DEZVOLTAREA COPIILOR SI ECRANELE DIGITALE/ Dependenta de RETELELE SOCIALE sau cum se face HACKING de CREIERE/ Companiile internetului au facut o realitate din SOCIETATEA SUPRAVEGHEATA descrisa de Orwell in „1984”

18-05-2019 9 minute Sublinieri

Basilica: 

Timpul petrecut în faţa ecranelor digitale afectează dezvoltarea copiilor. Care sunt recomandările OMS?

Copiii cu vârste între 2 şi 4 ani nu trebuie petreacă mai mult de o oră în faţa ecranelor digitale, iar cei sub un an nu ar trebui lăsaţi deloc în faţa unor astfel de dispozitive, anunţă Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Noile recomandări privind activitatea fizică, comportamentul sedentar și somnul pentru copiii sub 5 ani au fost elaborate de un grup de experți ai OMS.

Ei au evaluat efectele somnului inadecvat asupra copiilor și timpul sedentar petrecut în faţa unor ecrane digitale sau în scaune și cărucioare.

Jocurile care implică activităţi fizice, reducerea timpului sedentar şi asigurarea somnului de calitate al copiilor va îmbunătăţi sănătatea lor fizica şi psihică, va ajuta la prevenirea obezităţii în copilărie  şi  a bolilor asociate mai târziu în viaţă, spune Dr. Fiona Bull de la OMS.


În prezent, peste 23% dintre adulți și 80% din adolescenți nu sunt suficient de activi din punct de vedere fizic.


De asemenea, OMS evidenţiază că anumite activităţi sedentare precum: cititul, interpretarea de cântece sau jocuri de tip puzzle sunt importante pentru dezvoltarea copiilor.

Potrivit recomandărilor OMS, copiii între 2-4 ani trebuie să fie implicaţi cel puţin 180 minute pe zi în jocuri care implică activităţi fizice;  să nu petreacă mai mult de o oră în faţa unui ecran digital şi să aibă activităţi sedentare de tip calitativ (citit, cântat etc).

De asemenea, OMS precizează că un copil între 1-2 ani trebuie să beneficieze de 11-14 ore de somn, iar pentru categoria de vârstă 3-4 ani somnul trebuie să fie între 10 şi 13 ore. (…)

Semnele Timpului: 

Motive pentru care ar trebui să renunţi la Facebook, dar nu poţi

Decenii de cercetare au arătat că relaţia noastră cu mass-media este simbiotică, fie că este vorba de televiziune, fie de radio sau internet. Odată cu pierderea controlului asupra consumului de internet, oamenii dezvoltă o dependenţă psihologică faţă de reţelele sociale în mod special datorită gratificaţiilor pe care le primesc – beneficii precum escapism, relaxare și sentimentul că nu ești singur.

„Facebook exploatează o vulnerabilitate a psihologiei umane pentru a-și atașa utilizatorii”a declarat Sean Parker, primul președinte al companiei, în cadrul unei dezbateri publice la Universitatea Standford, SUA, în decembrie 2017. Încă de la început, scopul a fost crearea unui produs care să creeze dependenţă.Parker împreună cu echipa care a lansat Facebook la începutul anilor 2000 încercau să înţeleagă mecanismul care trebuie adoptat pentru a determina utilizatorii să fie cât mai activi și să petrecă cât mai mult timp pe reţeaua de socializare.

Una dintre soluţii a fost ceea ce Parker a numit„buclă a feedback-ului și a validării sociale, (…) exact genul de lucru pe care un hacker ca mine l-ar crea pentru a exploata o vulnerabilitate în psihologia umană”. Alta a fost crearea butonului „like”, despre care Parker spune acum că are ca efect echivalentul unei mici doze de dopamină, care îi încurajează pe utilizatori să posteze mai mult. În perioadele de început ale site-ului, atunci când oamenii îi spuneau lui Parker că nu vor fi utilizatori ai reţelei de socializare, întrucât preţuiesc interacţiunile din viaţa reală, acesta le răspundea: Veţi fi!”

„Nu știu dacă am înteles cu adevărat consecinţele a ceea ce spuneam”, a explicat el, vorbind despre amploarea efectelor neintenţionate care au apărut în timp, Facebook ajungând să aibă peste 2 miliarde de utilizatori. „Îţi transformă relaţia cu societatea, transformă relaţiile dintre oameni. Probabil că interferează cu productivitatea în moduri surprinzătoare. Numai Dumnezeu știe cum afectează creierul copiilor noștri”a declarat Parker.

