INCEPE CENZURA INTERNETULUI? Romania a semnat ACTA. In Polonia internautii au PROTESTAT in strada

26-01-2012 7 minute Sublinieri

 

Romania, alaturi de alte 21 de state din Uniunea Euorpeana, a semnat astazi la Tokyo controversatul acord ACTA, legat de protejarea proprietatii intelectuale pe internet, care contine o serie de prevederi contestate de organizatiile pentru protectia drepturilor utilizatorilor de internet si a intimitatii acestora.

Electronic Frontier Foundation, unul dintre cele mai vocale grupuri de aparare a drepturilor internautilor, afirma ca prevederile noului acord, care includ monitorizarea comunicatiilor persoanelor private de catre entitati comerciale, incalca normele internationale privind drepturile omului. Intr-un interviu acordat Wired, grupul de hackeri Anonymous a promis sa raspunda in forta prin noi atacuri asupra site-urilor guvernamentale din intreaga lume.

Ce este ACTA

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internationale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala. Acordul a fost negociat la nivel global intre mai multe tari europene, SUA, Australia, Coreea de Sud si Noua Zeelanda, printre altele. Tratatul nu se refera doar la pirateria online, cum e cazul SOPA, ci acopera si comertul cu produse contrafacute. Conform unui document intocmit de accessnow.org, ACTA este o amenintare la adresa drepturilor utilizatorilor pentru ca:

  • ACTA ii forteaza pe furnizorii de Internet sa desfasoare activitati de supraveghere la nivelul retelelor proprii si sa puna la dispozitia detinatorilor drepturilor de proprietate intelectuala datele personale ale presupusilor faptuitori.
  • Extinderea raspunderii intermediarilor ii va determina pe furnizorii de Internet sa desfasoare activitati de supraveghere la nivelul retelelor proprii si sa implementeze mecanisme intruzive de identificare a presupusilor infractori, cum ar fi monitorizarea la scara larga a comunicatiilor prin utilizarea procedurii de “deep packet inspection”, permitand astfel incalcarea grava a vietii private a utilizatorilor. Practic, proprietarii drepturilor de copyright vor avea posibilitatea sa obtina informatii private despre utilizatorii de internet, fara sa aiba nevoie de mandate ale judecatorilor.

Conform accessnow.org, ACTA risca sa aiba implicatii grave generate de faptul ca nu reuseste sa stabileasca un echilibru intre protectia drepturilor de proprietate intelectuala si apararea drepturilor fundamentale ale societatii, ca intreg, cum ar fi libertatea de exprimare, liberul acces la informatie si cultura si viata privata.

Parlamentul European a subliniat deja, in cadrul unui studiu asupra Acordului, aspectele problematice ale acestuia, inclusiv cele de natura juridica, mentionand ca este “dificil de stabilit care sunt avantajele semnificative pe care ACTA le ofera cetatenilor UE in plus fata de cadrul international existent.”

ACTA isi propune sa creeze o noua institutie, “Comisia ACTA“, fara sa defineasca insa obligatiile sau garantiile necesare pentru ca acest organism sa functioneze intr-o maniera deschisa, transparenta si inclusiva, care sa permita exercitarea unui control public asupra actiunilor sale, mai noteaza accessnow.org.

Anonymous reactioneaza

Dupa mai multe zile de atacuri asupra retelelor guvernamentale poloneze, grupul Anonymous a afirmat intr-un interviu publicat in revista Wired ca va continua hartuirea electronica a autoritatilor din intreaga lume, cat timp legi precum ACTA, SOPA sau PIPA vor fi pe masa de discutii.

Dintre tarile membre UE, doar Olanda, Estonia, Cipru, Slovacia si Germania au refuzat semnarea tratatului. Totusi, acesta nu va putea intra in vigoare decat daca este aprobat la nivelul intregii Uniuni Europene. Votul va avea loc in luna iunie, iar in cazul in care tratatul va fi respins, adeziunile celor 22 de state care au semnat ACTA vor fi lipsite de efect.

