DISTRAGEREA ATENȚIEI ÎN LUMEA DIGITALĂ. Cum suntem deconectați de noi înșine și ce remedii avem la dispoziție
«Πρόσεχε Σεαυτῷ»: Attentiveness And Digital Culture
Fr. Maximos Constas | traducere după deathtotheworld.com
Senior Research Scholar
Holy Cross Greek Orthodox School of Theology
International Conference on Digital Media and Orthodox Pastoral Care
Athens, 7-9 May, 2015
Viața distrasă
Promițându-ne o utopie tehnologică, atot-răspândita și intruziva noastră cultură cibernetică [cyberculture] a precipitat, în schimb, o criză spirituală, în care experiența omenească a fost sistematic fragmentată și unde coerența sinelui a fost amenințată tot mai mult. Trăind într-o cultură a distragerii sistematice, gândurile noastre sunt izolate și deconectate, împiedicându-ne să vedem și să experiem viața în întregimea ei. Distragerea și fragmentarea au consecințe negative pentru o capacitate de înțelegere organizată [coerentă]; ne împiedică să ne implicăm în adâncimea noastră spirituală și ne fac incapabili să ne implicăm în adâncimea spirituală a celor din jur, pentru că, pierzând legătura cu viața propriei noastre persoane, nu putem primi nici viața persoanei aproapelui nostru și nici pe cea a lui Dumnezeu.
Începând din 2009, publicația „New York Times” a prezentat o serie de articole sub denumirea „Mânați spre distragere”, insistând pe accidente și cazuri mortale ce au implicat șoferi distrași [neatenți][1]. Seria s-a adăugat incluzând „Medicină distrasă”, care a făcut o evaluare a numărului mare de chirurgi care dau telefoane private în timpul operațiilor; a tehnicienilor de laborator medical care scriu mesaje pe telefon în timpul folosirii mașinilor pentru suport cardio-pulmonar; și anesteziologi care-și cumpără pe internet bilete de călătorie cu avionul.[2]
Distragerile create de media socială [social media] în mediile de lucru costă economia Americană 680 de miliarde de dolari pe an, cu întreruperi cauzate de media socială la fiecare zece minute și cu angajați petrecând 41% din timpul lor pe Facebook. Doar în SUA se pierd zilnic în total 12 miliarde de ore pentru navigație pe rețelele de socializare. Un student obișnuit petrece în medie 3 ore pe zi verificând site-uri de socializare, dar doar 2 ore cu studiul. Pe lângă datele raportate oficial, mai este o abundență de dovezi informale, precum raportul din septembrie 2013, privind pasagerii de tren din San Francisco, care erau prea distrași de smartphone-urile și de tabletele lor ca să ia seama la prezența unui individ armat, care și-a manevrat arma în văzul lor minute întregi înainte de a împușca și omorî un angajat în vârstă de 20 de ani (întregul eveniment fiind înregistrat de camera de supraveghere din tren).
Pe lângă pierderile de vieți omenești și pe lângă costurile financiare, mai sunt pierderi spirituale pe care nici „New York Times”, nici „CDC”-ul (Centrul pentru prevenirea și combaterea bolilor) nu au competența de a le diagnostica, anume, pierderea autonomiei personale a omului, fragmentarea prezenței conștiente a omului și creșterea incoerenței de sine.
În cartea sa recentă, „The World Behind Your Head”, [Lumea din capul tău], Matthew Crawford s-a referit la acesta situație ca o „criză a apartenenței de sine”, argumentând că acum trăim într-o „economie bazată pe [captarea] atenție[i]” în care „atenția noastră nu ne mai aparține pentru a o orienta înspre ce vrem” făcând din„efortul de a fi total prezenți [treji]” o luptă dificilă. Crawford susține că nevoia noastră nesătulă de distracții nelimitate implică un conținut al distracțiilor noastre care a devenit în mare irelevant, indicând o și mai mare criză a valorilor. Potrivit lui Crawford, am devenit agnostici în ce privește răspunsul la întrebarea care sunt lucrurile la care suntem atenți [ce ne captează atenția], ceea ce înseamnă că nu mai știm pe ce să punem valoare[3]. Rezultatul este că viețile noastre ajung fără contur, iar noi devenim susceptibili la ce ni se aduce înainte de către marile puteri comerciale, care au înlocuit autoritatea culturală tradițională.[4]
Pe de altă parte însă, a fi atent este primul pas în a ne redobândi umanitatea, prezența conștientă și auto-determinarea de ființe umane. Alegem la ce să fim atenți, și într-un mod cât se poate de viu, asta determină ce este real[itatea] pentru noi; ce trăim conștient efectiv. În contrast, distragerile și fragmentarea arată un vid etic în centrul existenței noastre, determinându-l pe Crawford să îndemne la o „etică” și o „asceză” a atenției în timpurile noastre, bazate pe o considerare lucidă a minții umane.[5]
Cartea precedentă a lui Crawford a fost un eseu despre importanța muncii, deplângând pierderea de competențe manuale în culturile digitale, ceea ce, crede el, i-a înstrăinat pe oameni de ustensilele autentice și de lumea fizică asupra căreia acele ustensile erau menite să fie folosite. Similar, propunerea lui pentru o „etică” și o „asceză” a atenției orientează și spre practicarea unui meșteșug ori ocupație bazate pe aptitudini, o activitate care îl face pe practicant să lucreze direct și atent – și deci să fie cu totul prezent – în realitatea obiectivă.
