Facebook stimuleaza NARCISISMUL, VANITATEA si AGRESIVITATEA/ Undele GSM (telefonul mobil) dauneaza SARCINII/ Salvati copilaria de iPAD-uri si de OBSESIA DE A FI CEL MAI BUN/ Cat si cum SE FURA online? (Stiri si studii Internet)
Exista o legatura intre numarul de prieteni de pe Facebook si un comportament caracterizat prin narcisism si agresivitate in raport cu ceilalti, arata un studiu realizat in SUA si publicat in revista Personality and Individual Differences. Cei care au un numar mare de prieteni pe Facebook, in unele cazuri peste 1.000, isi actualizeaza mai des profilul si se comporta agresiv cand sunt criticati sau ironizati, tinand foarte mult la propria imagine, scrie The Guardian, citand studiul facut in randul a circa 300 de persoane.
Articolul cotidianului englez descrie “partea intunecata a Facebook” dedusa din studiul facut de Western Illinois University care a observaat ca exista o legatura intre numarul de prieteni pe care il ai pe Facebook si aparitia unui comportament distructiv din punct de vedere social, un comportament in care propria persoana este pusa in centrul universului, intr-un mod exagerat.
Cei care au pe Facebook un numar foarte mare de prieteni, peste 800-1.000 tind sa-si actualizeze foarte des profilul, sa posteze multe fotografii cu ei insisi si mai ales sa raspunda agresiv cand altii pun comentarii critice sau ironice.
Cercetarea vine in contextul in care au aparut tot mai multe dovezi ca tinerii devin tot mai narcisisti si practic obsedati de propria imagine. In plus, prin Facebook si alte retele sociale sunt incurajate prieteniile superficiale si foarte multi isi adauga in listele de prieteni oameni pe care nu ii cunosc.
Studiul citat aici stabileste o legatura directa intre numarul mare de prieteni de pe Facebook si comportamente
caracterizate prin vanitate, exhibitionism si superioritate. Acestor oameni le place mult sa fie in centrul atentiei, sa li se dea dreptate si sa fie sprijiniti in initiativele lor, insa ofera putin sprijin cand li se cere, se mai spune in cercetare.
Aceste persoane spun adesea lucruri socante si uneori mult prea personale tocmai fiindca nu suporta sa fie ignorati si nu vor sa piarda nicio sansa de a se auto-promova.
Carol Craig, un cercetator pe probleme sociale, citat de The Guardian spune ca inca dintr-o varsta frageda copii sunt educati in ideea de respect fata de sine si de modul in care esti vazut de ceilalti. Aceasta metoda a fost “importata” si in Marea Britanie, din SUA si pune persoana in centrul tutror lucrurilor (all about me), mai spune Craig.
- RL:
Undele GSM ar putea dăuna fetusului
Undele GSM ar putea avea un impact negativ asupra dezvoltării fetusului. Experţi de la Yale avertizează femeile însărcinate, sugerându-le să folosească cât mai puţin telefoanele mobile în timpul sarcinii, relatează 7sur7.be, citată de Agerpres.
Oamenii de ştiinţă afirmă că mamele care se expun prea mult acestui tip de unde pot aduce pe lume bebeluşi cu ‘probleme comportamentale’. Ei apreciază că undele electromagnetice afectează dezvoltarea creierului bebeluşului ce se va naşte, lucru care ar putea duce, cu timpul, la hiperactivitate, o mare anxietate şi o memorie slabă.
Nu toţi sunt de acord cu rezultatele acestui studiu, realizat pe femele de şoareci gestante. Experţi de la University College din Londra consideră că studiul este ‘alarmist şi nejustificat’, menţionâd faptul că fetuşii de şoareci au fost expuşi unor unde ‘mult mai puternice’ decât cele cu care sunt confruntaţi bebeluşii pe cale să se nască, scrie Daily Mail. Ei mai spun că o comparaţie nu-şi are locul pentru că şoriceii se nasc după 19 zile de gestaţie, având o dezvoltare a creierului mai precoce decât bebeluşii umani.