Manifestaţii îndreptate împotriva semnării de către Polonia a Acordului multilateral antipiraterie (Anti-Counterfeiting Trade Agreement, ACTA) au strâns miercuri seară mai multe mii de persoane în diferite oraşe ale ţării. La Kielce (centru), polonia actamanifestaţia ce reunea aproximativ 1.000 de tineri s-a transformat în ciocniri violente.Protestatarii au distrus maşini şi au atacat forţele de ordine, a anunţat postul de televiziune TVN24, scrie Agerpres. Manifestaţii paşnice au avut în diverse locuri din Polonia, la Wroclaw (sud-vest), Szczecin (nord-vest), Olsztyn (nord-est) şi Bialystok (nord-est).

Mai multe sute de mii de persoane s-au înscris pe Facebook în grupările care se opun ACTA. Protestatarii se tem că aderarea la ACTA, ce are ca scop instituirea unor standarde internaţionale pentru protecţia proprietăţii intelectuale, va crea o ameninţare pentru libertatea de exprimare pe Internet şi pentru viaţa privată şi va conduce la închiderea a numeroase site-uri.

Ei reproşează guvernului că a decis să semneze acest acord fără să consulte toate mediile implicate. Premierul polonez, Donald Tusk, a anunţat marţi că l-a autorizat pe ambasadorul în Japonia să se semneze acest document joi, la Tokyo. Valul de proteste urmează unui week-end marcat de atacuri ale grupărilor de piraţi Anonymous şi “Polish Underground” împotriva site-urilor guvernamentale, printre care al preşedinţiei Poloniei, prim-ministrului, parlamentului, Ministerului de Externe şi al celui al Culturii.

***

Ce este ACTA (video)

Statele din Uniunea Europenă au semnat astăzi, în Japonia, tratatul internaţional ACTA, care reglementează produsele contrafăcute şi-şi întinde influenţa şi asupra pirateriei online. Conform site-urilor de specialitate, ACTA va reduce libertăţile pe internet.

Printre ţările care au semnat tratatul la Tokyo se numără Polonia,Franţa, Finlanda, Irlanda, Italia, Portugalia, România, Grecia şi acelelalte 21 de ţări ale Uniunii Europene, anunţă Associated Press. Până acum ACTA fusese semnată de Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi Statele Unite ale Americii.

De ce se teme lumea de ACTA (Anti Counterfeiting Trade Agreement)?

După amânarea dezbaterilor pentru SOPA şi PIPA, legile americane împotriva pirateriei, activiştii pentru libertatea internetului şi-au găsit un nou adversar. ACTA este un tratat internaţional împotriva încălcării drepturilor de autor şi ar putea acţiona mai dur decât orice altă lege existentă, deoarece este semnată la nivel global şi va putea fi impusă.

Site-ul La Quadrature du Net, un grup care susţine drepturile şi libertăţile cetăţenior internetului şi menţinerea regulilor iniţiale ale spaţiului virtual: libera circulaţie a informaţiei, a selectat o parte din articolele tratatului care ar putea ameninţa libertatea utilizatorilor şi ar putea aduce o epocă neagră în istoria lumii virtuale.

Act inspirat de legislaţia franceză

ACTA acţionează prin impunerea de presiuni legale şi financiare asupra furnizorilor de internet, situaţie similară cu legile actuale din Franţa, unde utilizatorii prinşi de mai mult de trei ori descărcând fişiere piratate de pe internet au conexiunea închisă pentru o perioadă de timp, iar apoi se pot da sancţiuni asupra lor.

Astfel, scrie La Quadrature du Net, articolul 27.3 din ACTA vorbeşte despre „cooperarea” dintre deţinătorii de drepturi de autor şi furnizorii de internet.Aceste mecanisme sunt numite de comisiile europene „măsuri extrajudiciare” sau „alternative la tribunal”.Astfel, persoanele private şi organizaţiile de acest fel ar putea înlocui poliţia şi autorităţile în impunerea măsurilor punitive.

În articolul 27..4, ACTA stipulează că deţinătorii de drepturi de autor pot să obţină date personale ale utilizatorilor acuzaţi de încălcarea legilor, fără decizia unui judecător. În acest fel, tratatul strecoară o breşă gravă de intimitate. Articolul de lege nu obligă, dar ar putea fi schimbat în viitor prin amendamente. De asemenea, sancţiuni civile ar putea fi impuse împotriva intermediarilor tehnici (furnizori de internet) pentru ca aceştia să accepte cooperarea.

Articole vagi

În plus, tratatul internaţional vorbeşte despre despăgubiri, dar acestea sunt aproape fixe, nevăzând gravitatea faptelor. Textul doreşte impunerea unor daune „prestabilite” şi, de asemenea, „daune adiţionale”, adică daune care nu se bazează pe cuantumul profitului pierdut de către deţinătorii de drepturi.

Articolul 23.4 impune sancţiuni penale pentru „ajutorul şi încurajarea” încălcării drepturilor de autor. Astfel, mai există o metodă de a forţa furnizorii de internet să coopereze sub posibilitatea de a fi anchetaţi pentru încurajarea pirateriei. De asemenea, nu se poate spune dacă încurajare înseamnă şi transmiterea de linkuri sau simple articole pe bloguri despre site-urile care oferă fişiere piratate. În plus, adaugă La Quadrature du Net, sancţiunile penale nu se impun într-un acord „comercial”, ceea ce se doreşte ACTA.

Iar în articolul 23.1 se stipulează că sancţiunile penale ar trebui aplicate pentru infracţiuni la scară comercială. Termenul este vag, deschis la interpretări şi nu se ştie dacă se poate aplica şi la simpla împărtăşire între utilizatori, doar pentru scopul de a asculta muzică sau a privi filme şi nu doar la cei care facilitează acest lucru prin platformele sale.

Alte informaţii

Negocierile au fost ţinute în secret până în 2008 şi nu sunt conduse de nicio organizaţie internaţională. Acordul care ar putea pune capăt libertăţii pe internet se ascunde în spatele contrafacerii produselor farmaceutice, dar poate fi aplicat şi la domeniul drepturilor de autor de pe internet. În plus, unele surse au spus că autorităţile ar urma să aibă voie autorităţilor de control de pe aeroporturi şi de la frontiere să facă cercetări arbitrare asupra laptopurilor şi calculatoarelor personale, pentru a căuta conţinut multimedia piratat. Dacă se descoperă astfel de fişiere, călătorii ar putea fi amendaţi, iar aparatura confiscată.

Citeşte aici documentul final al tratatului ACTA

Viitorul lumii virtuale europene se decide în iunie în Parlamentul European

Tratatul ACTA a fost semnat astăzi de 22 de ţări din Uniunea Europeană. Totuşi, cinci ţări au rezistat şi au refuzat să se alieze acestui act despre care se spune că va limita libertăţile de pe internet. Olanda, Estonia, Cipru, Slovacia şi Germania sunt singurele ţări UE care nu au aderat la ACTA.

Cu toate acestea, finalul unei ere virtuale de libertate nu va putea fi pus în practică în Europa şi implicit în România până când Parlamentul European nu va ratifica o lege specială. Reprezentanţii UE au declarat că semnarea ACTA nu va însemna modificarea majoră a legislaţiei europene, mai ales că unele propuneri iniţiale au fost refuzate: deconectarea utilizatorilor de internet dacă sunt descoperiţi descărcând fişiere ilegale şi sancţiuni penale pentru cei care folosesc o cameră foto sau video în interiorul cinematografelor.

Votul Parlamentului European va avea loc în iunie, iar dacă legea nu poate intra în vigoare atunci, semnăturile celor 22 de state membre UE nu vor putea fi puse în practică. Tratatul va fi discutat în februarie sau la începutul lui martie în Comitetul Internaţional de Comerţ al Uniunii Europene şi apoi votat în interiorul acestuia în mai, scrie site-ul zdnet.co.uk.

Abia între 11 şi 14 iunie, dacă tratatul va trece de Comitetul de Comerţ, parlamentarii europeni vor vota în plen introducerea legii sau nu.

  • Presseurop:

“Internet modelează identitatea tinerilor”

Anunţul guvernului, cum că ar fi pe punctul de a semna tratatul anti-piraterie ACTA, a provocat proteste masive, dar paşnice, în Polonia. Câteva mii de tineri au organizat un miting, marţi, în Varşovia. Antropologul specializat în Internet, Piotr Cichocki, explică de ce.

Grzegorz Szymanik: Ce înseamnă Internet pentru tineri?

