Primul test picat de Ponta: IULIAN IANCU NU A FOST NUMIT LA ENERGIE in noul guvern USL. Nici LIVIU VOINEA sau DANIEL DAIANU. In schimb, avem Rus, Georgescu, Orban si Cepoi: oameni eterni ai sistemului transpartinic

UPDATE

• Dcnews: Iulian Iancu, scos de la Ministerul Economiei de “băieții deștepți”

Înainte de investire, Guvernul Ponta a și reputat un “prim succes”: deputatul PSD Iulian Iancu, care ar fi trebuit să ocupe funcția de ministru al Economiei a dispărut în ultima clipă de pe lista Guvernului. “Băieții deștepți” au fost, se pare, extrem de abili și influenți în rândul noului Guvern. Iulian Iancu, președintele Comisiei de specialitate din Camera Deputaților a dezvăluit în repetate rânduri la TV contractele frauduloase ale “băieților deștepți” cu Hidroelectrica și Nuclearelectrica.

El a arătat opinie publice jaful programat de sute de milioane de euro anual făcut de băieții deștepți din energie și care jonglează după cum vor și li se permite probabil, contra  unor comisioane grase, cu energia electrică, petrolul și gazul României. Contactat de  De Ce News, Iulia Iancu a confirmat că a avut cunoștință despre presiunile “băieților deștepți” atunci când numele său a fost vehiculat la Ministerul Economiei.

• Hotnews: 

Marile semne de intrebare ale Guvernului Ponta: Rus, Marga, Corlatean. Plus: de ce a iesit Iulian Iancu din carti?

Cum a ajuns Andrei Marga ministrul Externelor? Ce impact va avea in interiorul PSD numirea lui Ioan Rus la Interne? Cum s-a trezit Titus Corlatean la Justitie? Cum a fost scos Iulian Iancu din carti? Acestea sint marile intrebari legate de componenta guvernului Ponta.

1. Ce impact va avea in PSD desemnarea lui Ioan Rus la Interne?

Intentia premierului desemnat Victor Ponta de a-l numi la Ministerul de Interne pe Ioan Rus a stirnit o mica furtuna in PSD. Surse apropiate procesului de negociere au declarat pentru HotNews.ro ca baroni locali precum Marian Oprisan (Vrancea), Radu Mazare (Constanta), Liviu Dragnea (Teleorman) si Viorel Hrebenciuc (Bacau) au amenintat cu o riposta pe masura daca Ponta persista in dorinta de a-l aduce pe Rus.

In cele din urma, presedintele PSD a rezistat presiunilor si si-a mentinut propunerea initiala, producind una din marile surprize ale cabinetului sau. Si asta pentru ca Rus, retras la Cluj dupa ce si-a incheiat in 2004 precedentul mandat de ministru al Internelor (in cabinetul Nastase), parea in ultimii ani un outsider in PSD.

El a contribuit decisiv in 2005, alaturi de Vasile Dincu, la inscaunarea lui Mircea Geoana ca presedinte al PSD in detrimentul lui Ion Iliescu. Iliescu nu l-a uitat niciodata pe Rus pentru afrontul de atunci. Ulterior, Rus s-a despartit si de Geoana, facind figura aparte printre liderii PSD: imagine relativ buna, dar implicare minima in partid. Venirea sa pe functia-cheie de ministru al Internelor (functie importanta in vederea alegerilor din acest an) pare, la prima vedere, garantia unei neimplicari in jocuri politice a institutiei. Or, in mod evident, acest lucru nu convine anumitor lideri din PSD.

Ramine de vazut acum ce echipa isi va construi Ioan Rus in jurul sau la minister si, poate cel mai important lucru, pe cine va numi la conducerea DGIPI, structura de informatii interne a ministerului.

2. Cum a ajuns filosoful Andrei Marga ministrul Afacerilor Externe?

Dat initial ca favorit (alaturi de Ecaterina Andronescu) pentru Ministerul Educatiei, Andrei Marga a fost nominalizat de Victor Ponta la Ministerul Afacerilor Externe. O numire complet neasteptata pentru respectabilul profesor de filosofie, caruia insa ii lipseste background-ul in diplomatie. Numirea sa seamana cu cea a lui Andrei Plesu la Externe, in 1997. Ca si atunci, si acum marile agentii de presa au remarcat “lipsa de experienta in diplomatie”.