Dependenţa de internet şi de reţelele de socializare face ravagii în Argentina
Dependenţa de internet şi în special de reţelele de socializare face ravagii în Argentina, ţara cu cel mai mare număr de utilizatori de internet din America Latină, relatează AFP, citata de Agerpres. Numărul celor care apelează la consultaţii pentru a-şi trata dependenţa de internet în centre specializate s-a dublat în 2011, ceea ce este ‘alarmant’, declară pentru AFP Inés Valdez, psiholog la un astfel de centru.
În fruntea depedenţelor se află dependenţa de droguri ilegale, urmată de cea de droguri legale (medicamente), de alcoolism, jocuri, dar şi cazurile de dependenţă de internet sunt în creştere. Acest nou tip de dependenţă reprezintă 20 – 30% din consultaţiile telefonice acordate de Reţeaua de asistenţă Buenos Aires.
‘Se poate vorbi de dependenţă de internet atunci când folosirea acestuia are impact asupra activităţii şcolare, asupra activităţilor de la serviciu sau atunci când persoana se izolează, nu se mai hrăneşte cum trebuie, nu mai doarme suficient’, adaugă Inés Valdez.
Reţelele de socializare Facebook şi Twitter permit ‘construirea unei pseudo-identităţi, prin idealizarea realităţii şi a raporturilor cu alte persoane. Tânărul devine astfel mai vulnerabil’, afirmă Mansilla.
Argentinienii sunt conectaţi la internet 26,3 ore pe lună, peste media mondială (23,8 ore).
Din cei 40 de milioane de argentinieni, mai multe de jumătate folosesc frecvent internetul, ceea ce reprezintă rata cea mai ridicată din America Latină, potrivit firmei de consultanţă Prince and Cooke. Doi argentinieni din trei îşi exprimă intenţia de a-şi schimba mobilul în cursul următoarelor şase luni: de două ori mai mult ca în 2009, potrivit TNS Gallup.
Ponderea smart phone-urilor în totalul telefoanelor mobile este de 14% şi reprezintă o creştere de 225% în 2011. În 2011, erau în Argentina 57 de milioane de mobile la o populaţie de 40 de milioane de locuitori, potrivit Camerei de informatică şi comunicaţii.
- SmartWoman: Lăsați copiii să fie copii
Pe când avea vreo 3 ani, din pură întâmplare, desigur, fetița mea a reușit să pună o poză pe desktop apoi să facă un printscreen pe care l-a salvat într-un Paint – în câteva secunde.
Saci cu informații deșertate în mințile pruncilor de azi. Nu mai trebuie să fie copii, nu asta se cere pe piață. Se cere să știi cât mai multe. Sau să faci de toate în speranța că va ieși ceva original, cândva. Karate, pian, tenis, balet, dansuri, meditații din timpul grădiniței sau cel târziu în clasa a IV-a (deja e inadmisibil!).
Discutând recent cu o altă mamă, i-am spus din greșeală opinia mea despre activitățile acestea de suprastimulare și aglomerare a programului unui copil iar ea îmi replică: “Dar și fiică-mea are în fiecare zi altă activitate. Cinci zile pe săptămâna activități diferite, asta după-amiază, după grădiniță. Și a, uitasem, în week-end mai e și dansul că ăla n-a mai încăput în timpul săptămânii de lucru”. Trebuie să fim mândri doar de copiii noștri, nu? Și cum am putea fi dacă ei sunt doar niște amărâți care bat mingea sau joacă leapșa? Unde mai există așa ceva? Avem jocuri pe consolă, avem desene cu monștri și conversații idioate, totul se vinde online, până și iertarea. Copiii sunt obligați să devină adulți cât mai repede cu putință. În loc de joacă și experimente fascinante – teme pentru acasă, în loc de părinți iubitori – bone, în loc de atenție și explicații – televizorul atoateștiutor, în loc de cărți, povești, drag de citit – calculator și jocuri violente.