Piotr Cichocki: am făcut odinioară cercetări despre site-ul comunităţii Grono [o reţea socială poloneză similară cu Facebook], observând felul în care utilizatorii săi îşi crează identităţi virtuale prin intermediul profilurilor. Mulţi se prezentau prin trimiteri reprezentative. În loc de a scrie despre ei-înşişi, ei postau citate din cărţi sau melodii. Sau link-uri spre videoclipuri YouTube sau fişiere MP3. Identitatea lor era împletită din mai multe simboluri colectate de pe web.

Ce înseamnă acest lucru? Că informaţia on-line dă formă identităţii utilizatorilor. Că le oferă material de construcţie. Iar tinerii împărtăşesc ceea ce descoperă. A-i împiedica să facă acest lucru ar fi ca o amputare de identitate. Ei protestează pentru că se tem că ACTA le poate eticheta drept piraterie alegerile lor existenţiale şi libera exprimare a identităţii. Se tem cu adevărat că cineva vrea să le confişte o parte a identităţii lor.

antifa-polandDe aceea toată lumea protestează, indiferent de simpatiile politice: tinerii de toate culorile politice, atât Antifa [o grupare anti-fascistă] cât şi mişcările de extremă dreapta. Pentru ei, internetul este un mediu în care evoluează, adunând informaţii despre ceea ce îi interesează, şi care îi modelează din punct de vedere politic. Şi ei vor ca Internetul să rămână astfel.

Şi cum stau lucrurile cu dreptul de autor?

Aceşti tineri nu văd ca fiind furt ceea ce fac ei pe web. Dacă ceva este acolo, îl utilizează. Se poate considera acest lucru ca o încălcare a legii?

Ar trebui luat ca atare. Pentru că este furt.

E furt, dar nu se pot folosi aceiaşi termeni cu informaţia sau cultura şi cu bunurile materiale. Modul în care vânzarea şi schimbul de cultură este perceput astăzi pare a fi o invenţie destul de nouă. Henry Jenkins a descris fenomenul după exemplul culturii Statelor Unite. El a formulat, în secolul al-XIX-lea, ideea unei culturi care nu avea proprietar. Cântecele erau schimbate între sate şi baladele populare refoloseau materiale din texte literare.

Profesionalizarea şi rezervarea conţinutelor a apărut odată cu industria culturii. Cântăreţii au devenit interpreţi, şi faptul că piesele lor erau difuzate la radio şi TV şi ascultate după înregistrări a condus la această situaţie. Lucrurile s-au schimbat din nou când s-au răspândit calculatoarele personale, care permit utilizatorului să editeze orice sunet, imagini, text, să le mixeze, remixeze, împărtăşească cu alţii. Cultura de comunitate la îndemâna tuturor se întoarce şi industria culturii este în pericol. Elaborarea creativă de tot felul de producţii online este pe marginea legalităţii. Dar poate noţiunea de legalitate nu mai este acordată cu realitate? Relaţiile dintre producţie şi consum se schimbă şi nu ştim în ce direcţie va evolua situaţia.

Soluţii legislative, precum ACTA, împotriva cărora protestează majoritatea utilizatorilor Internet, încearcă să împingă la limită linia de frontieră, astfel încât să stimuleze profiturile producătorilor industriali, pentru a proteja şi amplifica valoarea rolurilor lor.

Dar artiştii vor muri de foame.

Artiştii ei-înşişi caută canale de distribuţie noi sau alternative, independent de marile corporaţii, după cum reiese din publicaţiile pe internet ale unor artişti precum Radiohead sau succesul imens al portalurilor de vânzare directă de muzică precum bandcamp.com.

S-a tot vorbit despre ACTA în ultimele zile. Grupul Anonymous blochează site-urile guvernului polonez. Site-urile populare îşi înnegresc paginile. Utilizatorii crează efecte vizuale. Portalurile scriu. Guvernul comentează. Erau oare utilizatorii Internetului conştienţi de puterea lor înainte de aceste evenimente?

Dacă vorbim despre grupul acel restrâns care a făcut tot zgomotul, ingineri software şi hackeri care fac chestii politice după orele de birou, despre acei oameni care se identifică cu software-ul liber – atunci răspunsul este da. Oricine ar fi aceştia, ei ştiu foarte bine cum să modifice codurile, cum să navigheze pe Web. Ei au crescut cu acesta. Acum nu îşi petrece numai timpul liber acolo, ci şi învaţă şi lucrează pe Web.

Concluzia optimistă este că avem mulţi programatori talentaţi.