Citește continuarea la sursă:
DISTRAGEREA ATENȚIEI ÎN LUMEA DIGITALĂ. Cum suntem deconectați de noi înșine și ce remedii avem la dispoziție
Doneaza pentru filmul "Scrum"
“ne împiedică să ne implicăm în adâncimea noastră spirituală și ne fac incapabili să ne implicăm în adâncimea spirituală a celor din jur, pentru că, pierzând legătura cu viața propriei noastre persoane, nu putem primi nici viața persoanei aproapelui nostru și nici pe cea a lui Dumnezeu.”
Incep sa cred ca multi cauta inadins sa-si distraga atentia ca sa ramana la suprafata, superficiali si fericiti, si sa nu se tulbure de ce ar putea observa privind in abisul din interiorul lor.
@nimeni
“COPIII ȘI CALCULATORUL – între necesitate, distracție și DROG PERICULOS
Copiii şi calculatorul: în captivitatea „cutiei inteligente” În anii ’60 televizorul era un simbol al bunăstării poporului nostru, în anii ’70, casetofonul, în anii ’80, videoul, iar la începutul anilor ’90, calculatorul personal. El a fost adus de peste hotare … ”
Am citat doar fragmentul de mai sus, pentru că eu cred că la acest fragment mai trebuie adăugat, la începutul anilor ’10 (sic!), și smartphone-ul, deoarece acesta pentru copii este o atracție teribilă. Și acest lucru datorită faptului că, aproape nu este nici o familie fără “tembelizor”. Obișnuit de mic cu televizorul, copilul va fi obișnuit cu…hipnoza, va fi dependent. Atracția pentru calculator, laptop, smartphone vine aproape normal. Ceea ce a văzut și auzit la televizor va fi cultura lui de bază, care se va completa cu ceea ce va mai afla de pe internet. Școala îl modelează tot cam în această direcție.
Va fi foarte greu să mai priceapă că există o altă realitate dincolo de televizor și de internet. De unde introspecție, de unde autoanaliză ? Dacă nu intervine Domnul prin neștiute le sale căi, pierderile pot fi ireparabile.
Bunul Dumnezeu să ne lumineze pe toți…Iertare și Doamne ajută tuturor !!!
“Va fi foarte greu să mai priceapă că există o altă realitate dincolo de televizor și de internet. De unde introspecție, de unde autoanaliză ? Dacă nu intervine Domnul prin neștiute le sale căi, pierderile pot fi ireparabile.
Bunul Dumnezeu să ne lumineze pe toți…”
Subscriu.
@Romil
“Va fi foarte greu să mai priceapă că există o altă realitate dincolo de televizor și de internet. De unde introspecție, de
unde autoanaliză ?”
De la parintii lor. De fapt asta este problema: parintii au ajuns ei insisi atat de hipnotizati si deconectati de realitatea interioara incat nu mai au adancimea spirituala necesara ca sa-i poata “contacta” la un nivel adanc pe copiii lor, iar copiilor lor nu li se mai “monteaza” acasa si la scoala receptori de sensibilitate, cum era odinioara cand se invatau si se comentau multe poezii, iar in cursul primar se citeau si se comentau basme cu mult substrat moral si duhovnicesc.
Posedarea demonica prin smartphone si apocalipsa digitala
Parintii i-au luat smartphoneul unui baiat de 13 ani, iar el a plecat de acasa si a fost gasit inghetat dup 5 zile
Iowa boy, 13, is found dead five days after running away from home during snowstorm because his parents took away his phone
https://www.dailymail.co.uk/news/article-6638803/Iowa-boy-13-dead-secluded-area-five-days-running-away-home-snowstorm.html
Este mult mai mult decat distragerea atentiei, este demonizarea intregii lumi!
Cum au ajuns neopaganii Steve Jobs si Bill Gates de la droguri psihedelice si budism la Apple si Windows in patria vrajitorilor (Wicca), Silicon Valley
The relationship between neopagans and technology appears to have its roots in the American counterculture itself, for it is now widely acknowledged that the present-day computer ethos owes a substantial debt to the psychedelic consciousness movement. The conservative Wall Street Journal even ran a front-page article in January 1990 asking whether virtual reality was equivalent to ‘electronic LSD’ [2]. It would seem that the somewhat unlikely fusion between pagans and cyberspace arose simply because techno-pagans are capable of being both technological and mystical at the same time.
