.

– Si nu mai au harul Duhului Sfant…

– Nu mai este, gata! Gata, s-o sters pe la gura. Dar aceia care s-au pazit, au pastrat credinta cum a lasat-o Sfintii Apostoli, si Mantuitorul a lasat-o Sfintilor Apostoli, si Sfintii Apostoli si Sfintii Ierarhi au pastrat-o, si si-au dat viata pentru adevar. Si atuncea Duhul Sfant asa a facut: ca s-a retras de unde este, adica [de la] aceia care hulesc Biserica. Caci pentru ca multi vor sa vina la Biserica, ca Biserica i-ar primi, dar nu-s cuminti, ca sa spun [asa], ca ei inteleg tot pe dos, adevarul Bisericii. Si adevarul Bisericii este in Biserica Ortodoxa; si toti care si-au varsat sangele pentru dragostea lui Dumnezeu, Dumnezeu i-a facut sfinti, a facut minuni prin ei. Uite cum e Sfantul Nicolae. Dar cati sunt? Milioane de Sfinti!

– Dar il au acolo la ei in Italia, la Bari, pe Sfantul Nicolae.

-Da, dar ei daca ar asculta de Sfantul Nicolae, Sfantul Nicolae s-ar ruga pentru ei, sa vina [la dreapta credinta].

Legaturi:


Categorii

Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Proclu, Preotie (pentru preoti), Razboiul nevazut, VIDEO

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

38 Commentarii la “Parintii Arsenie Papacioc si Proclu Nicau despre JUDECAREA PREOTILOR (VIDEO)

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Pingback: PARINTELE PROCLU: “Este suficient un gând de osândire, de încântare de sine, cu care te-ai învoit și Duhul Sfânt se retrage. SĂ FOLOSIM MILA PENTRU A ÎNDREPTA PE ALȚII, SĂ NU OCĂRÂM PE NIMENI, SĂ NE PUNEM NOI ÎN LOCUL LOR” | Cuv
  2. Pingback: 5 ani de la mutarea in vesnicie a PARINTELUI ARSENIE PAPACIOC (19 iulie). Invataturi si evocari VIDEO: “Frumusetea intelepciunii. Sfaturi pentru viata crestina…” | Cuvântul Ortodox
  3. Pingback: NE VORBESTE PARINTELE ARSENIE PAPACIOC (3) DESPRE VIATA DUHOVNICEASCA. Cum trebuie sa procedezi cand te cuprinde deznadejdea pentru pacate? | Cuvântul Ortodox
  4. Pingback: PARINTELE PROCLU ne invata cum sa biruim POMENIREA DE RAU SI PORNIRILE DE RAZBUNARE. Care rugaciune are mai mare putere la vreme de necaz? “Cea mai mare nenorocire a timpului de acum este DUȘMĂNIA” | Cuvântul Ortodox
  5. Pingback: “CONȘTIINȚĂ, SPUNE-MI DREPT, DACĂ MOR ACUM, MĂ MÂNTUIESC? Îi place lui Dumnezeu cum trăiesc eu acum?” – Cuvinte de mare folos duhovnicesc de la PĂRINTELE PROCLU | Cuvântul Ortodox
  6. Pingback: PARINTELE PROCLU A ADORMIT INTRU DOMNUL la varsta de 88 de ani. VIATA si SFATURILE de mantuire ale pustnicului nemtean (VIDEO). Inmormantarea va avea loc marti la manastirea SIHASTRIA PUTNEI | Cuvântul Ortodox
  7. Pingback: PARINTELE PROCLU: “Poate să aibă cineva fapte bune cu grămada; dacă nu are smerenie şi căinţă, degeaba! Dumnezeu iubeşte pe omul smerit şi nebăgat în seamă. DUHUL SFÂNT ÎL LASĂ ÎN PĂRĂSIRE PE CEL CE SE MÂNDREŞTE” | Cuvânt
  8. Pingback: PĂRINTELE PROCLU – ultimul cuvant de folos, despre tulburarile din Biserica, dupa “sinodul” din Creta si CONDITIILE MANTUIRII IN ACESTE VREMURI: “Sunt nişte duhuri care au tulburat lumea. Noi trebuie să căutăm să nu facem rup
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate