PRIVIRE ASUPRA SCURTIMII VIETII

16-12-2008 Sublinieri

in-the-graveyard.jpg

Ar trebui sa harazim lucrurilor duhovnicesti, rugaciunii, întreaga noastra viata – iar noi o risipim în fapte nedemne, în talazuiri, în vorbiri rusinoase, în convorbiri si placeri ticaloase, în vinovate aratari mândre, fara folos si spre pierzania noastra.

Si dupa toate, ne mai si întrebam ce rau este întru acestea – fara sa întelegem ca nimic nu trebuie mai bine studiat ca vremea. De vei cheltui bani, e cu putinta sa-i întorci; vremea risipita se rascumpara cu anevoie si cu truda. Putina ni s-a dat pentru aceasta viata – iar de nu o vom folosi cum trebuie, ce vom zice când vom trece în cealalta viata?

Dumnezeu ne va zice: “Ti-am dat un rastimp ca sa înveti îndeletnicirea milei, de ce l-ai prapadit cu treburi zadarnice si usuratice?” Dar veti zice: De ce Dumnezeu ne-a dat un rastimp atât de scurt? O, prostie, o nerecunostinta…

Tocmai pentru aceasta ar trebui sa-i fim recunoscatori, de a ne fi scurtat truda, de a fi pus liman necazurilor – si de a ne fi facut, dimpotriva, lunga si fara sfârsit vremea linistirii noastre în viata cealalta… Pentru aceasta îl tineti de rau – si de aceasta va plângeti?!…“.

(Sfantul Ioan Gura de Aur, Cuvinte alese, Editura Reintregirea, Alba-Iulia, 2002, preluat de pe site-ul dedicat Sfantului Ioan Gura de Aur)

ioann2.jpg


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Sfantul Ioan Gura de Aur

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

52 Commentarii la “PRIVIRE ASUPRA SCURTIMII VIETII

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Mie mi se pare a fi o binefacere sa nu traiesti mult; in felul asta esti scutit de slabiciunea, imputinarea puterilor trupesti, sufletesti si, de toate bolile aferente inaintarii in varsta: cataracta, reumatism, circulatia sangelui deficitara…imbatranirea organelor vitale; si, ce-i mai important taierea dependentei de cineva care sa te ajute sa te misti, sa mananci, altele…

    Un mare semn de milostivire mi se pare a fi luat din viata asta cand – inca – n-ai decazut trupeste, nu ajungi nevolnic datorita batranetii! Pana una, alta…iti poti face timp (indiferent cat) sa ai grija de suflet, numai de vei voii!

    Gandirea in perspectiva lipseste si, putina atentie in jur: se moare la orice varsta si din ‘n’ motive; ‘nu moartea ma sperie, ci vesnicia ei’ ori trebuie sa avem grija de care parte a baricadei ne situam, sau mai bine zis – a carei usi, sa nu patim ca fecioarele acelea ‘nebune’ ce nu s-au imbogatit in Dumnezeu ‘Nu va (re)cunosc pe Mine in voi’.

  2. Magda ai scris pe sufletul meu,,,, Moartea e un nou inceput.depinde de fiecare ce vrea sa inceapa.Viata vesnica ,sau chinul vesnic. Multumesc.

  3. Azi se implinesc 19 ani de la inceputul jertfelor pentru libertate, la Timisoara. Anul trecut publicam cu aceasta ocazie…:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/12/16/la-18-ani-de-libertate-ranile-comunismului-in-noi-sau-lumina-ce-ni-se-vara-pe-gat-cu-sila/

  4. Eu nu consider ca viata in sine are mare importanta; daca este scurta SAU LUNGA; IMPORTANT ESTE FELUL CUM O TRAIESTI;Am inteles asta dupa ce m-am imbolnavit;cind apoi m-au operat si medicul i-a spus sotului ca mai mult de una luna nu-mi da,si vazind ca defapt se —face voia Domnului si nu a omului—,traind,cei drept,cu boala in mine,dar traind de la operatie 8 ani,mi-am spus;gata,voi incerca sa umblu pe caile Domnului;si mi-am cautat un duhovnic calugar si pot spune ca de atunci,traiesc cu folos pentru sufletul meu;sigur ca sunt multi in jurul meu care nu ma mai accepta; cei mai trist pentru ei,ca sunt si din familie;chiar apropiati;dar cu ajutorul lui Maica Domnului,depasesc toate ispitele;
    Viata este cu atit mai usoara si mai frumoasa,cu cit ai aproape pe Maica Domnului si sfintii sa te ajute sa nu cazi de pe cararea care duce la Dumnezeu;
    Doamne ajuta!

  5. citesc cu multa bucurie tot ce publicati, la fel si comentariile. marturisesc ca cele scrise de Magda m-au nedumerit putin. mi-am permis sa va trimit un mic pasaj dintr-o minunata predica a parintelui Cleopa

    <>

  6. Florance,
    Te rugam sa nu marchezi citatele cu semnele <>, pentru ca textul dinauntrul lor se va pierde, nemaifiind afisat. Daca poti retrimite citatul din parintele Cleopa, ar fi tare bine.

  7. Sa vedem ce ne spune si “Intelepciunea lui Solomon, CAPITOLUL 4”, legat de acest subiect:

    “Ce trebuie crezut despre moartea cea timpurie a dreptilor si despre soarta pacatosilor.
    (…)

    7. Cel drept, chiar cand apuca sa moara mai devreme, da de odihna.
    8. Batranetile cinstite nu sunt cele aduse de o viata lunga, nici nu le masori dupa numarul anilor.
    9. Intelepciunea este la om adevarata caruntete si varsta batranetilor inseamna o viata neintinata.
    10. Placut fiind lui Dumnezeu, Domnul l-a iubit si, fiindca traia intre pacatosi, l-a mutat de pe pamant.
    11. A fost rapit, ca rautatea sa nu-i schimbe mintea sa, inselaciunea sa nu-i amageasca sufletul.
    12. Caci vraja viciului intuneca cele bune si ameteala poftei schimba gandul cel fara de rautate.
    13. Ajungand curand la desavarsire, dreptul a apucat ani indelungati.
    14. Sufletul lui era placut lui Dumnezeu, pentru aceasta Domnul S-a grabit sa-l scoata din mijlocul rautatii.
    15. Neamurile vad, dar nu pricep nimic si nu-si bat capul cu asa ceva, ca adica harul lui Dumnezeu si mila Lui sunt cu alesii Sai si ca poarta grija de sfintii Sai. ”

    Timpul de aici, mai lung sau mai scurt, dupa mila Domnului, este cu adevarat pretios. Numai cu ajutorul Sau vom putea sa-l strabatem cu folos.
    Doamne ajuta!

  8. Hristos se naste, mariti-L!!!
     Lucrarea rugaciunii si a cuvantului savarsita cum se cuvine e mai presus de orice virtute si porunca. Martor pentru aceasta este insusi Domnul. Caci intrand in casa Martei si a Mariei si Marta indeletnicirea cu slujirea, iar Maria sezand la picioarele Lui si impartasindu-se de mierea graiului Sau dumnezeiesc, fiind mustrata de sora ei ca nu lucreaza impreuna cu ea, ci sta langa El, Acesta punand lucrul de capetenie inaintea celui de al doilea, zice catre acesta: ”Marto, Marto, te grijesti si spre multe te silesti, dar un lucru trebuie. Iar Maria partea cea buna si-a ales, care nu se va lua de la dansa”. Iar aceasta a zis-o, precum am spus, nu pentru a lepada lucrarea slujirii, ci pentru a pune ceea ce e mai mare inaintea a ceea ce e mai mic. Caci cum s-ar fi gandit una ca aceasta, El care a savarsit insusi aceasta lucrare si a spalat picioarele ucenicilor? Atat de departe a fost de a impiedica slujirea, incat le porunceste ucenicilor sa faca si ei la fel unii altora. Dar si pe Apostolii insisi ii vei afla punand mai presus lucrul mai mare al rugaciunii si al cuvantului, dupa ce s-au ostenit mai inainte cu slujirea la mese. ”Nu e drept, zic, ca lasand cuvantul cuvantul lui Dumnezeu, sa slujim meselor. Alegand barbati plini de Duh Sfant, sa-i randuim pentru slujirea aceasta, iar noi sa staruim in slujirea cuvantului si in rugaciune”. Vezi cum au pus mai presus cele dintai decat cele de al doilea, cu toate ca stiau ca amandoua sunt odraslele unei singure radacini bune?

  9. Va rog sa ma iertati ca nu am revenit cu mesajul imediat. textul l-am gasit publicat integral. cuvantul de invatatura este absolut minunat, va rog sa publicati cat considerati ca este necesar. cu respect si prietenie,
    CrestinOrtodox
    Parintele ILIE CLEOPA – Ne vorbeste Parintele Cleopa
    (Sfaturi duhovnicesti – 51)
    ………………….
    Dar, fratii mei, gandindu-ne la sfarsitul lumii, sa ne gandim la sfarsitul nostru. N-avem treaba cand are sa fie sfarsitul lumii. Poate are sa fie peste 100 de ani, poate peste 1000. Cand o vrea Dumnezeu. Noi sa ne gandim la sfarsitul nostru. Sfarsitul meu e sfarsitul lumii. Daca eu mor peste un ceas, ce-mi pasa mie, sau ce ma priveste ca lumea va mai trai. Daca eu ma duc la groapa maine, pentru mine lumea s-a terminat si eu ma duc in lumea cea vesnica. Cu ce ma duc? Cu ce am pus in traista! Cand pornesti la drum, ti-ai pus merinde de acasa, ti-ai pus ceapa, ti-ai pus cozonac, ti-ai pus sticla cu vin, ti-ai pus incaltari, ti-ai pus brau, ti-ai pus caciula, ti-ai pus bundita de frig. Toate ti le-ai pus in traista. Cand stai la popas, ce scoti din traista? Ce-ai pus, nu? Aceea si gasesti.
    Vom gasi un pahar de apa dat in numele Domnului, o vorba buna, o milostenie facuta. Daca am ajutat pe fratele nostru, daca ne-am rugat pentru cei ce ne-au necajit sa le faca Dumnezeu bine, nu rau; daca n-am pomenit numele diavolului, daca ne-am rugat, daca am postit, daca am privegheat, daca am citit dumnezeiestile Scripturi, daca am ajutat pe cel necajit, pe cel sarman, daca am imbracat pe cel gol, daca am primit pe cel strain. Toate le vom gasi daca le-am pus in traista, pe drumul cel vesnic.
    De la nastere la mormant – zice un filozof grec – este o clipa. Cel ce a vazut nastere, vede si groapa, negresit. Ne-am nascut, trebuie sa murim in chip sigur. Pornim de la nastere si numai pana la groapa ajungem. De aceasta suntem siguri. A rasarit soarele, merge la amiaza, merge la apus, aceasta este viata noastra. Am rasarit in nastere. Inaintam negresit si asfintim in moarte. Aceasta sa ne fie pururea in minte. Toti murim, cum zice Isus Sirah. Toti murim, dar avem un drum la mijloc, nu stim cat.
    De aceea Hristos a spus: Luati aminte, privegheati si va rugati, ca nu stiti cand va fi acea vreme! Eu stiu ca am sa mor, dar nu stiu cand. Acesta-i lucru infricosat. Poate acum, poate peste un ceas si ce am sa iau cu mine? Ingerul pazitor care m-a indemnat sa fac bine si faptele mele bune sau rele, acelea merg cu mine si prin vami si la Hristos si la judecata. Deci, fratii mei, sunteti un grup de oameni, nu stiu de unde ati aparut. Hotarat, ingerul vostru v-a adus aici. Ati auzit o predica. Am voit sa va spun si eu ceva, sa spuneti si la altii. Fericit si de trei ori fericit este crestinul acela care in fiecare ceas si in fiecare zi pune ceva in traista pentru veacul viitor. Cele ce le pune sunt faptele lui cele bune.
    Cand vom calatori, cand vom merge la vami, cand vor veni dracii sa spuna cuvintele si lucrurile si gandurile noastre, sa putem arata si noi: da, am facut rau, dar m-am spovedit la duhovnic. Cine se spovedeste la duhovnic, Duhul Sfant sterge de la el tot ce a facut. Sa aratam la judecata: da, am facut rau, dar am facut si milostenie, am facut si metanie, am tinut si post, m-am spovedit, am facut mila cu cel sarac, am ajutat, am vorbit de bine, am iertat pe cel ce mi-a gresit. Sa le aratam si noi acestea ca sa se puna in cumpana cele bune si cele rele.
    Astfel, de trei ori fericit va fi sufletul acela care se pregateste pentru drumul cerului. Ce spune Hristos? Impaca-te cu parasul tau cat esti pe cale. Care este parasul? Constiinta noastra. Nu vezi? Daca ai facut un lucru mic, daca ai gresit cu cuvantul, constiinta te mustra. De ce ai zis rau de altul? Daca ai batut, daca ai mintit, daca ai furat, daca ai blestemat, daca ai luat lucrul altuia, in orice te mustra constiinta. Constiinta iti spune tot ce-ai facut.
    Constiinta este glasul lui Dumnezeu in om. Acesta este parasul. El ne paraste de pe acum si daca ne impacam cu el, este bine. Iar impacandu-ne cu parasul acesta, ne impacam cu Dumnezeu, ca-i glasul Lui. Si cu el ne putem impaca daca ne spovedim, daca ne pare rau pentru cele ce am facut si ne hotaram sa facem fapte bune si sa le punem in locul celor rele de mai inainte. Asa ne impacam cu parasul. Zice Scriptura: “Impaca-te cu parasul tau cat esti pe cale”. O cale este viata de acum. Viata de aici se numeste cale pentru ca intr-una calatorim pe ea. Milioane de milioane de oameni calatorim pe ea de la nastere la groapa. Ce spune Duhul Sfant in catisma a saptesprezecea? Fericiti cei fara prihana in cale, care umbla in legea Domnului.
    Auziti pe cine-i fericeste Duhul Sfant: pe cei ce in aceasta cale, adica de la nastere pana la moarte, sunt fara prihana, adica fara pacate, pe cei ce calatoresc in calea Domnului. Fericit barbatul care se teme de Domnul; intru poruncile Lui va voi foarte. Cel ce se teme de Dumnezeu in calea vietii acesteia, se teme sa gandeasca rau si sa vorbeasca rau si sa faca rau mai departe. Cel ce are frica de Dumnezeu, are toata intelepciunea. Caci spune Solomon: Frica Domnului este intelepciune. David o numeste incepu-tul intelepciunii. Iar Isus Sirah zice: Frica Domnului, mai presus de toata intelepciunea a covarsit.
    Omul care se teme de Dumnezeu este mai presus decat toti inteleptii veacului. Dar Sfantul Ioan Gura de Aur zice: “du-te, omule, la mormant, stai acolo si cugeta la cel ce a murit. Ca maine sa stii ca te vei face ca el”. La mormintele din cimitir vei invata mai mult decat toate scolile filozofilor din lume. Cel mai intelept om din lume este cel care cugeta la moarte. Dar de ce? Caci spune Isus Sirah: Fiule, adu-ti aminte de cele mai de pe urma ale tale si in veac nu vei gresi.
    Daca cugetam ca vom muri, sigur ca ne masuram cuvintele, gandurile si faptele noastre si nu avem nevoie de frica oamenilor. Stim ca Dumnezeu este pretutindeni si stie si gandurile noastre, si de frica Lui noi facem fapta buna. De trei ori fericiti sunt aceia care in viata aceasta scurta se ingrijesc de suflet si se impaca cu Dumnezeu.
    A trait Adam 930 de ani si la moartea lui l-a intrebat ingerul: “Adame, cum ti s-a parut viata?” “Asa, Doamne, cum ai intra pe o usa si ai iesi pe alta”. Saptezeci de ani ai nostri ca panza unui paianjen s-au socotit, caci ce este oare mai slab ca panza paianjenului? Zilele anilor nostri saptezeci de ani; iar de vor fi in putere optzeci de ani, si ce este mai mult decat acestia, osteneala si durere. Ati auzit aceasta in Psaltire. Viata noastra trece in foarte scurta vreme. Drumul nostru este foarte scurt.
    Deci, de trei ori sunt fericiti cei care in calea aceasta scurta isi strang merinde pentru drumul spre cer. Amin.

  10. “Dumnezeu ne va zice: “Ti-am dat un rastimp ca sa înveti îndeletnicirea milei, de ce l-ai prapadit cu treburi zadarnice si usuratice?” Dar veti zice: De ce Dumnezeu ne-a dat un rastimp atât de scurt? O, prostie, o nerecunostinta… ” – are dreptate Sf.Ioan Gura de Aur si, cum toti sunt pusi in situatia de a se ciocni de Hristos mai tarziu (pe patul de moarte) sau mai devreme (in viata) -vorba Pr.Arsenie Boca- n-ar trebui sa se mai planga de scurtimea vietii (timpului folosit prost de care singur(a) este raspunzator datorita libertatii alegerii vietuirii pamantesti); Hristos Dumnezeul nostru nu este nedrept (te-ai nascut intr-o famile/tara ortodoxa), mult-milostiv (te i-a din viata in momentul cel mai bun al vietii tale stiind ca, de te va lasa mai mult te vei ‘imbogati’ in rele) indelung-rabdator (asteapta sa-ti intorci fata catre EL dandu-ti ocazii multe in timpul vietii)asa ca…nimeni n-are cuvant de spus/raspuns in ciuda ingnorantei, prostiei in cele duhovnicesti pentru ca, nu-i asa?! Pentru cele materialicesti te-ai pus pe branci invatand, trudind, asudand din greu ca sa-ti faci faima/glorie punandu-ti mintea la contributie dar, de cele smerite, de cele sufletesti nu voiai sa auzi fiindca te aseza la locul tau cobarandu-te de pe tron, iti dadea de gandit, trebuia sa asculti de glasul constiintei, trebuia sa incepi sa lupti cu sinele tau, cu raul din tine pe care l-ai acceptat, l-ai hranit, l-ai crescut…iar cuvantul pocainta – din pricina asimilarii cu pocaitii – pare primitiv, depasit si greu de acceptat. Ciudata traiectorie mai alege omul: ii plac lucrurile materiale in exces, si neaparat stralucitoare chiar daca ele sunt doar conserve in care se oglindeste soarele – vorba Cuv.Paisie!

