Din agenda prezidentiala: REIMPARTIREA ADMINISTRATIVA A ROMANIEI PANA IN 2012. REACTIE FURIOASA A UDMR FATA DE ABROGAREA INVATAMANTULUI LA ISTORIE SI GEOGRAFIE IN LIMBA MINORITATILOR – PDL se sesizeaza si executa “stanga’mprejur”

Scandalul placutei de pe statuia lui Matei Corvin si aprofundarea parteneriatului strategic cu Ungaria de catre ministrul Baconschi

• Gandul: Băsescu vrea împărţirea României pe regiuni până în 2012. Cum ar arăta harta ţării conform proiectului UDMR

Desfiinţarea judeţelor şi împărţirea administrativă a României pe regiuni revine în discursul lui Traian Băsescu, şeful statului anunţând că va demara discuţiile cu partidele politice, astfel încât teritoriul să fie restructurat până în anul 2012.“Ţara, aşa cum este organizată, nu poate stimula dezvoltarea. Avem decizii pe suprafeţe mult prea mici, mă refer la judeţe, şi avem decizii extrem de greu de negociat. Interesul unui judeţ ca un drum să fie de la sud la nord, iar judeţul următor vrea unul de la est, la vest, că pe acolo, pe Valea Trotuşului, sunt primarii lui. Va trebui să reorganizăm administrativ ţara pentru a permite investiţiilor să se deruleze” aprecizat, Băsescu, joi, la o întâlnire pe teme economice, subliniind că măsura este necesară în ciuda faptului că nu va fi acceptată prea uşor de populaţie.

Declaraţiile preşedintelui vin în contextul în care un proiect de lege referitor la împărţirea ţării în 16 regiuni se află deja în dezbaterea parlamentului. Iniţiativa, aparţinând grupului UDMR a fost deja aprobată de senat, prin adoptare tacită, aflându-se de trei luni în atenţia deputaţilor.

Cel mai sensibil punct al iniţiativei este cel care priveşte reunirea judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna într-o singură regiune, care ar reconstitui în linii mari regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc. Transilvania ar include, în total, şase regiuni: Arad-Caraş Severin-Timişoara, Bihor-Sălaj-Satu Mare, Hunedoara-Alba, Sibiu-Braşov, Maramureş-Cluj-Bistriţa Năsăud şi Harghita-Covana-Mureş.

Moldova ar fi structurată în trei regiuni, ştergându-se din punct de vedere administrativ delimitarea istoică cu Muntenia: Suceava-Botoşani, Iaşi-Neamţ-Bacău-Vaslui, Brăila- Galaţi-Vrancea-Buzău.

Alte şapte regiuni ar urma să prindă contur în urma reorganizării judeţelor din sudul ţării: Dolj-Mehedinţi-Olt, Gorj-Vâlcea, Argeş-Dâmboviţa-Prahova, Giurgiu-Teleorman, Călăraşi-Ialomiţa, Constanţa-Tulcea şi Bucureşti.

La mai bine de trei luni de când a trecut de pe masa senatorilor pe cea a deputaţilor, proiectul semnat de către toţi parlamentarii UDMR se află în stand-by, aşteptând intrarea pe ordinea de zi a comisiei de administraţie.

“Noi am gândit aceste regiuni statistice care trebuie redesenate. Insistăm pe varianta depusă de noi. Susţinem în continuare că Mureş, Harghita şi Covasna ar trebui să fie o regiune, dar subliniez că nu este vorba de o împărţire în funcţie de componenta etnică, ci în primul rând tradiţii şi de zona geografică, aşa cum, de exemplu, avem zona Făgăraşului”, a precizat pentru gândul, liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras-Levente, adăugând că ţinta iniţiativei coincide ca termen cu cea a preşedintelui Băsescu: “Deocmadată, din februarie până acum, acest subiect nu a fost o temă în discuţie în coaliţie, dar se vor mai duce tratative. Până în 2012 proiectul trebuie adoptat, iar parlamentul este cel care va decide prin vot”.

• Antena3:

Predarea Istoriei şi Geografiei în limbile minorităţilor naţionale ar putea fi eliminată

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, tacit, propunerea legislativă care elimină din Legea Educaţiei prevederea privind obligativitatea predării Istoriei şi Geografiei în limbile minorităţilor naţionale, conform Mediafax. Deputatul PDL, Mircia Giurgiu, cel care a iniţiat propunerea, a cerut abrogarea alineatului 8 al articolului 46 din Legea 1/2011 privind educaţia naţională, care stipulează că în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale Istoria şi Geografia României să fie predate în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română. Iniţiativa a fost adoptată tacit deoarece termenul pentru dezbatere şi vot final, stabilit iniţial pentru data de 1 mai, a fost depăşit. Camera Deputaţilor este primul for sesizat cu acest proiect, Senatul fiind decizional.

Marko: Eliminarea predării Istoriei şi Geografiei în limbile minorităţilor va arunca în aer coaliţia

Vicepremierul Marko Bela a declarat, marţi, că adoptarea iniţiativei “demagogice şi ultranaţionaliste” care elimină obligativitatea predării Istoriei şi Geografiei în limbile minorităţilor dovedeşte defecţiunile coaliţiei, iar susţinerea acesteia ar putea arunca în aer coaliţia, potrivit Mediafax. Fostul lider UDMR a adăugat că Guvernul şi coaliţia susţin varianta actuală a Legii Educaţiei. Cu toate acestea, adoptarea acestei decizii tacit în Cameră ar putea distruge coaliţia actuală. Propunerea legislativă care elimină din Legea Educaţiei prevederea privind obligativitatea predării Istoriei şi Geografiei în limbile minorităţilor naţionale a fost adoptată marţi, tacit, de Camera Deputaţilor. Iniţiativa, care aparţine deputatului PDL Mircia Giurgiu, a fost adoptată tacit deoarece termenul pentru dezbatere şi vot final, stabilit iniţial pentru data de 1 mai, a fost depăşit. Camera Deputaţilor este primul for sesizat cu acest proiect, Senatul fiind decizional.

PDL: Propunerea lui Giurgiu nu va trece de Senat

Deputatul democrat-liberal Sever Voinescu a declarat, marţi, că din punctul de vedere al PDL, proiectul de lege propus de Mircia Giurgiu cu privire la predarea Istoriei şi Geografiei în limbile minorităţilor nu va trece de Senat, potrivit Mediafax. Mai mult decât atât, Voinescu a precizat că deputaţii PDL din Comisia de învăţământ au votat pentru un raport de respingere a acestei iniţiative legislative, iar proiectul a ajuns în această formă în plen.

“Într-adevăr, a existat o disfuncţiune la nivelul grupurilor coaliţiei din Camera Deputaţilor şi suntem convinşi că această lege nu va trece de Senat şi prin urmare din punctul nostru nu eistă niciun pericol pentru soliditatea coaliţiei”, a afirmat Sever Voinescu. Vicepremierul Marko Bela a declarat, marţi, că adoptarea iniţiativei “demagogice şi ultranaţionaliste” care elimină obligativitatea predării Istoriei şi Geografiei în limbile minorităţilor dovedeşte defecţiunile coaliţiei, iar susţinerea acesteia ar putea arunca în aer coaliţia. El a precizat că Guvernul şi coaliţia susţin varianta deja adoptată a Legii educaţiei, dar că promovarea acestei iniţiative, adoptate deja tacit de Camera Deputaţilor, ar putea arunca în aer coaliţia.

Propunerea legislativă care elimină din Legea Educaţiei prevederea privind obligativitatea predării Istoriei şi Geografiei în limbile minorităţilor naţionale a fost adoptată marţi, tacit, de Camera Deputaţilor. Camera Deputaţilor este primul for sesizat cu acest proiect, Senatul fiind decizional.

• Gandul:

Giurgiu: Iniţiativa de eliminare a obligativităţii Istoriei în limba minorităţilor va trece de Senat

Ilie Sârbu: Uşa negocierilor cu UDMR e deschisă; nu sunt şanse ca legea lui Giurgiu să pice la Senat

UDMR, accidentată uşor

Legea care a produs UDMR o “puternică supărare” are un singur articol, ce spune doar atât: “Art. 46, alin.(8) se abrogă”. Şi, cu aceasta, speranţele Uniunii că istoria şi geografia vor fi predate în limbile minorităţilor, aşa cum prevedea Legea Educaţiei, se spulberă şi ele. Liderii udemerişti se străduiesc să minimalizeze lovitura, numind-o “disfuncţie” sau “accident”, şi încearcă să-şi păstreze optimismul, mai ales după întâlnirea lui Kelemen Hunor cu Emil Boc. Cei doi au convenit ca actul normativ de eliminare a predării celor două materii în alte limbi decât româna – adoptat tacit de Camera Deputaţilor – să fie respins de camera decizională, Senatul, unde coaliţia de guvernământ are două voturi în plus faţă de Opoziţie. Udemeriştii nu au discutat însă cu cine trebuia, fiindcă, deşi se pot baza pe premier (au simţit că acesta este “decis şi foarte ferm), nu pot conta pe parlamentarii PDL.

Drept dovadă, iniţiativa legislativă de abrogare – catalogată de Uniune drept “demagogică şi ultranaţionalistă”, calificative ce pot fi aplicate şi discursurilor autonomiste ale liderilor maghiari – nu aparţine unui pesedist, ci unui pedelist, deputatul Mircia Giurgiu, ales chiar în Cluj, parohia politică a lui Emil Boc. Deşi afectează buna funcţionare a coaliţiei la putere, proiectul a trecut, tacit, pe sub ochii altfel foarte vigilenţi ai preşedintei Camerei, Roberta Anastase. Posibil să fi avut o scăpare, ca şi alţi parlamentari PDL, ocupaţi cu alegerile interne, însă, în legislatura trecută, partidul nu a avut deloc o atitudine binevoitoare faţă de doleanţele UDMR. Majoritatea senatorilor şi deputaţilor de azi erau, în Parlament, şi atunci, şi s-au opus din răsputeri promovării legii minorităţilor, Uniunea maghiarilor indicând PDL drept principalul responsabil pentru blocarea acesteia. Nu s-a schimbat nimic în ceea ce priveşte abordarea drepturilor pentru minorităţi. PDL a acceptat nu din convingere, ci din nevoia disperată de voturi, speculată de UDMR, ca predarea istoriei şi geografiei să se facă în limbile materne ale minoritarilor.

Singura cale ca această prevedere să fie pusă în practică era aceea ca Legea Educaţiei să fie adoptată prin asumarea răspunderii, aşa cum s-a şi întâmplat. Dacă legea ar fi intrat în dezbatere parlamentară, dezideratul care serveşte drept alibi UDMR, pentru participarea la toate guvernările, nu ar fi avut nicio şansă să se împlinească. Iar, acum, când tocmai prinsese aripi, stă să se năruie, în Senat, unde cele două voturi în plus, ale coaliţiei, de fapt, nu contează. Senatul este Camera cu numeroase “accidente”, aici au căzut cele mai multe legi ale Guvernului Boc (ultima, de răsunet, a fost Legea TVA), aici este mai influent un alt ardelean, senatorul Vasile Blaga, decât Emil Boc. Udemeriştii ar trebui să negocieze cu Opoziţia, care-i vrea ieşiţi de la guvernare, sau măcar cu opoziţia din PDL la Emil Boc, pentru a păstra Legea Educaţiei neatinsă. Garanţiile premierului nu au nicio valoare.

Preşedintele Traian Băsescu spune că toate partidele, inclusiv UDMR, “au dormit”, când a trecut legea lui Giurgiu. Poate că Uniunea nu era, totuşi, cufundată într-un somn profund, poate doar s-a prefăcut că doarme, fiindu-i mai bine, într-un fel, să nu vadă. La urma urmei, dacă nu s-ar fi ivit o astfel de “disfuncţie”, dacă idealurile naţionaliste i s-ar împlini, cum şi-ar mai justifica existenţa şi lipirea la o viitoare guvernare?!

• ZiaristiOnline: Academician Dinu C Giurescu: Ce este “national” in “Legea educatiei nationale”? O putem socoti, cu temei, “Legea educaţiei fără patrie”

Academicianul si eminentul istoric Dinu C Giurescu a tras un semnal de alarma grav, inca de anul trecut, fata de Legea Educatiei Anti-Nationale, care prevede predarea istoriei si geografiei in limbile minoritatilor nationale, si pe care incearca sa o modifice acum deputatul clujean Mircia Giurgiu. In avertismentul profesorului, pe care il redam mai jos, Dinu Giurescu atragea atentia ca “Punerea în aplicare a unor atari prevederi va contribui în mod direct, prin şcoală, ca naţiunea română să devină, treptat, o populaţie cu un vag sentiment al identităţii sale. Ţelul ultim este ca noile generaţii să nu mai gândească la patrie, la rostul şi menirea României în Europa, să nu mai ştie de aportul românilor la istoria şi civilizaţia europeană, să nu mai aibă sentimentul demnităţii naţionale, nici individual, nici colectiv”. “În final – scrie profesorul cu mare amaraciune -, ne putem întreba de ce „Legea educaţiei naţionale” este intitulată aşa? Ce este „naţional” în ea?”. “Ea preconizează o educaţie în care nu se află sentimentul şi identitatea României. O putem socoti, cu temei, Legea educaţiei fără patrie.”, conchide academicianul Dinu C Giurescu in analiza preluata de Ziaristi Online.

Educaţie fără patrie

Autor: Acad. Dinu C. Giurescu

„Legea educaţiei naţionale”, asumată de guvern şi considerată neconstituţională de Curtea Constituţională, enumeră în articolul 3 „principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior din România”. Sunt 13 principii referitoare la: echitate, calitate, relevanţă, eficienţă, descentralizare, răspundere publică, „garantarea identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi a dialogului intercultural”, autonomie universitară, libertate academică, transparenţă, „independenţa faţă de dogme religioase şi faţă de doctrine politice”, incluziune socială, „centrarea educaţiei pe beneficiarii acesteia”.

Un principiu lipseşte cu desăvârşire: cunoaşterea istoriei şi culturii româneşti. Absenţă cu urmări de durată, când examinăm şi alte articole ale acestei legi.

*

Într-adevăr, în articolul 4 citim că „educaţia şi formarea profesională a copiilor, tinerilor şi a adulţilor, au ca finalitate principală formarea competenţelor” pentru:

a) „împlinirea şi dezvoltarea personală”;

b) „integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate”;

c) „ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile”.

Rezultă că instruirea şi formarea profesională nu au de fel nevoie de cunoaşterea creaţiei culturale şi a istoriei României, a rostului ţării noastre în această parte a Europei. Formăm noi generaţii fără conştiinţa apartenenţei la România.

*

Lucrul capătă proporţii la articolul 37, aliniatul 1, care precizează: „În cadrul învăţământului preuniversitar, cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română”.

Iar aliniatul 2 a) din articolul 37 precizează: „Disciplina «Limba română» se predă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar, după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă”.

Pentru ca să nu existe nici o îndoială asupra intenţiilor legiuitorului, aliniatul 5, din acelaşi articol 37, adaugă: „În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi…” (sublinierile D.C.G.)

Aceste prevederi au fost însuşite de guvern şi urmează să fie supuse Parlamentului fără discutarea lor, prin procedura asumării răspunderii. Asumare care înseamnă aprobarea lor automată, întrucât coaliţia de guvernământ deţine majoritatea absolută în Camera Deputaţilor şi în Senat.

În rezumat, prevederile citate mai sus înseamnă că:

Istoria şi Geografia României vor fi predate în limba minorităţii naţionale respective;

Limba română va fi predată acestor minorităţi ca o limbă străină.

*

Punerea în practică a acestor prevederi ne duce departe.

a) Istoria şi Geografia României poate fi predată, în România, în limba maghiară, dar şi în germană, ucraineană, sârbă, în graiul romilor, de ce nu în limbile celor 15 minorităţi reprezentate în Parlamentul din Bucureşti.

b) Întrucât România este stat cu drepturi depline în Uniunea Europeană, europarlamentarii români din coaliţia guvernamentală ar putea propune Parlamentului de la Strasbourg extinderea predării istoriei şi geografiei ţărilor membre în limbile minorităţilor naţionale ale ţărilor respective. Ca urmare:

Istoria Bulgariei să fie învăţată în limba turcă

Istoria Macedoniei, în limba albaneză

Istoria Italiei, în limba germană

Istoria Serbiei, în limba ungară etc.

c) Ca o extindere a „dialogului intercultural”, predarea istoriei şi geografiei în limbile minorităţilor etnice poate fi extinsă şi la minorităţile de dată recentă din ţările europene. Ca urmare:

Istoria Germaniei să fie predată în limba turcă

Istoria Estoniei, în limba rusă

Istoria Letoniei, în limba rusă

Istoria Moldovei, în limba rusă şi în găgăuză

Istoria Ucrainei, în limba rusă etc.

*

Chiar dacă asemenea „iniţiative” nu ar fi pe placul parlamentarilor europeni, este foarte probabil, ca „principiile” din articolul 37 (vezi mai sus) să se regăsească şi în noua versiune a „Legii educaţiei naţionale”.

Punerea în aplicare a unor atari prevederi va contribui în mod direct, prin şcoală, ca naţiunea română să devină, treptat, o populaţie cu un vag sentiment al identităţii sale. Ţelul ultim este ca noile generaţii să nu mai gândească la patrie, la rostul şi menirea României în Europa, să nu mai ştie de aportul românilor la istoria şi civilizaţia europeană, să nu mai aibă sentimentul demnităţii naţionale, nici individual, nici colectiv.

În final, ne putem întreba de ce „Legea educaţiei naţionale” este intitulată aşa? Ce este „naţional” în ea?

Ea preconizează o educaţie în care nu se află sentimentul şi identitatea României. O putem socoti, cu temei, Legea educaţiei fără patrie.

• Jurnalul: UDMR – partid corupt şi divizat. Ţinutul Secuiesc, un nou Kosovo

• Realitatea.net:

Plăcuţa lui Nicolae Iorga naşte controverse interetnice în Cluj-Napoca

Plăcuţa lui Nicolae Iorga, care s-a aflat pe monumentul lui Matthias Rex, dar nu mai este acolo, naşte multe controverse în Cluj-Napoca. Şi în afara lui. Plăcuţa fostă pe monumentul lui Matei Corvin, “Biruitor în toate războaiele, învins doar la Baia, de propriul său popor” (N. Iorga), divizează Clujul, potrivit ziuadecj.ro. Românii, în cea mai mare parte, cer reamplasarea ei, iar o bună parte dintre maghiari nici nu vor să audă. La mijloc au picat 30 de intelectuali din Cluj şi Iaşi, care cer ca plăcuţa să fie expusă.

Sondajul s-a bucurat de atenţie în rândul minorităţii maghiare şi a populaţiei din Ungaria. Cel mai sugestiv articol a fost postat pe blogul partidului extremist Jobbik, organizaţia din Szekesfehervar. Iată traducerea textului: “După cum se ştie, după restaurarea soclului statuii lui Matei Corvin a dispărut tăbliţa expusă de Gheorghe Funar. Aceasta conţinea un citat din N. Iorga: “Victorios în toate bătăliile, învins doar la Baia, în lupta cu invincibila armată a Moldovei”. Câţiva reprezentanţi ai autorităţilor române au apelat la Academia Română, pentru a cere reinstalarea plăcuţei. Despre care ar trebui să fie soarta tăbliţei a scris cel mai citit ziar în limba latină din Cluj, ZIUA de CLUJ, în ediţia sa online.