Timothy Leary regarded the rise of the personal computer phenomenon as a clear vindication of the counterculture for he believed that without the psychedelic revolution the personal computer would not have burst onto the world scene so soon. ‘It’s well known,’ he told Dery, ‘that most of the creative impulse in the software industry, and indeed much of the hardware, particularly at Apple Macintosh, derived directly from the sixties consciousness movement.. [The Apple co-founder ] Steve Jobs went to India, took a lot of acid, studied Buddhism, and came back and said that Edison did more to influence the human race than the Buddha. And [Microsoft founder Bill] Gates was a big psychedelic person at Harvard. It makes perfect sense to me that if you activate your brain with psychedelic drugs, the only way you can describe it is electronically’ [4].
Wiccan computer buff Sara Reeder also remembers the early years well: ‘ Silicon Valley and the modern Wiccan revival literally took root and grew up alongside each other in the rich black clay surrounding San Francisco Bay…both blossomed in the 1960s – the Valley through the miracle of the space program, the Pagan community by way of Haight Street’s prominence as the worldwide Counterculture HQ’ [5].
http://www.esoteric.msu.edu/VolumeIV/MagicCyber.htm
Aldous Huxley: “Persuasiunea subconștientă este strâns legată de distracţiile pentru marele public, iar în viaţa oamenilor civilizaţi distracţiile pentru mase joacă acum un rol comparabil cu cel jucat de religie în Evul Mediu.”
Tahistoscopul proiecteaza în timp foarte scurt o imagine pe un ecran.
„Poetzl le cerea subiecţilor săi să deseneze ceea ce au observat în mod conştient dintr-o imagine expusă vederii lor într-un tahistoscop. Apoi şi-a îndreptat atenţia către lucrurile visate de subiecţi în noaptea următoare şi le cerea din nou să deseneze secvenţe corespunzătoare din aceste visuri. S-a arătat astfel, fără putinţă de tăgadă, că acele detalii ale imaginii expuse care nu fuseseră reţinute de către subiecţi furnizau material pentru construcţia visului”.
Studiile ulterioare au arătat că, de fapt, oamenii văd şi aud mult mai multe lucruri decât ştiu în mod conştient că văd şi aud, şi că ceea ce văd şi aud fără să-şi dea seama este înregistrat de subconştient şi poate afecta gândurile, simţămintele şi purtările lor conştiente.
Apoi, la începutul toamnei lui 1957, aceste descoperiri fuseseră aplicate şi intraseră în domeniul tehnologiei. Noua tehnică a „proiecţiei subliminale”, cum a fost denumită, era strâns legată de distracţiile pentru marele public, iar în viaţa oamenilor civilizaţi distracţiile pentru mase joacă acum un rol comparabil cu cel jucat de religie în Evul Mediu.
https://gandeste.org/gandeste/aldous-huxley-persuasiunea-subconstienta-este-strans-legata-de-distractiile-pentru-marele-public-iar-in-viata-oamenilor-civilizati-distractiile-pentru-mase-joaca-acum-un-rol-comparabil-cu-cel-juca/48175
In perioada 20-22 ianuarie 2007, Episcopia Ortodoxa a Maramuresului si Satmarului i-a avut ca oaspeti o delegatie din SUA, avandu-l in frunte pe parintele John McGuckin – profesor de Teologie Bizantina la Universitatea Columbia din New York, fiu al Bisericii Ortodoxe Romane. Scopul vizitei a fost realizarea unui film despre “Isihia, lumea si omul in epoca nelinistii”, pentru care au fost solicitati si ierarhii nostri.
https://episcopiammsm.ro/pdfuri/cristianstefan/Dare%20de%20seama%202007.pdf
Cotidianul londonez International Herald Tribune afirmă: „Dacă secolul al XX-lea a inaugurat era neliniştii, sfârşitul lui este martor la începutul erei deprimării“. Acest cotidian adaugă că „primul studiu internaţional asupra depresiei grave a scos la iveală că numărul persoanelor care suferă de această afecţiune creşte în mod constant la scară mondială. În ţări atât de diferite ca Taiwanul, Libanul şi Noua Zeelandă, fiecare nouă generaţie este din ce în ce mai vulnerabilă la această boală“. Se spune că cei născuţi după 1955 sunt de trei ori mai expuşi riscului de a suferi o depresie gravă decât bunicii lor.
https://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/1999240
Lumea viitorului vazuta in ultima reclama Samsung: multiculturala, multietnica, cu gravide lesbiene si oameni fericiti luptand cu orci intr-o lume virtuala. Totul sub titlul “Ce va fi va fi!”
https://www.youtube.com/watch?v=P86t1F-B5Hs
Ultima găselniță pentru viața distrasă: ochelari inteligenti cu proiectie holografica direct pe retina!
Smart Glasses
https://www.youtube.com/watch?v=a7yRNqnJdTY
https://www.youtube.com/watch?v=CukR62fZZUo
https://www.theverge.com/2018/2/5/16966530/intel-vaunt-smart-glasses-announced-ar-video