Şi publicul acestui spectacol? În trecut ieşeaţi în stradă, astăzi puteţi ajuta inundând (flood) site-ul cu vizite şi posturi pentru a le bloca. Aşa oare începe să se alcătuiască o comunitate a Internetului?

Începe să răsară ca răspuns, ca opoziţie la aceste presiuni. Numitorul comun este protestul împotriva restricţiilor care le pot afecta viaţa lor de zi cu zi, care le pot limita participarea lor la lume. Într-un caz extrem, s-ar putea chiar transforma în ceva de genul Solidarnosk, din 1980 Mase sociale din medii diferite se adună sub un singur slogan deoarece sistemul politic a lovit bazele-înseşi ale vieţii lor. Deoarece pentru ei este ceva absolut elementar.

Am analizat meme găsite pe calculatoarele prietenilor mei. Unul recent mi-a atras atenţia. “Guvernul vă fură banii” – cu un chip (smiley) indiferent. “Nicio speranţă pentru un viitor mai bun” – şi din nou o figură nepăsătoare. În cele din urmă, “acces limitat la web” – şi imaginea lui Arnold Schwarzenegger reîncărcându-şi o armă uriaşă.


Categorii

Era Big Brother, Guvernarea electronica (E-GUVERNARE), Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

21 Commentarii la “INCEPE CENZURA INTERNETULUI? Romania a semnat ACTA. In Polonia internautii au PROTESTAT in strada

  1. rusine celui care a semat pentru Romania ,fara sa-mi ceara sau sa ne ceara noua romaniilor acordul!Stiti cine a semnat pt tara noastra?cum se numeste persoana?

  2. am aflat cine a votat ptr Romania!
    mai jos lista celor care au votat favorabil rezoluţia de participare la acordul ACTA:

    Cristian Silviu Buşoi (Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)
    George Sabin Cutaş (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Vasilica Viorica Dăncilă (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Ioan Enciu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Cătălin Sorin Ivan (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Ramona Nicole Mănescu (Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)
    Ioan Mircea Paşcu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Rovana Plumb (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Daciana Sârbu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Adrian Severin (independent)
    Claudiu Tănăsescu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Silvia-Adriana Ţicău (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Corneliu Vadim Tudor (independent)
    Adina-Ioana Vălean(Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)
    Renate Weber (Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)

  3. culmea este ca cei care au votat pro rezolutia ACTA sunt cei … din partidele din opozitie iar cei care au votat impotriva sunt cei din partidele de la putere . Ceea ce nu face decat sa confirme faptul ca … tot o apa s-un pamant .

    http://www.adevarul.ro/life/viata/Cum_au_votat_reprezentantii_Romaniei_in_Parlamentul_European_in_privinta_adeziunii_la_-tratatul-problema-_ACTA_0_634737129.html

  4. @fane si o romanie mai mare unita:

    Nu ai citit totusi articolul? E exact invers fata de acum ai inteles.

    Deci

    ACTA inca nu a fost votata in PE. A fost votata o rezolutie care isi exprima INGRIJORAREA fata de ACTA. Cei care au votat pentru rezolutie, deci ingrijorati de consecintele ACTA, au fost social-liberalii europeni (in care intra si PSD si PNL). Cei care au votat contra rezolutiei, deci pentru ACTA, au fost popularii europeni (in care intra si PDL). Dar votul acestor grupari a fost unul politic, nu neaparat unul national. Adica au votat conform afilierii in gruparea europeana respectiva.

    Dintr-o regretabilă eroare am publicat lista europarlamentarilor care au votat rezoluţia Parlamentului European în privinţa ACTA, menţionând că cei care au votat PRO susţin tratatul împotriva contrafacerii. Cu toate acestea, rezoluţia dorea o analiză mai bună a tratatului înainte de semnarea unui acord al ţărilor din Uniunea Europeană cu ACTA. Ne cerem scuze şi publicăm integral comunicatul lui Renate Weber în această privinţă.

    Prima adeziune oficială la ACTA din partea reprezentanţilor Uniunii Europene a avut loc pe 24 noiembrie 2010. Atunci s-a votat o rezoluţie referitoare la ACTA în care se menţionau clauzele sub care ar trebui ratificat tratatul.

    ACTUALIZARE:

    Europarlamentara Renate Weber a transmis un comunicat de presă în care explică votul din 2010.