Vă rugăm să votaţi şi să vă mobilizaţi, pentru că sondajul poate fi cu adevărat important, iar rezultatul final să nu fie manipulat. Cine nu cunoaşte limba latină, să bifeze la: “Să renunţe cu totul la expunerea ei”. Stăm bine în prezent în sondaj, 56%, faţă de 26% cei care vor repunerea plăcuţei pe soclu”.

• Ziua de Cluj:

Universitarii cer repunerea textului lui Iorga pe statuia lui Matei Corvin, din centrul Clujului

Istoricul Lechinţan: Să se schimbe inscripţia de pe statuia lui Matei Corvin, cu Mathias Kiraly!

O asociaţie din Covasna cere reamplasarea plăcuţei lui Matei Corvin

Mobilizare incredibilă a maghiarilor pentru ca plăcuţa lui Iorga să nu fie reinstalată pe monumentul lui Matei Corvin

Clujenii nu vor reamplasarea plăcuţei lui Iorga pe statuia lui Matei Corvin

SONDAJ ziuadecj.ro: Ce ar trebui să facă Primăria cu plăcuța lui Iorga?

• Realitatea.net: România şi Ungaria decid că minorităţile trebuie să aibă acces la educaţie în limba maternă

Ministrul de externe Teodor Baconschi şi preşedintele ungar Pal Schmitt au subliniat importanţa asigurării condiţiilor pentru ca minorităţile română, respectiv maghiară, din cele două state să aibă acces la educaţie în limba maternă. Ministrul Teodor Baconschi s-a aflat joi într-o vizită Ungaria, la invitaţia omologului ungar, János Martonyi. Şeful diplomaţiei române a fost primit şi de preşedintele Pal Schmitt. Ministrul român de externe şi preşedintele Ungariei au abordat teme de interes aflate pe agenda europeană, precum strategia Dunării, strategia UE pentru romi, finalizarea negocierilor de aderare a Croaţiei la UE şi aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

De asemenea, cele două părţi au subliniat importanţa asigurării condiţiilor pentru ca minorităţile română, respectiv maghiară, din cele două state să aibă acces la educaţie în limba maternă, informează MAE. Situaţia minorităţii româneşti din Ungaria s-a aflat, de asemenea, pe agenda discuţiilor ministrului Teodor Baconschi cu omologul său ungar, János Martonyi. Ministrul român de externe a subliniat că România acordă o atenţie deosebită soluţionării problemelor minorităţii româneşti din Ungaria. De asemenea, şeful diplomaţiei române a exprimat satisfacţie pentru faptul că noua Constituţie a Ungariei deschide perspectiva reprezentării parlamentare a minorităţii române. În context, a evocat problema etno-business-ului, apreciind că este necesar ca autorităţile ungare să se implice mai activ pentru combaterea fenomenului.

Referitor la situaţia Bisericii Ortodoxe a Românilor din Ungaria, ministrul Baconschi a mulţumit autorităţilor ungare pentru receptivitatea la solicitarea părţii române de acordare a statutului de biserică istorică, ca o recunoaştere a rolului acesteia la dezvoltarea dialogului inter-confesional şi armonizarea convieţuirii interetnice. Comunitatea românească din Ungaria numără în jur de 10.200 de persoane, răspândite pe tot cuprinsul ţării, cu precădere în partea de est, la graniţa cu România. Peste 1.200 de români locuiesc în capitala Budapesta.  Românii din Ungaria beneficiază de învăţământ în limba română în cadrul unor şcoli bilingve sau studiază limba maternă ca materie şcolară, fără a avea însă o instituţie de învăţământ cu predare integrală în limba română. De asemenea, românii nu beneficiază de reprezentare parlamentară în Ungaria.