Ce a dus la numirea lui Marga la Externe? Sa fi fost USL intr-o pana de candidati cu profilul necesar pentru Externe? Sau a avut loc, asa cum sugera intr-o dezbatere la Realitatea TV Cristian Pirvulescu, o discutie si cu Traian Basescu pentru acest post, avind in vedere ca politica externa este apanajul presedintelui?

3. Cum a ajuns Titus Corlatean ministrul Justitiei?

In ultimele zile, toate redactiile au pregatit CV-ul lui Titus Corlatean, despre care informatiile “pe surse” spuneau ca-si va vedea in sfirsit visul de a deveni ministrul Externelor. N-a fost asa pina la urma, el devenind ministrul Justitiei, adica al unui domeniu cu care nu a avut nimic de-a face de la intrarea sa in politica sub aripa lui Adrian Nastase.

Victor Ponta a insistat cel mai mult in conferinta de presa pe aceasta numire, multumindu-i in repetate rinduri lui Corlatean pentru ca a acceptat alt portofoliu decit isi dorea. Cum a ajuns Corlatean la Justitie? Are legatura cu faptul ca liberalii au respins categoric mentinerea independentului Catalin Predoiu in Guvern si cu faptul ca Dan Sova a fost socotit prea vulnerabil in urma scandalului cu negarea Holocaustului? Are legatura scoaterea de la Externe a lui Titus Corlatean cu faptul ca Traian Basescu l-a acuzat public, in numeroase rinduri, ca a intirziat nejustificat la Comisia de politica externa tratatul cu Siria care ar fi permis inceperea procedurii de extradare a lui Omar Hayssam?

4. Cum a fost scos Iulian Iancu din cartile unui portofoliu pe zona energetica?

Unul din marile mistere ale ultimelor zile este legat de Iulian Iancu. Numele sau a fost promovat instantaneu in media, pe surse multiple, ca posibil ministru al Economiei sau ca ministru delegat pentru Energie si Resurse Minerale. El a fost in carti pina marti dimineata, cind a avut loc un eveniment ce l-a scos de pe lista lui Victor Ponta.

Ca dovada ca in cazul acesta s-a intimplat ceva neasteptat sta faptul ca marti Iulian Iancu a fost unul dintre putinii ministeriabili prezenti la sediul PSD. Mediafax scrie ca Ponta s-a intilnit marti dupa-amiaza la sediul PSD cu Iualian Iancu si Liviu Dragnea. Seara, Iulian Iancu lipsea de pe lista ministrilor lui Ponta. Ce s-a intimplat acolo? Are legatura cu imaginea lui Iancu de om mai degraba apropiat de partida estica decit de cea occidentala?

Toate aceste semne de intrebare au aparut la capatul unei zile extrem de complicate pentru scena politica, pentru USL, dar mai ales pentru premierul desemnat Victor Ponta. Unele raspunsuri se gasesc probabil in logica interna de partid sau de coalitie, alte, posibil, in relatia deloc usoara dintre guvernul Romaniei (oricare ar fi el) si institutiile externe partenere.

Vezi lista completa a ministrilor din guvernul condus de Victor Ponta: Florin Georgescu (BNR) la Finante, Daniel Chitoiu la Economie, Titus Corlatean la Justitie, Ioan Rus la Interne, Andrei Marga la Externe, Victor Alistar – ministru delegat pentru Strategii Guvernamentale

Victor Ponta a facut publica lista ministrilor din guvernul sau marti seara, intr-o conferinta de presa comuna cu Crin Antonescu si Daniel Constantin.

Lista completa a ministrilor:

Finante si vicepriministru: Florin Georgescu, Afaceri Externe: Andrei Marga, Justitie: Titus Corlatean, Economie: Daniel Chitoiu, Interne: Ioan Rus, Aparare: Corneliu Dobritoiu, Agricultura: Daniel Constantin, M. Muncii – Mariana Campeanu, Educatie – Corina Dumitrescu, Transporturi – Ovidiu Silaghi, Sanatatii- Vasile Cepoi, Dezvoltare si Turism: Eduard Hellvig, Cultura: Mircea Diaconu, Comunicatii: Dan Nica, Afaceri Europene: Leonard Orban, Ministrul Administratiei: Victor Paul Dobre. Plus 4 ministri delegati: Dialog social: Liviu Marian Pop, Mediul de Afaceri: Lucian Isar, Relatia cu Parlamentul: Mircea Dusa, Strategii Guvernamentale: Victor Alistar