Roger McNamee, unul dintre primii investitori în Facebook și Google, a avertizat asupra efectelor psihologice ale produselor lansate de marii giganţi IT, spunând că astfel de companii au devenit „o ameninţare la adresa sănătăţii publice și a democraţiei”.Acesta a susţinut că Facebook și Google au folosit „tehnici persuasive dezvoltate și utilizate în propagandă și în industria jocurilor de noroc”, cum ar fi notificările constante şi recompensele variabile, pentru a încuraja dependenţa psihologică, combinându-le cu tehnologia modernă pentru a-și maximiza profiturile.

Un rol important îl au și „bulele de filtrare” ideologice create de reţelele de socializare, care de asemenea sporesc comportamentele adictive.Bulele de filtrare sunt spaţii digitale în care credinţele existente devin mai rigide și mai extreme. În SUA, aproximativ o treime din populaţia adultă a devenit impenetrabilă la idei noi, inclusiv la fapte demonstrabile, notează Business Magazin. Astfel de oameni sunt uşor de manipulat, un concept pe care Tristan Harris, fost etician pentru echipa de design a Google, l-a numit hacking de creiere”.

A renunţa sau nu la Facebook?

Prin natura lor, oamenii sunt fiinţe sociale, au nevoie de interacţiune umană. „Lumea reţelelor de socializare ne permite să găsim informaţii despre alţii într-un mod care este accesibil și acceptabil din punct de vedere social și care în cea mai mare parte este necunoscut altora. Putem să ne conectăm cu prietenii, cu familia, să găsim oameni cu un stil de viaţă similar și, brusc, lumea nu pare a fi un loc atât de mare și singuratic”a declarat Elika Kormeili, terapeut la o clinică din Los Angeles, SUA.

„Motivul pentru care Facebook și alte reţele de socializare creează un grad de dependenţă se datorează satisfacţiei imediate pe care o oferă. Există un sentiment de satisfacţie de fiecare dată când cuiva „îi place” sau comentează diverse postări personale. Acest lucru crește stima de sine și întărește dependenţa de Facebook, întrucât oferă o mulţumire imediată”, a mai explicat Kormeili.

Oamenilor le place Facebook atât de mult pentru că platforma le permite utilizatorilor să își creeze o identitate online fabricată, susţine dr. Jennifer Love Farrell, specialist în psihiatrie și dependenţă. Astfel, utilizatorii pot să alimenteze în mintea altora o anumită idee despre ei, care poate fi complet realistă sau complet selectivă, chiar dacă pentru asta petrec ore gândindu-se la un comentariu amuzant și apoi îl rescriu iar și iar. Prietenii cred că sunt amuzanţi și nu au nicio idee că le-a luat poate șase ore (și o zi întreagă distrasă la locul de muncă) pentru a veni cu acea replică „rapidă”. „Putem convinge oamenii că suntem inteligenţi, slabi, populari, ocupaţi și importanţi; în principiu, putem să arătăm tuturor cât suntem de tari, nu?” a adăugat Farrell.

Un studiu recent realizat de neurologii de la Harvard a constatat că vorbind despre noi înșine ne provoacă o plăcere similară cu ceea ce simţim atunci când mâncăm, când întreţinem relaţii sexuale sau câștigăm bani. „Oamenii sunt chiar mai dispuși să renunţe la bani decât la vorbitul despre ei înșiși”, a declarat Diana Tamir, cercetătorul principal al studiului.

Algoritmi care nu te-au lăsat niciodată să pleci

Dependenţa de reţelele de socializare are efecte asupra utilizatorului atât la nivel psihic, dar și asupra relaţiilor sociale.

Într-un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Houston, aceștia au demonstrat că persoanele implicate în mod activ și conștient pe Facebook au avut tendinţa de a dezvolta mai multe simptome depresive. „Depresia Facebook” se manifestă printr-o tendinţă de izolare accentuată, o stare de anxietate și de nesiguranţă din punct de vedere social. „Nu înseamnă că Facebook provoacă depresie, ci doar că sentimentele deprimante, verificarea permanentă a notificărilor de pe Facebook, dar și compararea continuă cu ceilalţi tind să meargă mână în mână”, a declarat autorul studiului, Mai-Ly Steers. Totodată, în cazul tinerilor, obiceiul poate crește riscul dezvoltării unor probleme grave, precum „comportamente antisociale, manie și tendinţe agresive”.