Dar suntem mândri. Câte nu știe copilul nostru! Stăpânește tehnologia depășindu-și părinții, a luat un premiu și la vioară iar la înot medalie de argint. Ah, să-l pupe mamă de copil talentat. Nu se poate să nu te bucuri, să nu-ți dorești ce e mai bun și mai frumos pentru copilul tău. Dar nu știu dacă nu cumva avem de plătit un preț prea mare pentru toate astea.De când se nasc, nu, ce vorbesc eu aici, încă din uter sunt programați să intre în competiția asta acerbă ca să … ce? Ca să învețe să devină oameni? Ca să-și cumpere prezervativ la 12 ani? Ca să bea și ca să intre în depresii că nu sunt pe măsura așteptărilor croite de cei din jur? Mă uit, mă uit bine la “ce se cere” și mă îngrozesc de multe ori. Nu mai vrem copii normali, vrem să aibă măcar o sclipire de genialitate acolo. Dacă nu e, o inventăm noi. Să rămână al nostru mai prejos? Cel mai important lucru este să-ți fie copilul
Ce facem noi concret? Încercam un echilibru. Să îi oferim copilului nostru posibilitatea de-a alege cât și când să aibă anumite activități. Să nu șantajăm emoțional și să ne asigurăm că are timp pentru minunata joacă din care învață singură atâtea lucruri. Să înlocuim desenele cu activități și vizite ale altor copii. Să gătim împreună, să ștergem geamurile, să ne “prostim”, să mergem desculți și să ne imaginăm cât mai multe. Să stăm afară în neștire, să gustăm zăpada (cât încă nu e neagră), să țopăim în bălți, să ne cățărăm pe dealuri și stânci, să ne dăm în leagăn, să vorbim despre gâze, animale, dinozauri și iguane. Să ne pună sute de întrebări și uneori să-și dea răspunsuri la care nu ne-am fi gândit niciodată.
Dincolo de iPad-uri, iPhone-uri, Nintendo, Wii, lasați copiii să zburde! Nu e doar un apel la a permite copiilor să guste iarba și să picteze cu degetele, ci de a lăsa acestora poarta deschisă spre lumile care îi atrag. De a le oferi șansa să aleagă mai mult decât standardele tehnologice impuse (și foarte folositoare de altfel), de a-i lăsa să fie copii, de a-i îndemna să-și trăiască rolul lor frumos, de a-și dezvolta talentele native fără a ne criza că Lucian nu știe să coloreze fără să depășească conturul sau că Alexia nu vrea să memoreze poezii. Atunci când vom lăsa deoparte ce “trebuie”, ce așteaptă lumea, profesorii, vecinii, rudele sau pisica, atunci când nu vom programa visele noastre peste sufletele lor, abia atunci vom putea descoperi ceea ce sunt, ce visează, la ce vibrează, ceea ce vor să devină.
- Capital: The Economist: Sclavia smartphone
The Servant (1963) este unul dintre acele filme pe care nu le poți uita, o disecție crudă a relației dintre un valet sforar (jucat de Dirk Bogarde) și un stăpân căzut în desfrâu (James Fox). Profitând de slăbiciunile stăpânului, valetul ajunge să întoarcă foaia, iar filmul se termină cu imaginea unui Fox slugarnic, îndeplinind poruncile lordului Bogarde.
Pelicula ironiza astfel structura de clasă existentă în Marea Britanie în timpul cabinetului Harold Macmillan. Dacă o vezi astăzi, e greu să nu faci legătura cu o altă relație tensionată, cea dintre oamenii de afaceri și telefoanele lor.
Gadgeturile de ultimă generație le dau proprietarilor lor impresia de putere, sub diverse forme: le oferă oricând accesul la o paletă imensă de informații, le permit să lucreze de acasă, în loc să se îngrămădească în trenuri aglomerate până la vreo întâlnire, ceea ce reprezintă un pas uriaș pentru carierele celor cu copii acasă. De asemenea, reușesc să exploateze timpii morți de zi cu zi, permițându-le oamenilor să lucreze în timp ce stau la coadă la cafea, de exemplu. Ba vin chiar și în ajutorul leneșilor. Acum, cu noile dispozitive care-ți permit să programezi e-mailurile să se trimită la unu noaptea, și ei se pot preface că se dau peste cap muncind.