Declaratii Victor Ponta:

– As vrea sa precizez ca voi vorbi tot timpul de Guvernul Romaniei, nu de Guvernul Ponta sau Guvernul USL.
– Luni voi prezenta lista guvernului si programul de guvernare in Parlament, solicitnd votul de la grupurile parlamentare ale USL, care numara acum 229 de parlamentari. Avem nevoie de 231 de voturi. Miine voi avea consultari cu UNPR, minoritati si UDMR.
– Am ales in mare majoritate pastrarea actualei structuri a guvernului pentru a nu avea probleme administrative. Dupa alegerile din toamna vom putea schimba.
– Acest guvern are sarcini clare: In primul rind, o schimbare clara a modului de guvernare. Ma refer la prioritati, atitudini si oameni.
– Prioritatea zero, ca om al legii, este respectarea legilor, fara exceptii si fara derogari.
– Ne dorim sa aratam ca Romania poate fi guvernata altfel decit in ultima perioada.
– Guvernul Romaniei va fi condus doar de la Palatul Victoria, nu de la Cotroceni, nu de la sediul PSD.
– Acest guvern, spre deosebire de trecut, isi asuma prin persoana mea sa respecte in totalitate Parlamentul si sa ceara sprijinul sau.
– Nu Guvernul trebuie sa conduca Parlamentul, ci Parlamentul e cel care investeste sau retrage increderea Guvernului.
– Daca va fi adoptata o motiune simpla impotriva unui ministru din Guvernul USL, acesta va trebui sa plece.
– Prioritatea 2: repararea inechitatilor sociale.
– Prioritatea 3: o viziune economica si fiscala clara care sa ofere stabilitate, predictibilitate, si un cadru clar pentru cresterea economica si creare de locuri de munca.
– Protejarea si utilizarea resurselor naturale si a altor active ale statului pe baza unei strategii de termen mediu si lung construita in interes public si national.
– E esential sa ne respectam angajamentele in fata partenerilor internationali, dar si pe cel asumate in fata cetatenilor Romaniei.
– Prioritatea 4: Ne propunem o functionare depolitizata a administratiei publice. Doar ministrii si secretarii de stat vor fi investiti si sprijiniti politic in Guvernul USL.
– Prioritate 5: Toleranta zero fata de fapte de coruptie si de clientelism in structurile guvernamentale; continuarea eforturilor pentru indeplinerea cerintelor din MCV si a eforturilor de a face o justitie corecta.
– Alegeri democratice si corecte. Imi asum obligatia de a asigura faptul ca administratia publica nu va fi implicata in campania electorala. Obligatia nr 1 a Guvernului va fi de a combate frauda si mai ales coruptia electorala.
– In ceea ce priveste alegerea titularilor trebuie sa tin cont 3 criterii: de experienta profesionala – nu este timp acum de invatat, integritatea si corectitudinea in exercitarea functiei publice, iar in al 3-lea rind – eficienta.

Lista propunerilor:

Finante si vicepriministru: Florin Georgescu
Afaceri Externe: Andrei Marga
Justitie: Titus Corlatean
Economie: Daniel Chitoiu
Interne: Ioan Rus
Aparare: Corneliu Dobritoiu
Agricultura: Daniel Constantin
M. Muncii – Mariana Campeanu
Educatie – Corina Dumitrescu
Transporturi – Ovidiu Silaghi
Sanatatii– Vasile Cepoi
Dezvoltare si Turism: Eduard Hellvig
Cultura: Mircea Diaconu
Comunicatii: Dan Nica
Afaceri Europene: Leonard Orban
Ministrul Administratiei: Victor Paul Dobre

Patru ministri delegati:
Ministrul delegat pentru dialog social: Liviu Marian Pop
Ministru delagat pentru Mediul de Afaceri: Lucian Isar
Ministru delegat pentru Relatia cu Parlamentul: Mircea Dusa
Ministru delegat pentru Strategii Guvernamentale: Victor Alistar

Sesiunea de intrebari:

Victor Ponta:
– Basescu nu a aflat de la TV, i-am transmis lista guvernului in urma cu o ora sau doua. Mi-am propus sa avem relatii institutionale, si presedintele nu trebuie sa afle de la TV.
– Guvernatorul Isarescu mi-a dat o mina de ajutor esentiala: pe o perioada de 6 luni si-a dat mina sa dreapta, primviceguvernatorul, sa fie mina mea dreapta – primvicepremier Florin Georgescu.
– Vreau sa le multumesc celor doi ministri mai vechi, domnului Florin Georgescu si domnului Ioan Rus, care au acceptat sa vina in acest Guvern pana in toamna.
– Dl Orban are citeva proiecte esentiale de continuat, am fost de acord cu propunerea dlui Daniel Constantin sa pastram continuitatea.
– Vreau sa-i multumesc public lui Titus Corlatean, care in mod sigur isi dorea si merita alt portofoliu. La solicitarea mea, Titus are menirea de a asigura o buna reprezentare a Romaniei la Bruxelles in obiectivul nostru de a indeplini obiectivele din MCV. Pregatirea de jurist si diplomat reprezinta un avantaj pentru a indeplini criteriile din MCV.
– Eu voi prezenta lista guvernului si in cpmitetul executiv al PSD, PNL si PC si voi solicita un vot. Sunt convins ca exista vointa politica pentru a sprijini Gevernul Romaniei condus de mine. Exclud varianta de a primi un vot impotriva acestui guvern.
– Nu stiu pe nimeni nemultumit [n.r. in USL cu privire la componenta Guvernului].
– Domnul Florin Georgescu va fi suspendat din functia de prim-viceguvernator.
– Domnul Vasile Cepoi, domnul Liviu Marian Pop, domnul Victor Alistar, domnul Florin Georgescu nu sunt membri de partid, sunt tehnocrati asociati politic.
– De maine dimineata, dupa votul din cadrul structurilor, cei nominalizati trebuie sa inceapa sa scrie la programul de guvernare.
– Cei care au portofolii afectate de scrisoare de intentia FMI vor incepe discutiile tehnice cu FMI si CE.
– Vineri dimineata trebuie sa trimit lista guvernului si programul de guvernare pentru ca luni sa fie convocate comisiile si plenul Parlamentului.
– USL are 229 de parlamentari, alaturi de ei sunt si parlamentarii independenti care m-au anuntat ca vor sustine Guvernul. Maine ma intalnesc si cu grupul Minoritatilor carora le voi propune un acord de cooperare, ne intalnim si cu UNPR. Cu PDL nu vom avea intalniri, cu UDMR ramane sa vedem. Teoretic exista o majoritate suficienta pentru a merge mai departe.
– Nu vreau sa conduc un Guvern care sa conduca Parlamentul.
– Cu privire la acuzatii aduse lui Victor Alistar: decizia justitiei a fost ca acuzatia era neintemeiata.
– Va fi un singur vicepremier care are si portofoliu, domnul Florin Georgescu. Va explic de ce am considerat necesara cumularea functiei de viceprim-ministru cu cea de ministru de Finante. Dl. Georgescu va avea extrem de dificila sarcina de a coordona nu doar Ministerul de Finante pe care il conduce direct ci si celelalte ministere, incepand cu Ministerul Economiei, Ministerul Sanatatii, Ministerul Agriculturii, ministere care au obligatia asumata prin acordurile pe care Romania le-a semnat cu Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Comisia Europeana. Prin functie de viceprim-ministru, Florin Georgescu are si autoritatea necesara de a coordona si celelalte ministere in discutiile cu FMI, CE si BM.
– Nu sunt multumit doar de 3 ministre in cabinet si imi doresc ca din noiembrie sa avem o reprezentare mult mai echilibrata.
– Luni cerem votul de incredere al Parlamentului. Daca il avem, luni seara vom depune juramantul iar marti vom avea si secretarii de stat pe principiul paritatii reprezentarii in functii politice prevazut in acordul USL.

Crin Antonescu:
– Dl Eduard Hellvig era seful campaniei pentru locale. Miine, il voi propune pe Dan Motreanu pentru a conduce campania electorala la alegerile locale.
– Raspuns la o intrebare pusa de un jurnalist EVZ: Mai apareti? Nu dumneavoastra, cei de la Evenimentul Zilei.
– Dupa cum am spus, in acest Guvern, nu va fi nimeni din gasca lui Basescu.

• Vezi aici filmul zilei de marti, cu toate informatiile si zvonurile despre negocierile PSD – PNL – PC pentru lista finala a guvernului Ponta

• Cronica Romania:

Cinci probleme pentru guvernul Ponta

Succesul moțiunii de cenzură marchează momentul încheierii mandatului celui mai penibil guvern și celui mai penibil prim-ministru din istoria noastră. Liderii USL vor avea posibilitatea să demonstreze că sunt capabili să conducă țara și să găsească modalități de implementare practică a măsurilor descrise în programul de guvernare. Totodată,constatăm că  ”greaua moștenire”, lăsată de guvernul Ungureanu este totodată o mare problemă și o serioasă oportunitate cu caracter electoral. Din perspectiva șanselor electorale, pentru guvernul USL nu este necesar să demonstreze aptitudini deosebite, ci doar să arate în mod convingător că un guvern USL știe să trateze altfel problemele care au adus la căderea guvernului Ungureanu. Viitorul guvern Ponta va avea de rezolvat cinci probleme destul de complicate, în contextul în care fiecare eroare ar putea avea un efect electoral devastator.

 Problema 1: Salariile bugetarilor

Unul dintre laitmotivele propagandei portocalii a fost sloganul ”nu există bani”. Atât guvernul Boc cât și guvernul Ungureanu și-au construit politica socială și economică pe baza acestei aserțiuni. Unul dintre argumentele forte ale USL a fost că bani pentru salarii și pensii au existat, doar că acești bani au fost utilizați pentru finanțarea clientelei portocalii. Pentru guvernul Ponta, reîntregirea salariilor bugetarilor va fi un test extrem de important. Dacă guvernarea USL se va dovedi a fi incapabilă să reîntregească salariile bugetarilor, atunci electoratul va ajunge la concluzia (corectă!) că guvernul social-liberal este capabil doar de redirecționarea fluxurilor financiare de la clientela portocalie la clientela social-liberală.

Problema 2: Contractele ”băieților deștepți”

Problema ”băieților deștepți” a fost menționată în cadrul dezbaterii moțiunii de cenzură, iar contractele pe care aceștia le au cu Hidroelectrica aduc prejudicii colosale. Atât FMI cât și Comisia Europeană acordă o atenție deosebită acestui subiect. În perioada mandatelor lui Boc și Ungureanu, liderii opoziției au cerut în repetate rânduri desecretizarea și rezilierea  contractelor oneroase din sfera energiei electrice. Acum, având controlul ministerial asupra producătorilor de energie, guvernul USL este obligat să rezolve această problemă într-un timp foarte scurt. Scuze pentru tergiversări nu există. Majoritatea schemelor financiare ale ”băieților deștepți” și o bună parte dintre contractele oneroase au apărut în perioada guvernării PSD, sub auspiciile lui Dan Ioan Popescu care a fost nașul (la propriu și la figurat) al afacerii Energy Holding. Acum, PSD are obligația morală de a distruge monstrul la crearea căruia a contribuit.

Problema 3: Roșia Montana

Roșia Montana a devenit un simbol al procesului de vânzare a resurselor țării și este, indubitabil, ”proiectul de suflet” al tandemului Băsescu & Ungureanu. Aspectele negative ale proiectului, atât cele economice cât și cele ecologice, au fost descrise pe larg și atitudinea electoratului față de acest proiect este extrem de negativă. Guvernarea USL poate să ”îngroape” acest proiect pentru totdeauna și are obligația să o facă cât mai rapid. La fel ca și în cazul ”băieților deștepți”, nu există nicio justificare pentru tergiversare. Dacă proiectul Roșia Montana nu este lichidat definitiv în perioada ante-electorală, vor exista suspiciuni (justificate) cu privire la intențiile reale ale USL, o posibilitate distinctă fiind ”reevaluarea” proiectului după alegeri.

Problema 4: Contractul cu Chevron

Contractul cu Chevron trebuie anulat. Toate contractele referitoare la exploatarea gazelor de șist din România au fost semnate în baza unei interpretări extrem de liberale a cadrului legislativ existent. Adrian Năstase are dreptate atunci când susține că în legislația actuală nu există nici măcar conceptul ”gazelor de șist”. Acum, USL trebuie să facă pasul logic și să anuleze contractele semnate cu Chevron. Suntem absolut siguri că lobbyiștii Chevron sunt deja ”în discuții” cu persoane importante din cadrul USL și că se fac presiuni în vederea menținerii ”bunelor relații” cu această companie petrolieră. Următoarele luni vor arăta dacă USL este capabil să acționeze în interesul alegătorilor și nu în interesul Chevron.

Problema 5: Cupru Min

Modul în care guvernul Ponta va trata privatizarea Cupru Min constituie elementul-cheie pentru a demonstra că ”naționalismul economic” pe care-l propovăduiesc Ponta și Antonescu constituie un principiu real al ideologiei USL și nu doar un truc propagandistic. Unica soluție la problema Cupru Min este evitarea totală a privatizării sau vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni. Orice altceva, inclusiv vânzarea Cupru Min la un preț dublu, triplu sau cvadruplu față de prețul obținut de guvernul Ungureanu nu va fi altceva decât o trădare a intereselor naționale. Victor Ponta a declarat că dorește ca delegația FMI să plece de la București ”cu o altă scrisoare de intenție”. Excluderea Cupru Min din lista companiilor scoase la vânzare ar fi fost un succes colosal pentru guvernarea USL.

Niciuna dintre problemele la care am făcut referire nu este excesiv de complexă. Niciuna dintre ele nu necesită minuni economice sau politice. Rezolvarea problemelor legate de salarizarea bugetarilor, Roșia Montana, Cupru Min și contractele ”băieților deștepți” nu este altceva decât un test de voință politică și de patriotism. Timpul vorbelor s-a terminat, USL trebuie să treacă la fapte.

• Rostonline [Marcel Răduț Seliște]: Guvernul Victor Ponta și problema resurselor strategice

Diferite surse din presa centrală afirmă că Traian Băsescu ar fi făcut o declarație șoc la o ședință de analiză a activității Serviciului Român de Informații, cităm: “Exploatarea gazelor de șist este foarte importantă și binevenită. Cine spune altceva atentează la siguranța energetică națională.”

Traian Băsescu se referea la afacerea Chevron, consorțiul american care a încheiat un acord cu guvernul român pentru exploatarea gazelor de șist din Dobrogea. S-a speculat că reacția ofițerilor de informații la discursul Președintelui a fost așa cum cere onoarea uniformei militare, adică foarte rece, expresie a unui refuz de a accepta jocurile politicianiste practicate de Băsescu. Până la momentul în care scriu acest comentariu, nu am găsit vreo reacție oficială a Președintelui sau a SRI cu privire la această dezvăluire de presă.

Alături de afacerea Chevron se află și o altă dubioasă afacere, deja celebră, exploatarea zăcămintelor de aur și uraniu de la Roșia Montana. Președintele Traian Băsescu a intervenit de nenumărate ori în forță în favoarea companiei Rosia Montana Gold Corporation care urmărește să obțină exploatarea bogățiilor din zonă. Tonul intervențiilor lui Traian Băsescu a fost de aceeași calitate: cinism, amenințări voalate, ironie. Sutele de argumente științifice, studiile, analizele de specialitate aduse de organizațiile civice și de mediu au fost ignorate complet, iar ecologiștii s-au trezit a fi acuzați de presa controlată de PDL că ar fi niște trădători ai interesului național.

La numirea guvernului MRU, în discursul său, Președintele Traian Băsescu a insistat asupra urgenței lansării exploatării resurselor strategice, în viziunea lui fiind cea mai importantă cale de a obține fonduri la bugetul de stat.

Guvernul Victor Ponta este în curs de constituire. Dacă va fi validat de Parlament, acest guvern va fi obligat să răspundă și la chestiunea exploatării (înstrăinării?) resurselor strategice. Se va oferi o soluție națională sau interesele corporaților multinaționale vor fi mai presus de loialitatea față de națiune și stat?

Dacă luăm în calcul baletul politic în jurul FMI pe care deja îl practică Victor Ponta, prin declarațiile sale, avem prea puține speranțe că viitorul guvern USL va fi unul al interesului național. Ce rămâne de făcut? Simplu! Continuăm cu toată credința noastră în Hristos lupta împotriva mafiei politico-economice de sorginte securisto-comunistă. Să auzim numai de bine!