De asemenea, utilizarea frecventă a reţelei de socializare de către adolescenţi poate crește gradul de narcisism, conform Asociaţiei Psihologice Americane. „Ceva din spaţiul virtual provoacă oamenii să fie mai aventuroși. În online, ne simţim confortabil să fim mai îndrăzneţi și expliciţi. O persoană cu un comportament raţional, reţinut în viaţa reală lasă aceste calităţi la ușa spaţiului virtual. De ce oare se întâmplă asta?”, se întreabă Mary Aiken, cercetător expert în psihologie virtuală, vorbind despre adicţia de reţelele de socializare, în cartea sa The Cyber Effect. S-ar putea datora faptului că atmosfera de pe Facebook este una a egalităţii. De multe ori interacţionezi cu profiluri despre care nu știi ce fel de autoritate generează în realitate, iar acest fapt creează o stare de dezinhibiţie accentuată.

Prietenia este de asemenea redefinită în cadrul reţelelor de socializare și se reflectă în „like”-uri și în nevoia de validare. Chiar dacă, la nivel teoretic, reţelele de socializare reprezintă o metodă bună de a păstra legătura cu persoane pe care nu le-am mai văzut de multă vreme, practic ele alimentează un fel de detașare faţă de socializarea reală. În ciuda sentimentului de solidaritate, simpatie și aprobare pe care îl oferă, prea mult timp petrecut online accentuează fenomenul izolării de situaţiile reale ale vieţii.

Viaţa privată devine o chestiune delicată în mediul Facebook și nu numai. Odată cu postarea de fotografii, informaţii și noutăţi despre sine, utilizatorul devine mai ușor de „urmărit”. În contextul acesta este definit termenul de stalking” (acţiunea de urmărire constantă, perseverentă, insistentă, obsesivă și pe furiș a ceva sau a cuiva din diverse motive). În același timp, utilizarea reţelelor de socializare este în strânsă legătură cu nefericirea maritală, se arată într-un studiu publicat în jurnalul Computers in Human Behavior. Cercetătorii cred că Facebook poate alimenta rata divorţurilor pe fondul posibilităţii reluării contactului cu foști parteneri.

Nici viaţa profesională nu a rămas neatinsă de efectele utilizării Facebook. Prea mult timp pe reţelele de socializare poate afecta productivitatea la locul de muncă. Însă viaţa profesională poate fi afectată și dacă cineva nu are un job, întrucât majoritatea angajatorilor obișnuiesc să caute potenţiali angajaţi pe reţelele de socializare pentru a le studia profilul, dar și trecutul online. Astfel, un conţinut nepotrivit, prea personal sau lipsit de activităţi, poate transmite un mesaj nepotrivit angajatorului.

Ce câștigi dacă renunţi la Facebook

Renunţarea la reţelele de socializare sau diminuarea timpului petrecut pe internet poate avea beneficii atât la nivelul psihicului, dar și la nivel de relaţii interpersonale.

„Renunţarea la utilizarea platformei de socializare ar putea contribui la atenuarea anxietăţii”susţine Jacob Barkley, profesor de psihologie la Universitatea de Stat din Kent, SUA. În primul rând ar diminua obligaţiile pe care unii oameni le asociază cu o comunicare constantă, ce poate deveni stresantă și solicitantă – să fii mereu activ, să ai mereu grijă să răspunzi mesajelor etc. Întreruperea activităţii pe Facebook contribuie la echilibrarea proceselor psihice prin încetarea comparării continue cu ceilalţi, foștii utilizatori simţindu-se mai puţin defensivi întrucât încetează să mai depună eforturi pentru a susţine o imagine de sine nerealistă, și ajută la valorificarea mai corectă a timpului.

Un alt efect este reflectat în reluarea relaţiilor interpersonale. „Folosirea excesivă a social media – în detrimentul interacţiunilor personale cu prietenii sau familia – poate avea un impact negativ asupra relaţiilor și bunăstării”a explicat Jacqueline Nesi, profesor și psiholog la Universitatea din Carolina de Nord. Un alt beneficiu este evitarea dezvoltării fenomenului FOMO (Fear Of Missing Out) – sindrom caracterizat de o stare de anxietate și teamă că ratezi ultimele noutăţi sau oportunităţi importante ).