Comunitatea românilor din Ungaria ar putea avea în curând un reprezentant de drept în Parlamentul de la Budapesta, a anunţat în iunie anul trecut ministrul român de externe, Teodor Baconschi, după o întrevedere la Bucureşti cu omologul său ungar, János Martonyi. Ministrul Baconschi a declarat, de asemenea, că Budapesta examinează posibilitatea de a declara Biserica Ortodoxă română din Ungaria drept cult istoric şi a apreciat că acest lucru ar “ameliora condiţia legală şi vizibilitatea socială a acestei Biserici în ţara vecină”. Pe de altă parte, ministrul Teodor Baconschi s-a întâlnit joi la Budapesta şi cu vicepremierul Zsolt Semjen, iar pe agenda discuţiilor s-au aflat aspecte legate de cooperarea regională, respectiv extinderea interconectărilor energetice şi de transporturi pe axa nord-sud. De asemenea, a avut loc şi un schimb de opinii asupra situaţiei interne din cele două ţări, cu accent asupra perspectivelor de creştere economică în perioada următoare.

În acelaşi timp, în convorbirile cu ministrul ungar de externe János Martonyi a fost apreciat stadiul excelent al relaţiilor bilaterale şi al cooperării în plan european şi internaţional, în contextul Parteneriatului Strategic româno-ungar. “Parteneriatul strategic a fost încheiat cu patru ani înainte de aderarea României la UE. Astăzi, la patru ani după aderare, este momentul revigorării şi aprofundării acestuia, în acord cu statutul ţării noastre”, a declarat ministrul Baconschi.

De asemenea, părţile au convenit organizarea celei de-a cincea şedinţe comune de Guvern româno-ungare în toamna acestui an, în baza unei agende substanţiale, care să genereze proiecte concrete,  în domenii precum infrastructura energetică şi de transport, punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării, minorităţi naţionale şi afaceri interne. Cei doi oficiali au discutat modalităţile concrete de stimulare a schimburilor comerciale bilaterale şi a investiţiilor româneşti în Ungaria, confirmându-se trendul pozitiv al acestora.

Ministrul român al afacerilor externe a felicitat, totodată, preşedinţia ungară a UE şi a adresat mulţumiri pentru sprijinul constant şi colaborarea excelentă pe perioada preşedinţiei ungare.  La rândul său, partea ungară a reconfirmat  sprijinul pentru atingerea obiectivului României de aderare la Spaţiul Schengen în 2011, evidenţiind că nu sunt acceptabile niciun fel de condiţii suplimentare sau legături artificiale cu alte subiecte, precum procesul de revizuire a mecanismului Schengen.

Referitor la priorităţile europene, cei doi miniştri au evaluat obiectivele comune în cadrul agendei UE, concentrându-se asupra Strategiei UE pentru regiunea dunăreană, proiectelor energetice comune şi viitorului buget UE. În context, şefii diplomaţiilor de la Budapesta şi Bucureşti au reconfirmat angajamentul celor două ţări pentru implementarea proiectelor comune vizând interconectarea reţelelor de energie şi transporturi şi concretizarea proiectelor energetice Nabucco şi AGRI.

Şeful diplomaţiei române a reiterat sprijinul României pentru continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene şi pentru modul în care preşedinţia ungară doreşte să promoveze aderarea Croaţiei.
Cei doi miniştri au exprimat susţinerea pentru iniţiativele regionale ale UE destinate Vecinătăţii Estice, în special ale Parteneriatului Estic. În acest context, ministrul român de externe a  evidenţiat progresele înregistrate de Republica Moldova în parcursul său către UE. Potrivit MAE, alte subiecte abordate au vizat evenimentele recente din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Ca aliaţi, România şi Ungaria au un interes comun pentru evoluţia democratică şi stabilă a regiunii, arată comunicatul MAE.