    Iată mai jos comunicatul complet;

    :”Referitor la Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA), am văzut ca circula pe internet si, mai nou, chiar in presa, o aşa-zisă listă a europarlamentarilor care ar fi votat în favoarea acestui acord.

    În primul rând, tratatul ca atare abia urmează să ajungă in Parlamentul European în luna mai, la Comisia de comerţ internaţional şi după aceea în plen, pentru a fi supus votului.

    Ceea ce am votat însă, în noiembrie 2010, a fost o rezoluţie pe care am şi co-iniţiat-o, în numele grupului ALDE, cu privire la ACTA, în care ne exprimăm îngrijorarea cu privire la conţinutul acordului şi ceream Comisiei Europene să prezinte o evaluare completă a consecinţelor acordului înaintea semnării acestuia de către statele membre.

    Cei care au votat în favoarea rezoluţiei sunt cei îngrijoraţi de prevederile ACTA. Cei care au votat împotriva rezoluţiei sunt cei care acceptă orice sancţiune în internet fără sa crâcnească.

    Rezoluţia din noiembrie 2010 e urmare a faptului ca tot in 2010 am semnat, alături de alţi 392 de colegi eurodeputaţi, o declaraţie scrisă care a fost şi adoptată de Parlamentul European, “privind lipsa unui proces transparent şi conţinutul potenţial controversat” al ACTA.

    De asemenea, am fost alături de colegii mei din ALDE, de specialişti din IT si de profesori de drept care urmăresc acest subiect de ani de zile, la dezbateri şi seminarii în care s-a exprimat profunda îngrijorare faţă de conţinutul şi consecinţele ACTA.

    Nu mi-am schimbat punctul de vedere din 2010 şi până acum. Şi, în mod constant, de când am fost aleasă în Parlamentul European, în diferitele rapoarte şi rezoluţii care au fost votate, am fost şi sunt în favoarea libertăţii internetului”.

    Renate Weber

    Deputata in Parlamentul European (PNL, ALDE)

    În cadrul Parlamentului European, din cei 736 de membri au votat 654. Voturile pentru au fost 306, voturile împotriva 322.

    Din cei 32 de reprezentanţi ai României, 15 au votat pentru, 14 împotrivă, doi s-au abţinut, iar doi au fost absenţi. Cei doi parlamentari absenţi au fost George Becali şi Victor Boştinaru, iar două europarlamentare s-au abţinut: Corina Creţu şi Norica Nicolai.

    Iată mai jos lista celor care au votat pro

    Cristian Silviu Buşoi (Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)
    George Sabin Cutaş (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Vasilica Viorica Dăncilă (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Ioan Enciu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Cătălin Sorin Ivan (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Ramona Nicole Mănescu (Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)
    Ioan Mircea Paşcu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Rovana Plumb (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Daciana Sârbu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Adrian Severin (independent)
    Claudiu Tănăsescu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Silvia-Adriana Ţicău (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
    Corneliu Vadim Tudor (independent)
    Adina-Ioana Vălean(Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)
    Renate Weber (Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)

    Cei 14 care au votat împotriva rezoluţiei au fost:

    Elena Oana Antonescu (Partidul Popular European)
    Elena Băsescu (Partidul Popular European)
    Sebastian Bodu (Partidul Popular European)
    Petru Luhan (Partidul Popular European)
    Monica Macovei (Partidul Popular European)
    Marian-Jean Marinescu (Partidul Popular European)
    Iosif Matula (Partidului Popular European)
    Rareş Niculescu (Partidul Popular European)
    Cristian Preda (Partidul Popular European)
    Csaba Sogor (Partidul Popular European)
    Theodor Stolojan (Partidul Popular European)
    Laszlo Tokes (Partidul Popular European)
    Traian Ungureanu (Partidul Popular European)
    Iuliu Winkler (Partidul Popular European)

    Asadar, cei care sunt de acord cu ACTA sunt din clanul prezidential. La care se alatura si Tokes si UDMR.

    Si o veste proasta: popularii au majoritatea in parlamentul european. De aceea, rezolutia initiata de socialisti, care punea in discutie ACTA, NU A TRECUT. Ce sa ne asteptam la votul din plen, in aceste conditii?

  5. Serviciile secrete vor sa revolutioneze procedurile de spionaj pe Internet. Cei de la FBI pun la cale o alta metoda de urmarire, diferita de spionajul facut de oameni in prezent.

    Americanii vor sa creeze o metoda prin care li se vor indica automat “punctele rosii”, adica activitatile suspecte ale unor oameni pe retelele de socializare, scrie Russia Today. In acest fel, persoana respectiva va fi localizata imediat.

    Reprezentantii FBI spun ca retelele de socializare au devenit un indicator important pentru ei, deoarece ele arata intentiile unor oameni. In plus, acestea ofera indicii referitoare la dezvoltarea unor planuri ale unor indivizi.

    Pentru a concepe un astfel de program, FBI apeleaza la cei care sunt experti in domeniu, publicand chiar si o lista cu cerintele viitorului sistem de supraveghere.

    In general, oamenii cred ca doar prietenii citesc ceea ce posteaza ei pe Internet, insa se insala. Ramane de vazut daca un astfel de proiect va respecta dreptul omului la libera exprimare.

    Programul va alcatui o harta pe care vor fi prezentate informatii referitoare la terorism, prognoza meteo, ambasade si armata. In plus, serviciile secrete vor dispune si de inregistrari oferite de camerele video plasate in intreaga lume.

    Recent, gigantul Google a anuntat ca vrea sa stranga informatii despre utilizatori in conturi separate. Ei vor lua informatiile de pe diverse site-uri, dorind sa creeze un serviciu la care pot apela clientii companiei.

    http://www.ziare.com/internet-si-tehnologie/retele-sociale/esti-spionat-pe-internet-cum-vom-fi-urmariti-in-viitor-1147376

  6. Imi cer scuze ,nu am cititi articolul integral inainte,acum l-am citit ,iar, cei vinovati sunt urmatorii 14 care au votat împotriva rezoluţiei !
    Ei trebuie condamnati nu cei care au votat pro rezolutie!
    Obsevarm in randul lor nume de unguri:TOKES LASzlo si Iuliu Winkler si Saba Csogor.Observam pe Elena BAsescu(fiica prededintelui), il obserbvam pe Stolojan,si pe alti mafioti!
    De cand maghiarii ne conduc destinele acestei tari?De ce fata presedintelui,este europarlamentar.Aceasta este Nepotism!Si de aceea , Basescu trebuie sa plece!

    Cei 14 TRADATORI DE NEAM SI VINOVATI AI ROMANIEI SUNT:

    Elena Oana Antonescu (Partidul Popular European)
    Elena Băsescu (Partidul Popular European)
    Sebastian Bodu (Partidul Popular European)
    Petru Luhan (Partidul Popular European)
    Monica Macovei (Partidul Popular European)
    Marian-Jean Marinescu (Partidul Popular European)
    Iosif Matula (Partidului Popular European)
    Rareş Niculescu (Partidul Popular European)
    Cristian Preda (Partidul Popular European)
    Csaba Sogor (Partidul Popular European)
    Theodor Stolojan (Partidul Popular European)
    Laszlo Tokes (Partidul Popular European)
    Traian Ungureanu (Partidul Popular European)
    Iuliu Winkler (Partidul Popular European)

  7. corect , admin . Citesc cu ochelari si tot degeaba 🙂 Multumesc pentru precizare !

  8. ACTA este de fapt, fara teama de a folosi cuvinte mari, TOTALITARISM DIGITAL in toata regula. Cu efecte punitive cat se poate de reale in viata REALA.
    Pur si simplu, clar ca lumina zilei.

    Prevederile ACTA, asa cum remarca si cei care au studiat problematica in amanunt, sunt foarte laxe in ceea ce priveste definirea infractiunii…a.i. orice activitate de “sharing” poate fi considerata infractiune.

    Pe de alta parte, prevederile ACTA nu mai sunt asa de laxe la capitolul pedepse unde poti ajunge rapid (chiar si) intre patru pereti cu gratii la ferestre. Si nu e nici o gluma.

    Pe langa asta, ACTA, ca pachet de legi, incalca drepturile omului. Practic, propune si impune supravegherea continua a activitatilor fiecarei persoane (pentru ca, nu-i asa, nu ai nimic de ascuns; vedeti pe unde ati mai intalnit argumentul asta, e la moda si nu intamplator) fortand ISP-istii (providerii de servicii de internet) si companiile telecom or similare sa implementeze in sistemele lor supravegherea pachetelor de date!
    Ce inseamna supravegherea si monitorizarea informatiei la nivel de pachet de date? Inseamna ca, practic, orice bit de informatie care iese din computerul cuiva este monitorizat, inregistrat, scanat etc…indiferent de ce aplicatie va utiliza: browser, messenger, skype, email, etc etc…

    Ma indoiesc ca vor reusi sa o impuna in forma actuala dar, parerea mea, nici nu incearca acest lucru in momentul de fata. Stiu foarte bine ca ceea ce cer este de-a dreptul aberant dar o fac pentru simplul motiv ca e o negociere, in fapt. Atunci cand ceri luna de pe cer este evident ca esti scrantit de-a dreptul. Insa nu am ce face de vreme ce cu tine trebuie sa negociez. Asa ca, nu-i asa, am sa fiu de-a dreptul fericit cand voi scapa renuntand la tot ce am de pret, la averi si unele drepturi…nemaifiind – iacata – nevoie sa tot sar incercand sa agat luna si s-o dau jos de pe bolta.
    Negociere in stil mafiot de-a dreptul, tupeul criminalului care crede ca nu poate fi atins de nimeni si nimic.

  9. Pingback: ACTA – Tentativa de ucidere a internetului liber. CINE O VREA IN EUROPA SI ROMANIA? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: MIRCEA BADEA despre ACTA si GUVERNUL MONDIAL (video) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  11. Aveti si voi grija ce postati ca se iau dupa voi toti idiotii. Cei listati de catre “O ROMANIE MAI MARE UNITA” sunt cei impotriva ACTA. Cei care au semnat impotriva rezolutiei prin care unii parlamentari isi exprima ingrijorarea in privinta ACTA (adica cei pro ACTA) sunt urmatorii:

    Elena Oana Antonescu (Partidul Popular European)
    Elena Băsescu (Partidul Popular European)
    Sebastian Bodu (Partidul Popular European)
    Petru Luhan (Partidul Popular European)
    Monica Macovei (Partidul Popular European)
    Marian-Jean Marinescu (Partidul Popular European)
    Iosif Matula (Partidului Popular European)
    Rareş Niculescu (Partidul Popular European)
    Cristian Preda (Partidul Popular European)
    Csaba Sogor (Partidul Popular European)
    Theodor Stolojan (Partidul Popular European)
    Laszlo Tokes (Partidul Popular European)
    Traian Ungureanu (Partidul Popular European)
    Iuliu Winkler (Partidul Popular European)

    Doamna Renate Weber si toti cei din lista postata de mai sus mentionatul, sunt anti ACTA. Cititi si voi mai bine inainte sa postati, nu mai dati copy paste aiurea.

  12. Pingback: ACTA: autoritatile romane nu stiu ce au semnat dar SUSTIN proiectul INTRUZIV, raportorul Parlamentului European isi da DEMISIA ACUZAND ”MASCARADA” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  13. Pingback: ACTA, halucinantul Valerian Vreme si onoarea de a semna alaturi de… Coreea de Nord! (VIDEO) “SUNTEM DIN CE IN CE MAI APROAPE DE O SOCIETATE ORWELLIANA PERFECTA” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  14. Pingback: POLONIA A SUSPENDAT ratificarea ACTA, iar ambasadoarea Sloveniei ISI CERE SCUZE ca a semnat tratatul! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  15. Pingback: Ce inseamna ACTA, varianta Creative Monkeyz « Pe fir - Blog de licean
  16. Pingback: “REVOLUTIA” ACTA pentru 11 februarie 2012. In Romania se anunta O SUTA DE MII de protestatari pe RETELELE SOCIALE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  17. Pingback: ACTA REVINE SUB FORMA CETA. Cenzura internetului poate fi re-introdusa printr-un tratat UE-Canada - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  18. Pingback: Ce mai invatam de la OLIMPIADA de la Londra (2012). Despre teroarea proprietatii intelectuale, corporatii, statul politienesc si viitor: INTRE DICTATURA SI STAT ULTRALIBERAL - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  19. Pingback: ONU pregateste propriul tratat de CONTROLARE SI CENZURARE A INTERNETULUI, la initiativa Rusiei si Chinei - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare