Iran: inca o EXPLOZIE-SABOTAJ ce vizeaza programul nuclear? SUA VREA DRONA INAPOI/ Ce-o fi cu parteneriatul strategic ROMANIA – TURCIA?

• Gandul: O explozie la o fabrică de oţel din IRAN ar putea fi un act de SABOTAJ contra programului NUCLEAR

O explozie produsă duminică seara la o fabrică de oţel din Iran, soldată cu moartea a şapte persoane, ar putea fi o nouă tentativă de sabotare a programului nuclear iranian, conform experţilor. Potrivit agenţiei de presă oficiale Mehr, şapte persoane au murit în explozia produsă duminică seara la fabrica privată de oţel Ghadir, situată în oraşul Ardakan (provincia Yazd, centru). Alte 12 persoane au fost rănite în incident. Conform agenţiei iraniene, unele dintre victime sunt cetăţeni străini.

Un oficial local, Ali Akbar Oliaw, a declarat că deflagraţia a avut loc din cauza unor piese de artilerie aduse la fabrică pentru a fi topite.

Însă, potrivit experţilor militari, incidentul ar putea fi o nouă tentativă de sabotare a programului nuclear iranian. În noiembrie, publicaţia germană Die Welt relata că regimul nord-coreean furnizase Siriei şi Iranului un tip special de oţel folosit pentru modernizarea rachetelor balistice şi pentru construirea de centrifuge. Acest tip de oţel figurează pe lista Regimului pentru controlul tehnologiei de rachete şi a Grupului de furnizori în domeniul nuclear, exporturile fiind interzise spre ţări ca Iranul, suspectat că încearcă să se doteze cu arme nucleare.

Explozia de duminică şi cea produsă recent la centrala nucleară de la Isfahan pot parea accidente, dar frecvenţa producerii acestor incidente sugerează că ar putea fi vorba de o nouă abordare pentru sabotarea programelor nuclear şi de rachete desfăşurate de regimul islamist de la Teheran.

• Realitatea.net: SUA către Iran: “Vrem drona înapoi!”

O dronă americană a ajuns în mâinile iranienilor la începutul lunii. Americanii o vor înapoi. Preşedintele Barack Obama a anunţat că Washingtonul a cerut Teheranului drona CIA, care a căzut în mâinile iranienilor la începutul lunii.  “Am cerut-o înapoi. Vom vedea cum răspund iranienii”, a declarat azi Obama, potrivit BBC.

Oficialii americani s-au declarat îngrijoraţi de pierderea unei drone sofisticate lângă graniţa estică a Iranului cu Afganistanul, potrivit Los Angeles Times. Aeronava fără pilot, RQ-170 Sentinel, beneficia de o tehnologie de ultimă oră pentru spionaj şi evitarea radarului, ale cărei virtuţi au fost deja dovedite de operaţiunea pentru eliminarea lui Osama bin Laden. Presa iraniană a insistat că drona a fost doborâtă în timpul weekend-ului şi acum se află în mâinile forţelor iraniene. SUA a preferat însă să spună că aparatul a aterizat forţat în Iran.

• Hotnews: Iranul va copia drona americana capturata recent: “Inginerii nostri vor construi un aparat superior celui american” – oficial iranian

• RL:

Regimul din Iran trebuie să aleagă între bomba nucleară şi supravieţuire – ministru israelian

Un ministru israelian a avertizat regimul iranian că ar putea avea de ales între “bomba atomică şi propria supravieţuire” dacă va continua controversatul program nuclear, informează AFP, potrivit Mediafax. “Ne gândim că, pentru a opri programul nuclear iranian, regimului iranian trebuie să i se prezinte următoarele opţiuni: bomba atomică sau propria supravieţuire”, a declarat ministrul israelian al Afacerilor Strategice, Moshe Yaalon.

Oficialul israelian a subliniat totuşi că membrii comunităţii internaţionale, nu Israelul, trebuie să exercite presiuni asupra Iranului. “Preferăm ca membrii comunităţii internaţionale, sub conducerea Statelor Unite, să convingă regimul iranian că aceasta este dilema cu care se confruntă, pentru a renunţa la programul nuclear”, a adăugat Yaalon. “Politica noastră este clară: într-un mod sau altul, programul nuclear iranian trebuie stopat”, a spus oficialul israelian, apreciind că regimul islamist de la Teheran va avea nevoie de încă “12 – 24 de luni” pentru a se dota cu arme nucleare.

Liderii UE îi cer Turciei să “respecte” Cipru

Liderii europeni ar urma să îi transmită Turciei să “respecte deplin” Cipru atunci când va prelua preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, la jumătatea anului viitor, în contextul în care Ankara a ameninţat că va boicota întâlnirile europene, scrie EuObserver.com.

“Consiliul european a solicitat partenerilor UE să respecte deplin rolul preşedinţiei rotative a consiliului, care este o instituţie fundamentală a Uniunii prevăzută în tratat“, ar urma să spună cele 27 de state, potrivit unui proiect de comunicat. Un diplomat european care nu a dorit să îşi dezvăluie identitatea a confirmat, potrivit EuObserver, că principalii vizaţi sunt Ankara şi Nicosia.

Această declaraţie vine în contextul în care miniştrii de externe i-au transmis Turciei să lase Ciprul să extragă petrol dintr-o zonă a Mării Mediterane pe care o revendică şi Republica Turcă a Ciprului de Nord, ţară recunoscută numai de autorităţile de la Ankara. Aceştia s-au grăbit pebntru a evita “orice fel de ameninţare sau acţiune direcţionată împotriva unui stat membru” şi au susţinut “dreptul suveran” al Ciprului pentru “a(-şi) exploata resursele naturale”.

Turcia a spus că nu va merge la nicio întrevedere prezidată de Cipru în calitatea sa de preşedinte a UE doar în condiţiile în care conflictul îngheţat referitor la Insula Cipru nu va fi mai mai întâi rezolvat. Insula Cipru este împărţită în două, o jumătate fiind integrată în Uniunea Europeană, iar cealaltă parte reprezentând un stat recunoscut numai de autorităţile de la Ankara. Divizarea Insulei Cipru s-a produs în 1974, după ce Turcia a decis invadarea insulei.

Comunicatul privind forajele de petrol au enervat deja Ankara care susţine că Nicosia ar trebui să fie responsabilă pentru orice tensiuni survenite fiindcă a continuat explorările fără a consulta Ciprul turcesc.

Parteneriat strategic de 10 miliarde de dolari. De ce are nevoie România de Turcia

(…) Parteneriatul vizează dezvoltarea relaţiilor bilaterale mai ales pe cele două componente strategice, energetică şi de securitate, dar sunt totodată incluse probelemele legate de mediu, educaţie, sănătate şi schimburi culturale. Vizita preşedintelui român conţine şi un dejun cu preşedintele Marii Adunări Naţionale de la Ankara, Cemil Cicek, iar mâine, la Istanbul, cu Patriarhul grec, Bartolomeu I. “România este un aliat al nostru”, iar “relaţiile dintre noi sunt deosebit de apropiate”, a declarat în acest context preşedintele Abdullah Gul, care a remarcat că întâlnirile la nivel înalt dintre oficialii celor două state au crescut în intensitate în ultimii patru ani.

Dincolo de semnificaţia protocolară a evenimentului de azi de la Ankara, preşedintele Gul susţine că Turcia aşteaptă progrese crescute nu doar pe hârtie şi aşteaptă în continuare extinderea schimburilor comerciale româno-turce la 10 miliarde dolari pe an, mai mult decât dublu faţă de nivelul la care se situează în acest moment. În plus, partea turcă a primit asigurări de la şeful statului român că Bucureştiul sprijină în continuare Ankara în privinţa aderării la Uniunea Europeană. Asigurare reconfirmată şi în timpul declaraţiilor de presă făcute după întâlnirea tete-a-tete cu omologul său. Traian Băsescu: “România este un susţinător fără rezerve al accesului turciei la Uniunea Europeană”.

Cât priveşte subiectul UE, în general, Abdullah Gul s-a referit şi la deciziile-cheie luate acum câteva zile la Summitu-ul UE de la Bruxelles, considerându-le binevenite. Mai mult liderul de la Ankara a dat exemplu rezultatele ţării sale: 2,5% din PIB deficit bugetar şi 40% datorii, faţă de limitele de 3%, respectiv 60%, convenite de statele membre ale Uniunii. De altfel, Turcia reprezintă pentru România primul partener comercial din afara UE, volumul schimburilor dintre cele două ţări atingând 3,5 miliarde euro, pe primele nouă luni ale acestui an. Din delegaţia română au mai făcut parte ministrul de Externe, Teodor Baconschi, dar şi ministrul Economiei, Ion Ariton.

Ca atare, mesajul a fost de la început clar: “Am venit la Ankara cu sentimentul că vizitez un prieten”, a declarat şi preşedintele Traian Băsescu, răspunzând astfel unei amabilităţi a omologului său turc, care a apreciat cunoştinţele lui Băsescu despre Bosfor, cu trimitere la trecutul de comandant de navă a acestuia. Traian Băsescu a felicitat guvernul de la Ankara şi pentru deschiderea celor două centre culturale de la Bucureşti şi Constanţa, dar cei doi şefi de state au abordat astăzi şi subiectele mai delicate privind evoluţiile din Orientul Mijlociu.

Pe de altă parte, chiar dacă a invitat investitorii turci să vină în România într-un număr şi mai ridicat, Băsescu a precizat că ţara noastră nu are un sistem de facilităţi speciale pentru un anumit stat, cu atât mai mult cu cât Bucureştiul trebuie să respecte cadrul investiţional valabil la nivelul UE. Totuşi, preşedintele român i-a asigurat pe turci că mediul economic din România este unul favorabil investiţiilor străine.

Contextul regional

Bucureşti şi Ankara – demers iniţiat cu entuziasm de partea română, dar digerat mai greu, pentru o perioadă, de partea turcă – pune în lumină nevoi şi interese comune care ajung să exceadă cadrul strâmt al relaţiei bilaterale de până acum. Este vorba în primul rând de sfera proiectelor energetice şi de securitate, strategice pentru două state riverane la Marea Neagră, membre NATO şi angajate suficient de mult în parteneriate externe delicate, precum dosarele Irak şi Afgantisan.

Mai mult, în contextul discuţiilor prelungite privind aderarea la UE, care nu au dus încă la rezultate satisfăcătoare din punctul de vedere al Ankarei, şi date fiind împrejurările conturate de „primăvara arabă”, Turcia este  în acest moment o voce-solist în regiune, iar ambiţiile Ankarei de a se prezenta cu adevărat ca o putere regională au fost întrevăzute cu ani înainte, dovadă telegramele diplomatice americane, dezvăluite de Wikileaks.

Mai aproape de zilele noastre, căderea regimurilor din Egipt, Tunisia şi Libia au fost dublate de o ofensivă la cel mai înalt nivel a Ankarei în statele atinse de schimbările dramatice de regim, totul pe fondul unei reîmprospătări a legitimităţii Cabinetului Erdogan, după alegerile câştigate de formaţiunea controlată de primul ministru şi reuşita cu conotaţii istorice de a determina armata să facă un pas înapoi pe plan intern.

Pe de altă parte, România şi vecina de peste Marea Neagră sunt legate de interese comune de natură energetică şi de apărare antirachetă. Guvernul de la Ankara a acceptat să găzduiască pe teritoriul său un radar din cadrul scutului SUA chiar în ziua în care responsabilii români şi americani semnau la Washington acordul pentru amplasarea interceptorilor la Deveselu.

Nabucco şi AGRI

Dar interesele care domină cooperarea româno-turcă sunt cel puţin la fel de  bine conturate pe zona energetică. Nu mai departe de începutul lunii octombrie, ţara noastră a primit asigurări publice că Ankara empatizează cu dezideratele Bucureştiului pe acest domeniu, anunţul fiind făcut de şeful delegaţaiei turce la Adunarea parlamentară a NATO la Bucureşti din 7-10 octombrie, Ali Riza Alaboyun, în prezenţa vicepreşedintelui Senatului României, Cristian Diaconescu.

De altfel, Bucureştiul şi Ankara fac în continuare parte din grupul de suport al proiectului Nabucco, fapt reiterat şi în timpul discuţiilor purtate la Bucureşti, în luna februarie, între miniştri de resort ai celor două ţări, Ion Ariton şi Taner Yldiz. Cert este că interesul Turciei pentru regiune este caracterizat de iniţiative pline de pragmatism, relevat şi de acordul pus la punct între Ankara şi Sofia privind gazoductul de 77 de kilometri, negociat de ministrul bulgar al Energei si Economiei, Traicho Traikov, si omologul său turc, Taner Yildiz.