  11. Pingback: Razboi întru Cuvânt » A MAI TRECUT UN AN…
  12. Pingback: Război întru Cuvânt » UN NOU AN, UN PAS INAINTE SPRE VESNICIE. O singura urare: sa traim in 2011 in HRISTOS, singura bucurie si nadejde
  13. Pingback: Război întru Cuvânt » SFANTUL IOAN GURA DE AUR (13 nov.) despre MILA, despre ATITUDINEA FATA DE CEI CAZUTI IN RATACIRE si despre cei care ii dau ANATEMA pe altii: “Desi suntem cazuti atat de jos, nu ne mai dam seama ca suntem in cele mai ma
  14. Pingback: Război întru Cuvânt » POMENIREA MARE A MORTILOR, “MOSII DE IARNA”. De ce ii pomenim pe cei adormiti? Cum putem sa-i ajutam?
  15. Pingback: Război întru Cuvânt » “Desertaciuni sunt toate cele omenesti… cate nu raman dupa moarte!”
  16. Pingback: Război întru Cuvânt » PUTINA VREME MAI SUNT CU VOI… Cuvinte rascolitoare ca niste Denii ale Parintelui Mucenic Constantin Sarbu. Si o meditatie la Evanghelia primei Denii (smochinul neroditor, lucratorii cei rai, darul care se va lua de la
  17. Pingback: Război întru Cuvânt » “Sambata lui Toader” (a Sfantului Mucenic Teodor Tiron) – minunea colivelor si pomenirea mortilor. SI DESPRE ADUCEREA AMINTE DE MOARTE
  18. Pingback: Sfantul Ioan Gura de Aur despre NECURATA MANDRIE SI SLAVA DESARTA
  19. Pingback: Parintele Serafim Rose despre SUFLETUL DUPA MOARTE si VAMILE VAZDUHULUI -
  20. Pingback: Cuvant trezitor al Sfantului Luca al Crimeei despre ceasul mortii. “SA VA FIE MIJLOACELE INCINSE SI FELINARELE APRINSE”, “GRABITI-VA SA FACETI BINE!” -
  21. Pingback: INVIEREA FIULUI VADUVEI DIN NAIN. Predici si talcuiri de exceptie (text, audio, video): PS SEBASTIAN, PR. COMAN, PR. CALCIU si Parinti de la Manastirile PUTNA si SIHASTRIA PUTNEI -
  22. Pingback: SFANTUL IOAN GURA DE AUR (13 nov.) – merinde necesare pe calea cea stramta, candele fierbinti pentru incalzirea si luminarea sufletelor: “Prin comoditate sa nu se astepte cineva sa vada cerul” -
  23. Pingback: PARINTELE CLEOPA – 14 ani de la nasterea in Cer: GANDUL LA MOARTE (si video) -
  24. Pingback: “A mai trecut un an, s-a dus si-n veci n-o sa mai vie…” INVITATIE LA INFRUNTAREA DUHOVNICEASCA A LUI 2013… -
  25. Pingback: Parintele Efrem Filotheitul despre VIATA DUPA MOARTE si PREGATIREA PENTRU MOARTE: “Cat de mult isi bate joc de noi lumea! Precum o pisica, asa se joaca cu noi, ne batjocoreste si, in ceasul mortii, ne descopera adevarul” -
  26. Mi-e mi-a murit de curand puisorul,o sa ne intalnim in Rai cu cei dragi si vom fi fericiti?daca Dumnezeu ne va primi in imparatia Lui?

  27. Evident ca toti cei care vor mosteni raiul se vor regasi acolo. Petntru asta a si murit Hristos, ca sa stearga orice intristare, chiar orice intristare din lumea aceasta. Doar ca pana acolo trebuie sa invatam sa purtam cum se cuvine mahnirile.

  28. Pingback: Cuviosul Paisie Aghioritul despre INFRUNTAREA MORTII -
  29. Pingback: “IUBIREA INVINGE MOARTEA”. PARINTELE STANILOAE despre REINCARNARE, SIMTUL TAINEI, comuniune, satul traditional, Filocalie, RABDARE SI IUBIRE, sensul mortii si VALOAREA PERSOANEI (video inedit din Arhiva TVR) -
  30. Pingback: Pomenirea mortilor (Mosii de toamna). VIATA DUPA MOARTE. CEL MAI BUN PARASTAS PENTRU CEI ADORMITI – Cuviosul Paisie Aghioritul -
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Articole Recomandate

Carti recomandate