Totuși, în cazul multora dintre noi, servitorul s-a transformat în stăpân. Până de curând, doar doctorii trebuia să fie disponibili la orice oră. Acum, toată lumea este. Șefii nu mai au remușcări că le-ar invada timpul liber angajaților, iar munca a ajuns să interfereze cu viața personală mult mai aprig decât reciproca. Oameni altfel normali ajung să-și verifice obsesiv telefoanele, chiar și în timpul unei ieșiri relaxante în oraș, și să trimită e-mailuri la prima oră a dimineții sau după miezul nopții.
Toate astea pentru că smartphone-urile creează dependență: încercând să identifice zgomotele care au cel mai mare impact asupra consumatorilor, Martin Lindstrom, un guru al brandingului, a descoperit că pe locul trei în top se află vibrațiile telefoanelor, depășite doar de minicoloana sonoră de la Intel și de gânguritul unui copil. BlackBerry-urile și iPhone-urile reușesc să trimită neîncetat atât stimuli, cât și răspunsurile la aceștia. De fiecare dată când verifici dreptunghiul luminat, sunt mari șanse să fi primit un mesaj de la vreun client, o herogramă (mesaje de mulțumire – n.r.) de la șef sau măcar un e-mail de la vreun domn din Nigeria, care îți oferă un milion de dolari dacă îi împărtășești datele tale bancare. Să recunoaștem, smartphone-urile sunt cea mai bună metodă de amânare inventată vreodată. Câți dintre noi pot spune cu mâna pe inimă că nu aleg, din când în când, să răspundă la e-mailuri neimportante, tărăgănând astfel sarcini mult mai presante?
Avantajul smartphone-urilor
Hiperconectivitatea exacerbează unele dintre cele mai nocive tendințe ale mediului de lucru actual: declinul siguranței, evident pe măsură ce organizațiile renunță la birocrație în favoarea adocrației (cultură bazată pe inovație și nonformal – n.r.), apariția lanțurilor de aprovizionare globale sau cultul flexibilității.
Cu ajutorul smartphone-urilor, managerii au posibilitatea de a se răzgândi asupra oricărei chestiuni în ultimul moment: să-l înștiințeze pe vreun subordonat la 11 noaptea, via e-mail, că în dimineața următoare trebuie să se deplaseze până în Pittsburgh. Sau să-i deranjeze în toiul nopții pe alți manageri aflați pe un fus orar diferit. Angajații, la rândul lor, nu prea mai reușesc să facă distincția dintre timpul de lucru și viața personală. Iar executivii sunt sufocați de o dublă zi lucrătoare: una formală, plină de întâlniri și ședințe, și una informală, dedicată gestionării torentului de e-mailuri și mesaje. Acest tip de comportament nu e benefic nici sănătății, nici vieții de familie a acestor oameni. Când stai permanent cu teama că șeful s-ar putea răzgândi din nou, e greu să mai ai timp să te gândești la viitor. Să nu uităm că o mulțime de studii au ajuns la concluzia normală că oamenii gândesc mult mai corect și mai profund atunci când nu sunt permanent supuși stresului.
Ce mai poate fi făcut pentru ca smartphone-ul să revină în banca lui? Cum putem profita de beneficiile conectivității fără a deveni sclavii săi? O soluție ar fi să ținem o dietă digitală. Așa cum mâncatul excesiv e un semn că a venit timpul să ne disciplinăm obiceiurile alimentare, la fel și abuzul de informații înseamnă că trebuie să ne ordonăm obiceiurile de navigare pe internet. Deci, dacă vrei să-i arăți iPhone-ului tău cine e șeful, n-ar fi o idee rea să impui câteva reguli: de pildă, să nu intri pe internet înainte de micul dejun sau să nu scrii e-mailuri în weekend (sau în zilele de joi, asta contează mai puțin).
Doar împreună putem reuși
Problema acestei abordări e că nu poate fi pusă în practică decât dacă trăiești pe o insulă izolată sau pe fundul unui lac. În cartea „Sleeping with Your Smartphone“, Leslie Perlow, de la Harvard Business School, arată că singura soluție pentru adicția de aceste dispozitive este principiul „unde-s mulți puterea crește.“ În acest sens, dă ca exemplu felul în care una dintre cele mai eficiente și productive organizații din lume, Boston Consulting Group, a reușit să-și gestioneze hiperconectivitatea din cadrul echipei.
Astfel, firma a impus un set de reguli privind intervalele orare în care angajații nu au voie să fie online și i-a încurajat pe aceștia să lucreze cât mai mult cot la cot. Evident, angajații mai șmecheri au primit vestea cu reticență și ironie – doar fraierii ar putea renunța la telefon doar pentru că le cer șefii. Și totuși, efectele acestei decizii s-au văzut în scurt timp: oamenii au devenit mai productivi, iar riscul de burnout s-a redus simțitor.
Sfatul doamnei Perlow ar trebui tratat cu seriozitate. Problema hiperconectivității nu va face decât să se adâncească, pe măsură ce telefoanele deștepte devin și mai deștepte, iar noua generație de puști digitalizați va cuceri piața muncii. Oamenii cedează telefoanelor tot mai mult din spațiul personal, la fel cum James Fox își lăsa tot mai mult viața pe mâinile lui Dirk Bogarde. În momentul de față, putem deja descărca de pe net secretare personale (cum e cazul Siri, de la Apple), care îți spun ce program ai, sau antrenori care să te bată la cap să faci mai mult sport. Un studiu realizat de Ofcom, arbitrul telecom din Marea Britanie, arată că 60% dintre tinerii care dețin un smartphone și 37% dintre adulți afirmă că sunt dependenți de acesta.
Or, pe măsură ce aceste dispozitive devin mai inteligente, iar aplicațiile concepute pentru ele mai atrăgătoare, e clar că adicția consumatorilor nu poate decât să se adâncească. Da, până la urmă, soluția poate veni de la partenerii de viață care, exasperați, vor scăpa într-o zi de aceste obiecte blestemate aruncându-le pe geam sau într-o găleată cu apă. În ultimă instanță, însă, cel mai mare ajutor ar trebui să vină de la companii, care, din când în când, ar putea ordona o deconectare generală.
Schumpeter este comentariul pe teme de business al revistei britanice The Economist
Pentru ca tot mai mulți internauți și-au exprimat nemulțumirea față de interfața Timeline a Facebook, iată că a apărut și soluția pentru a putea reveni la vechea față a rețelei lui Zuckerberg.
Acest lucru este posibil prin instalarea unei extensii în browser-ul folosit de dumneavostră. Variantele de extensii sunt disponibile pentru Google Chrome, Mozilla Firefox și Internet Explorer. Precizare: Doar în browserele unde sunt instalate elementele precizate îți poți vizualiza profilul în forma veche. Descarcă de aici Timeline Remove
Din dorinţa de a afla cine le vizitează contul de Facebook, peste 200.000 de români au fost păcăliţi de o aplicaţie ce circulă pe site-ul de socializare. Naivii au fost ademeniţi cu promisiunea de a afla lista completă a celor care le-au vizitat profilul în schimbul unui Like pe pagina aplicaţiei.
Atât curioşii cât şi prietenii lor virtuali sunt, ulterior, expuşi pericolelor informatice, cum ar fi postarea, fără voia lor, de linkuri periculoase pe timeline-ul lor. Prin dezinstalarea aplicaţiei “Cine te urmăreşte îndeaproape”, utilizatorii pot întrerupe acţiunea de promovare a escrochieriei, protejându-şi, astfel, nu numai propriile conturi, ci şi conturile cunoştinţelor.
Un număr tot mai mare de angajatori americani solicită, în cadrul interviurilor de angajare, datele de logare de la conturile de Facebook ale aplicanţilor. Potrivit publicaţiilor străine, astfel de practici sunt ilegale şi nu au ce căuta în cadrul unui interviu de angajare.
Americanul Justin Basset a povestit pentru CBC News cum un potenţial angajator i-a cerut parola de la contul de Facebook, în timpul unui interviu. Basset a refuzat şi şi-a retras CV-ul de la compania respectivă. Însă nu sunt mulţi americanii care îşi permit să facă un asemenea gest. Pe o piaţă în care cererea de joburi este foarte mare şi oferta foarte redusă, unii americani ar face orice ca să pună mâna pe un loc de muncă.
Potrivit profesorului în drept de la Universitatea George Washington, Orin Kerr, solicitatea parolei de la contul de Facebook reprezintă o „încălcare a intimităţii”. „E ca şi cum i-ai cere cuiva cheile de la casă”, a explicat profesorul citat de AP.
- Stirile ProTV: Informatiile personale publicate pe internet, preferatele hackerilor. Cat se fura online pe ora
Informatiile despre muzica preferata sau despre animalul de companie pot fi folosite de infractori ca sa va lase conturile goale. Si asta pentru ca unele banci inca folosesc metoda chestionarului in identificarea clientilor, iar hackerii ar putea raspunde usor la intrebarile de autentificare, daca le puneti pe tava secretele dumneavaostra.
Calin Rangu a sesizat banca, dupa ce a descoperit ca un cont pe care il stia inchis de zece ani este activ. “Primesc extrase de cont ca imi intra si imi ies niste bani. Daca se declanseaza in banca respectiva o ancheta, se identifica o frauda, automat esti chemat, dai cu subsemnatul” spune Calin Rangu, pagubit.
Specialistii in securitate IT vin cu explicatii. Hackerii pot aduna tot soiul de informatii de pe retelele de socializare si sa ceara apoi in numele pagubitului activarea contului. “Exista anumite servicii financiare care beneficiaza de o modalitate de autentificare tip chestionar. Intrebari si raspunsuri legate de animalul preferat, de numele acestui animal”, explica Razvan Grigorescu, specialist securitate IT.
Sau i se puteau intercepta omului tranzactiile cand a folosit o retea publica de net. In acest caz, nici autentificarea prin token, acel dispozitiv care genereaza coduri aleatorii, nu l-ar fi protejat de hoti. Iar situatia este alarmanta: clonarea cardurilor a apus, dar intram in era infractorilor virtuali.
La fiecare 100 de euro cheltuiti online in Romania, sunt furati 4 euro centi. Adica in fiecare an infractorii castiga astfel aproape 8 milioane de euro.
Legaturi:
- RETELELE SOCIALE SI FAMILIA
- Recrutarea copiilor via RETELE SOCIALE, pentru PUBLICITATE si STUDII DE PIATA
- Parintele Savatie Bastovoi: TRAIM INTR-O MARE PESTERA DIGITALA/ Cum se DISTRUGE un cont pe FACEBOOK?
- Social Media SCHIMBA MINTEA OMULUI, pregatindu-l pentru participarea la MAREA SCAMATORIE [infografic]
- Cum sunt copiii si tinerii distrusi si dezumanizati de calculator si televizor
- Dependenta de tehnologie afecteaza grav creierul: JOCURILE PE COMPUTER POT DUCE LA DEMENTA (studiu)
- Capcanele si bolile generatiei digitale
- Cum distruge Google memorarea si cunoasterea
- Efectele internetului si ale folosirii motoarelor de cautare (STUDII)
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Ca in orice altceva de pe lumea asta, dreapta socoteala este cea care trebuie sa dicteze. Sunt perfect de acord ca Internetul in general si smarpthone-ul in special rapesc din timpul nostru intr-o masura poate prea mare, insa depinde cred de vointa noastra sa limitam interactiunea cu acestea la fel cum ne infranam in timpul postului de la mancare sau de somn in timpul privegherii.
Urasc sa ma dau exemplu, insa ca utilizator a doua dintre cele mai performante telefoane ale momentului (iPhone 4 si Samsung Galaxy Nexus) nu simt ca am devenit sclavul lor ci din contra, ma folosesc de acestea in mod rational (business si entertainment). Chiar daca aud uneori ca vibreaza pentru ca a sosit vreun e-mail, nu ma arunc automat sa vad cine mi-a scris, pur si simplu nu simt aceasta nevoie.
Cat despre timpul meu liber acela ramane asa cum ii este numele, liber. Chiar daca compania mi-a dat astfel de telefoane, nu sunt la dispozitia sefului la orice ora si asta e valabil pentru toti angajatii din firma.
@ VB // Ne bucuram pentru tine. Dar altii nu se afla in situatia ta, iar articolele de mai sus despre ei vorbesc.