Conducta va putea fi folosită pentru furnizarea în regim de urgenţă a gazelor către vecinii noştri. Un detaliu altfel cât se poate de interesant, dată fiind dependenţa istorică a Bulgariei de gazul rusesc, dar şi de filosofia limitării în general a acestui tip de dependenţă, promovată de Uniunea Europeană şi SUA. Totuşi, pe lângă Nabucco, România are o agendă proprie şi este artizana unor parteneriate regionale în domeniul diversificării rutelor de aprovizionare cu gaze, care uneori au iritat Rusia şi, o perioadă, au pus Turcia pe gânduri.

Este, de pildă, cazul acordului AGRI, care presupune construcţia a două terminale de gaz lichefiat de către România, Georgia şi Azerbadjan (cu care ţara noastră are un parteneriat strategic încă din 2009), pentru aducerea gazului azer spre Europa.

Pentru evoluţia AGRI, 2012 va fi un an de referinţă, fiind aşteptată finalizarea studiului de fezabilitate. Cu privire la acest studiu, preşedintele Consiliului de Administraţie al AGRI LNG Project Company, Corneliu Condrea, declara la jumătatea lui 2011, citat de presă, că documentul va recomanda începerea de negocieri cu Turcia pentru un accept dat de Ankara ca navele care vor transpota gazul azer să traverseze Bosforul, chiar dacă, din punct de vedere tehnic vapoarele nu corespund actualelor normative.

Istanbul-Constanţa

Rămâne interesantă şi evoluţia proiectului privind construcţia unui cablu submarin de alimentare cu energie electrică între Istanbul şi Constanţa, care a atras deja priviri în Europa, Suedia, de pildă, declarându-se încă din această primăvară, iar ultima oară cum câteva săptămâni, interesată şi gata să impulsioneze realizarea acestuia.

Acest cablu de 400 de kilometri ar permite României ţară cu excedent de electricitate, să pătrundă pe piaţa ofertantă a Turciei, evitând tranzitul prin Bulgaria şi, deci, plata unor taxe considerate prea mari. Proiectul este estimat la 1,5 milioane dolari per kilometru (în total, circa 600 milioane dolari), iar Transelectrica şi compania Vattenfall Power Consultant AB din Suedia au semnat încă din vara lui 2009 acordul pentru realizarea studiului de fezabilitate.

Potenţialul uriaş al României, ca exportator de electricitate, ar fi şi mai ridicat din momentul în care autorităţile de la Bucureşti ar asana piaţa autohtonă a contractelor de furnizare, dată fiind în continuare problema pe care o pun aşa-numiţii “băieţi deştepţi” şi parteneriatele făcute cu Hidroelectrica, spre exemplu.

• Gandul: Compliment al preşedintelui Turciei: Nu cred să ştie cineva BOSFORUL mai bine decât Băsescu; Băsescu: Piloţii turci îl ştiu mai bine

• Hotnews:
  

Traian Basescu: Romania este un sustinator fara rezerve al aderarii Turciei la UE

Presedintele Traian Basescu a declarat luni, la Ankara, ca Romania este un sustinator fara rezerve al aderarii Turciei la Uniunea Europeana. Aflat intr-o vizita oficiala in Turcia, seful statului a semnat, impreuna cu omologul sau turc, Abdullah Gul, o declaratie de parteneriat strategic, ce vizeaza consolidarea cooperarii economice bilaterale. (…)

VIDEO Traian Basescu a plecat in Turcia, pentru o vizita oficiala de doua zile: Vom semna o declaratie de parteneriat strategic/ Trebuie dezvoltata piata din Turcia pentru produsele din Romania

(…) “Obiectul acestei vizite este legat de consolidarea cooperarii bilaterale, cu aceasta ocazie voi semna, cu presedintele Turciei, o declaratie de parteneriat strategic care vizeaza mai multe domenii: cooperare externa; militara; un accent deosebit se pune pe cooperare economica – Romania priveste la Turcia ca la o piata care trebuie dezvoltata, chiar daca in primele 9 luni comertul bilateral a depasit 3,5 mld de euro; energie, protectia mediului, justitie si afaceri interne, cultura, educatie, stiinta,” a declarat Traian Basescu. (…)