La final

Platforma socială profită de trăsăturile psihologice comune, de tendinţa de satisfacere a curiozităţii prin click-uri, determinând dorinţa de a dezvălui cât mai multe informaţii despre sine. Iată de ce este atât de greu ca un utilizator de reţea socială să își șteargă definitiv contul. Cel mai probabil, majoritatea utilizatorilor nu vor renunţa la aceste lucruri chiar dacă se expun riscului ca datele lor să fie folosite în scopuri ilegale sau imorale. Chiar și dintre cei care decid să renunţe, o bună parte se vor întoarce. Ca în toate relaţiile abuzive, utilizatorii au o dependenţă psihologică ce îi ţine legaţi, în ciuda faptului că știu, la un anumit nivel, că nu este bine pentru ei.

Utilizatorii care doresc totuși să steargă definitiv contul pot face acest lucru cu ajutorul unui nou buton inclus în meniul de confirmare a contului. Acolo se dă click pe butonul Șterge Contul Meu. După introducerea parolei contului și a unui cod de verificare, se apasă butonul De acord pentru a trimite cererea de ștergere permanentă a contului Facebook. Ulterior un mesaj va înștiinţa că cererea a fost înregistrată, iar contul Facebook va fi șters dacă nu te vei conecta la el în următoarele 14 zile.

ActiveNews: 

„1984” – 2019. Lumea de azi depășește cu mult imaginația lui Orwell. Fiecare dispozitiv, de la ceasuri până la frigidere, e din ce în ce mai conectat la Internet și transmite un documentar în timp real al vieții noastre către toate imperiile Big Brother

Kalev Leetaru, profesor asociat la George Washington University Center, semnează un articol în Forbes în care arată cum unul dintre cele mai cunoscute romane ale sfârșitului de secol XX, care a introdus în cultura modernă termenul „Big Brother”, a profețit lumea de azi. O lume distopică în care ne vom regăsi mai mult decât oricând dacă vom reciti cartea britanicului, tipărită în anul 1949.

Cel mai faimos roman al lui George Orwell, „1984” va împlini, luna viitoare, 70 de ani. Privind înapoi la predicțiile sale și la starea lumii de astăzi, cât de mult a avut dreptate în predicțiile sale privind starea de supraveghere distopică în care fiecare cuvânt este monitorizat,  în care discursul care nu este acceptat este șters, în care istoria este rescrisă sau eliminată cu totul, iar oamenii pot deveni „non-persoane” din cauza opiniilor neagreate de cei aflați la putere?  Iată că predicțiile lui Orwell au fost înfricoșător de precise”, scrie Kalev Leetaru.

Publicăm mai jos analiza profesorului american:

În 1984, statul decidea ceea ce constituia un discurs acceptabil în menținerea ordinii societății.

În 2019, există un mic grup de companii private din Silicon Valley și directorii lor care exercită puterea absolută asupra a ceea ce ni se permite să vedem și să spunem în mediul online.

În 1984, existau doar câteva țări cărora le aparțineau majoritatea cetățenilor lumii/

În 2019, există doar câteva imperii social media cărora le aparțin majoritatea „netizens” (utilizatorii de internet -n.red) lumii.

În 1984, statul conducea supravegherea și cenzura discursului.

În 2019, companiile social media desfășoară armate uriașe de moderatori umani și de algoritmi care supraveghează utilizatorii 24 de ore din 24, semnalându-i pe cei care comit „crimele de gândire” și ștergându-le existența. Cei care comit prea multe crime de gândire sunt exilați la  statutul de „persoană fără personalitate” de către aceleași companii private, fără nici o intervenție sau chiar în contradicție cu voința statului și fără nici un drept de apel.

În 1984, celor care săvârșeau crime de gândire deosebit de grave, li se ștergea orice urmă a existenței lor.

În 2019, companiile social media pot interzice pe oricine, oricând, din orice motiv. Cei exilați din grădinile îngrădite cu pereți ale social media sunt pedepsiți cu ștergerea fiecărei postări pe care au scris-o vreodată, fiecare înregistrare a existenței lor fiind izgonită într-o gaură de memorie. Cei care îndrăznesc să menționeze numele celor care au părăsit lumea digitală sau să critice această izgonire a lor se pot confrunta și ei cu exilul, îngrijorările lor fiind eliminate, stăpânii asigurându-se astfel că „non persoana” încetează să mai existe.

În 1984, guvernul rescria și ștergea istoria care devenea incomodă.

În 2019, guvernele rescriu liniștit comunicatele de presă pentru a elimina declarații anterioare care s-au dovedit greșite sau pentru a adăuga declarații în sprijinul afirmațiilor lor actuale. Între timp, „dreptul de a fi uitat” (Dreptul la ștergerea datelor)  al Uniunii Europene acordă cetățenilor obișnuiți posibilitea de a șterge amintirile curate ale societății din„ trecutul lor, permițându-le să „renască” fără povara „păcatelor lor din trecut.

În 1984, „telescreenurile” actuale aveau rolul de dispozitiv de transport și de supraveghere a informațiilor, precum și de a umple spațiile publice și private cu camere și microfoane monitorizate de guvern.

În 2019, telefoanele inteligente au preluat acest rol, acționând atât pe fereastra noastră către lumea digitală, cât și pe mijloacele prin care numeroase companii private, de la brokeri de date la companii de social media, supraveghează fiecare mișcare. Cu toate acestea, lumea noastră de azi depășește cu mult imaginația lui Orwell, în care fiecare dispozitiv –  de la ceasuri și până la frigidere, de la termostate și până la prăjitorul de pâine-  este din ce în ce mai conectat la Internet și transmite un documentar în timp real al vieții noastre către toate aceste imperii private de supraveghere.

În 1984, statul făcea uz de imperiul său vast de supraveghere pentru a menține ordinea.

În 2019, un peisaj de companii private care este atât de mare încât nu poate fi contorizat,  monitorizează, monetizează și ne manipulează.

În 1984, guvernul își folosea sistemul de supraveghere pentru a îndrepta fiecare cetățean al său către un stat dorit.

În 2019, companiile private fac același lucru, construind profiluri de comportament și interese pentru fiecare utilizator în parte, pe care apoi le folosesc pentru a-i îndrepta spre comportamentul ideal.

În 1984, guvernul finanța vastul imperiu al echipamentulelor și personalului necesar pentru a menține o supraveghere constantă a cetățenilor săi.

În 2019, publicul însuși finanțează marele imperiu de supraveghere care monitorizează, monetizează și manipulează. Cetățenii sunt cei care achiziționează cele mai recente dispozitive digitale, le actualizează și le mențin, la intervale regulate, plătesc pentru serviciile de alimentare și de internet necesare conectării lor și acordă drepturi nelimitate privind cele mai intime informații ale lor unor companiilor private.

În 1984, scopul final al imperiului de supraveghere masivă era acela de a susține și a consolida puterea statului.

În 2019, scopul final al imperiului de supraveghere în masă la nivel mondial este de a susține și consolida puterea companiilor social media.

Într-adevăr, asemănările sunt aproape la fel de infinite, ca și cuvintele cărții.

„Cine controlează trecutul controlează viitorul.
Cine controlează prezentul controlează trecutul”.

Una peste alta, la 70 de ani de la publicarea romanului „1984”, se pare că aproape fiecare aspect al comentariului lui Orwell asupra Societății Supravegheate s-a împlinit. Singura diferență este că Orwell a văzut supravegherea și controlul ca două elemente aparținând statului, în timp ce, în realitate, lumea supravegheată pe care am ajuns să o cunoaștem azi este una în care companiile private care monitorizează și manipulează societatea o fac doar pentru câștigul comercial.

În cele din urmă, pe măsură ce alergăm tot mai rapid spre o lume din ce în ce mai orwelliană de supraveghere și cenzură, poate că ar trebui cu toții să ne facem puțin timp și să recitim „1984” pentru a înțelege mai bine lumea spre care ne grăbim.

Avertismentul PS Macarie cu privire la GARBOVIREA OMULUI prin DEPENDENTA de noile tehnologii/ Dependenta de smartphone si DEZECHILIBRELE MENTALE/ Inca un insider de la Facebook: AM CREAT INSTRUMENTE CARE DISTRUG TESATURA SOCIETATII. Exista doar dezinformare si neadevar, iar asta nu este produs de ads-urile rusilor/ Platforma YOUTUBE, acuzata pentru proliferarea EXPLOATARII COPIILOR prin intermediul videoclipurilor

AUTODENUNȚURI tulburătoare ale insiderilor “pocăiți” din sistemul tehnologic infernal: FACEBOOK – la fel ca si celelalte retele sociale – CREAT ÎN MOD DELIBERAT PENTRU A CREA DEPENDENȚĂ, exploatând “o vulnerabilitate în psihologia umană”. “Mințile noastre pot fi manipulate. Alegerile noastre nu sunt așa libere cum credem”; “EXISTĂ UN SCOP ASCUNS ÎN SPATELE ÎNTREGII TEHNOLOGII”

COPILUL ROMÂN petrece in fata TELEVIZORULUI si a CALCULATORULUI mult prea mult timp/ Femeie condamnata la inchisoare dupa ce copilul i s-a inecat in timp ce verifica FACEBOOK/ FRAGMENTARE, PULVERIZARE, DEPENDENTA: pericolele smartphone-urilor si DIETA DIGITALA

Efectul SMARTPHONE asupra copiilor: DEPENDENTA de FACEBOOK si JOCURI PE TELEFON si “contaminarea” cu PORNOGRAFIE/ Explozia tulburatoare de CANCER CEREBRAL la copii si folosirea TELEFOANELOR MOBILE

ANXIETATEA, DEPRESIA SI DEPENDENTA in varianta web 2.0 (STUDII)/ Efectele stirilor si JOCURILOR VIOLENTE/ Cum sunt spionati utilizatorii FACEBOOK si BitTorrent

“Cenzorul cel Bun” sau 1984 este… mâine? GOOGLE, FACEBOOK, TWITTER și YOUTUBE pregătesc CENZURA conținuturilor online incorecte politic, socotind că “idealul de LIBERĂ EXPRIMARE de la apariția internetului e o idee UTOPICĂ”

Audierea lui ZUCKERBERG, mașinăria de spionaj FACEBOOK și SCLAVII DIGITALI. “Întreg mediul electronic de comunicaţii este o puşcărie digitală” (Dan Diaconu)

FACEBOOK vrea sa suprime CONVERSATIA SOCIO-POLITICA in retea in favoarea impartasirii de DATE PERSONALE/ Neiertator cu opiniile incorect politice din tarile democrate, FACEBOOK este arma de propaganda devastatoare in REGIMURI OPRESIVE ASIATICE

GIGANTII INTERNETULUI: NOILE PUTERI COLONIALISTE/ Cum am devenit IOBAGII NOILOR TEHNOLOGII/ Retelele sociale si razboiul pentru controlul mintii umane/ TOTALITARISMUL DIGITAL si CARCERA VIRTUALA/ ROMÂNII: FRUNTASI LA FOLOSIREA FACEBOOK-ului

FACEBOOK ITI DISTRUGE VIATA/ Transmisiunile LIVE transforma Facebook intr-o TRIBUNA a ORORILOR/ Proiectul MOUSE-ul CEREBRAL: compania Facebook lucreaza la CITIREA GANDURILOR/ Presedintele Germaniei vrea ELIMINAREA ANONIMITATII pe internet/ Experiment social: CAT DE IMPORTANTE SUNT “AMINTIRILE” DIGITALE FOTO?

WIKILEAKS dezvaluie vaste actiuni de SPIONAJ DIGITAL operate de CIA pe telefoane si televizoare inteligente/ SNOWDEN: RASPUNSUL LA FAKE-NEWS ESTE EDUCATIA, NU CENZURA/ Cum ne vinde Facebook intimitatea/ STOP AUTISMULUI VIRTUAL (Video)

FACEBOOK SI POST-DEMOCRATIA. Reteaua de internet a fost acuzata ca CENZUREAZA DELIBERAT POSTĂRILE CONSERVATOARE. Cum manufactureaza Facebook NOUL CONSENS SOCIAL prin expunerea privilegiata a MINORITATILOR AGRESIVE

SINDROMUL ”MAMĂ PE FACEBOOK”. Pilduitoarea mărturie a unei tinere dependente de internet

AUTIZAȚI DE TELEVIZOR SI CALCULATOR. Dependenta copiilor si adolescentilor de noile tehnologii are efecte devastatoare (DOSAR ROMÂNIA – REPORTAJ TVR foarte important cu Virgiliu Gheorghe, psihiatrul Raluca Grozavescu s.a). MEDIC NEUROLOG: ”O categorie noua sunt copiii cu autism light, cei care privesc mult la televizor”

NE FACE INTERNETUL MAI PROSTI? (dezbatere-Video)/ DEPENDENTA DE NOILE TEHNOLOGII LA ROMÂNI. Tinerii isi verifica de peste 200 de ori dispozitivele mobile!/ CUM SE ASCULTA SI SE LOCALIZEAZA PRIN SMARTPHONE. “Strumfii” folositi de serviciile secrete/ CEJ invalideaza cadrul actual al TRANSFERULUI DE DATE PERSONALE intre UE-SUA

TWEETAPOCALIPSA. Despre dependenta de retelele sociale si dragostea de sine – VIDEO. “AI GRIJA! INTR-O ZI VOM PLATI CU TOTII”


Categorii

Bolile generatiei digitale, Era Big Brother, Facebook, Internet, New Media, Noile Tehnologii, Internetul Obiectelor (Internet of Things)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare