Autoritatile locale din BARLAD boicoteaza PROTESTUL IMPOTRIVA GAZELOR DE SIST? Propaganda pro-exploatare la foc continuu

• VRN: Încã un trãdãtor! 

Lupta împotriva exploatãrii gazelor de sist la Bârlad intrã în ilegalitate!

INTERZIS. Primarul municipiului Bârlad, Constantin Constantinescu, a precizat vineri, în cadrul comisiei de avizare a marsului de pe 4 aprilie împotriva exploatãrii gazului de sist prin metode neconventionale, cã nu este de acord cu desfãsurarea acestui mars! Motivul invocat este acela cã ora la care este propus sã se desfãsoare (15.00) ar “perturba” buna desfãsurare a lucrãrilor edilitar – gospodãresti de pe strada Republicii, mai exact, ar împiedica “marea cârpealã” care are loc în aceste zile pe strada principalã, plinã de hârtoape si praf! Un lucru si mai rusinos, pe care l-am aflat din surse sigure, este acela cã membrii Grupului de Initiativã al Societãtii Civile (GISC) din Bârlad nu mai au acces la mass-media din Bârlad, în special la cea care este sub “patronajul” PSD, în urma scrisorii deschise adresate presedintelui CJ Vaslui, Dumitru Buzatu. Între timp, bârlãdenii îngrijorati de circul politic fãcut de Buzatu, Solomon, Constantinescu si de toti politrucii care si-au schimbat pozitia fatã de Chevron la 180 de grade fatã de anul trecut în campaniile electorale, continuã sã lupte, chiar dacã o fac în spatiul virtual, pe retelele de socializare.

Un lucru iesit din comun s-a întâmplat vineri la Primãria Bârlad: membrii GISC au înaintat o cerere pentru aprobarea pentru data de 4 aprilie, orele 15.00, a unui mars de protest împotriva exploatãrii gazelor de sist prin metode neconventionale, lucru anuntat deja încã de pe 27 februarie, însã acestia au primit, la nivel declarativ deoamdatã, un aviz negativ de la primarul municipiului Bârlad. Practic, el a spus cã nu va aviza acest mars de protest, motivând cã ar perturba “marea cârpealã” – pardon, lucrãrile edilitar-gospodãresti de mare amploare, de pe strada Republicii! Iatã, asadar, cã a venit si rândul primarului Constantin Constantinescu sã se rãzgândeascã si sã îsi dea arama pe fatã, neavizând marsul organizat de cei de la GISC pe 4 aprilie.

Litera legii?

Surse din cadrul politistilor si jandarmilor care au participat la sedinta comisiei din cadrul Primãriei Bârlad ne-au precizat cã, asa cum scrie la Legea 60/1991, privind desfãsurarea mitingurilor si manifestatiilor, pentru organizarea marsului este necesarã avizarea lui de cãtre Primãria Bârlad, aviz ce se obtine dupã ce organizatorii se adreseazã cu o cerere în acest sens. Cererea pentru marsul din 4 aprilie a fost depusã pe 1 martie, iar ieri a fost discutatã în cadrul comisiei la care au participat reprezentantii politiei, ai jandarmeriei, Cãtãlin Haret, secretarul Primãriei Bârlad, Constantin Constantinescu, primarul municipiului si câtiva membri ai GISC – gr. Nicolae Rotaru, Ovidiu Tiron, Violeta Cozar si Cristina Cânepã. Conform legii, comisia propune, iar primarul dispune (adicã aprobã – chiar dacã avizul comisiei este negativ, sau nu aprobã, chiar dacã avizul este pozitiv). Întrun cuvânt, a fost la latitudinea primarului dacã vrea sau nu sã dea aprobare. Si Titi Constantiescu, cel care “iubeste Bârladul pânã la lacrimi”, nu a avizat! Ar fi fost legale numai douã motive pentru care nu ar fi putut fi avizat marsul: dacã ar fi existat informatii cã anumite persoane ar intentiona sã perturbe grav linistea si ordinea publicã (lucru despre care reprezentantii politiei si jandarmeriei au precizat cã nu existã informatii) sau, conform art. 2 din legea mentionatã, ar putea fi perturbatã desfãsurarea unor lucrãri edilitar-gospodãresti de amploare! Aceasta ar fi “gãselnita” de care s-a folosit primarul, care a motivat cã marsul ar împiedica asfaltarea strãzii Republicii! Adicã, fix pe 4 aprilie, lucrãrile de asfaltare – care la noi înseamnã, dupã cum se vede, “marea cârpealã” -, ar fi împiedicate de bârlãdenii care ar dori sã participe la mars! Nu meritã niciun comentariu o asemenea motivatie puerilã, care ascunde adevãrul: Constantinescu executã ordinele sefului de partid, Dumitru Buzatu – presedintele CJ Vaslui – care a fost vizibil deranjat de scrisoarea deschisã pe care i-au adresat-o membrii GISC din Bârlad!

• Energyonline:

Ambasada SUA: Gazele de sist au schimbat total peisajul energetic mondial

Extractia gazelor de sist in Statele Unite a schimbat cu totul peisajul energetic global, a declarat astazi Duane Butcher, atasat comercial al ambasadei SUA la Bucuresti, in cadrul conferintei European Unconventional Gas Developments.

„In ultimii 6-7 ani, gazele neconventionale in SUA au avut un impact dramatic. SUA au devenit independente energetic si acum aproape nu mai importam, ci exportam gaze catre alte state. Energia este la intersectia dintre securitate nationala si prosperitate economica”, a spus Butcher.

Echilibru intre industrie si mediu

El a subliniat ca este necesara o dezbatere pe aceasta tema in Romania. „SUA este un model de succes. Arata cum se poate avea acces la gaze ieftine, avand un echilibru intre cerintele industriei si protectia mediului”, a continuat el.

Intrebat cum au reusit SUA sa obtina acest echilibru, el a precizat ca decizia guvernamentala a jucat un rol important, alaturi de faptul ca resursele sunt foarte mari si pot asigura independenta energetica a tarii.

„Riscurile noilor tehnologii nu sunt diferite la Washington fata de Bruxelles. Trebuie ca tarile sa discute si sa decida ce este mai bine pentru ele”, a completat reprezentantul ambasadei.

Iulian Fota: Romania trebuie sa stie ce resurse de gaze de sist are

Tendinta pe plan mondial este ca tarile sa exploreze subsolul pentru a sti care sunt resursele de care dispun, la fel ar trebui sa faca si Romania in ceea ce priveste resursele de gaze neconventionale, a declarat Iulian Fota, consilier pe probleme de securitate al presedintelui Romaniei, la conferinta European Unconventional Gas Developments.

“Ce vad eu este faptul ca gazul neconventional reprezinta o revolutie care nu mai poate fi oprita. Ea trebuie gestionata corect, iar accentual cade pe explorare. Din ce in ce mai multe tari, printre care chiar si Rusia si China, exploreaza sa vada ce resurse au in materie de petrol si gaze neconventionale, e bine sa stii ce ai in subsol”, a punctat Fota.

Potrivit acestuia, in lume a inceput o competitie in sectorul resurselor neconventionale.

„Intrebarea e nu cine si cat vrea, ci cat gaz neconventional ai si cand il poti extrage. Toate acestea, evident, respectand prevederile privind protectia mediului”, a explicat el.

Gazele trebuie exportate

Totodata, Fota a mai spus ca este necesar ca Romania sa detina o capacitate buna de export. „Ce sens ar avea sa ai gaz mult daca nu-l poti exporta?”, a sustinut oficialul.

Fota a aratat ca, in centrul Europei, Romania are cel mai redus grad de dependenta in acest moment de importurile de energie, insa este nevoie de mai multa energie ieftina pentru ca firmele romanesti sa fie competitive in UE si in lume, iar economia tarii sa recupereze din decalaje.

Dezbaterea specialistilor

„Dezbaterea pe marginea gazelor neconventionale trebuie sa aiba loc, dar trebuie sa fie una a specialistilor. In acest moment, din pacate, in Romania discutia a inceput la nivel politic. Politicul trebuie sa aiba toate datele la dispozitie, pentru ca, in final, sa poata lua o decizie corecta”, a completat Fota.

• Adevarul/ red. sef adj. Calin Niculescu: Cu Roşia Montană sau fără. Cu gaze de şist sau fără. Hai să facem o opţiune conştientă

Suntem o ţară care nu produce mai nimic, în termenii produselor finite cu valoare adăugată mare. Cu câţiva ani în urmă vorbeam despre Loganuri şi telefoane Nokia. Între timp, am „scăpat” de Nokia. Şi criza mondială a făcut ca surplusul de bani Occidentali care zburau prin aer prin 2007-2008 să fie retras. România gâfâie economic iar motoare nu avem. În acest context, asistăm de ani buni la un permanent scandal în jurul unor proiecte care ar avea darul să mai peticească buzunarul rupt al Bugetului de Stat, dar sunt blocate de temerile în privinţa consecinţelor ecologice pe care le presupun.

Vorbesc, evident, despre exploatarea de aur de la Roşia Montană şi despre exploatarea gazelor de şist. Nişte temeri justificate, aş spune. Însă, ca-n povestea lui Creangă cu drobul de sare. Pentru că nimic nu ne împiedică să negociem redevenţe mai consistente şi să stipulăm condiţii clare şi dure de protecţie a mediului pentru cei care vor să exploateze aurul sau gazele de şist. Mai mult, nimeni nu ne opreşte să direcţionăm veniturile pe care statul le-ar încasa direct către sectoare sensibile, cum ar fi educaţia, aşa cum au procedat norvegienii cu taxele percepute din exploatarea gazelor de şist. Un asemenea demers ne-ar potoli şi suspiciunea, altminteri justificată, că găştile de politicieni care se rotesc la putere nu vor sifona banii în propriile buzunare. Pardon, ne împiedică! Ne împiedică voinţa politică. Sau, mai precis, lipsa ei. Probabil tocmai pentru că într-un asemenea cadru strict definit, n-ar avea cum să bage mâna.

Şi ne mai împiedică şi activismul anti. Căruia i-aş reproşa tocmai aceată lipsă de nuanţe. Pentru că este evident cât suntem de săraci şi neputincioşi în faţa crizei. Aşadar, de banii respectivi am avea nevoie cumplită, mai ales că alte alternative nu ne-am creat şi nici nu dăm semne că am avea vreun plan naţional pe termen lung. Să spui NU, fără drept de recurs, pare o viziune sinucigaşă. În fond, dacă ne uităm puţin în jur, e lesne să observăm că un colos ca Rusia a reuşit să stea pe picioare tocmai din exploatarea resurselor naturale. N-avem decât să luăm partea bună a lucrurilor şi să ne luăm măsurile adecvate ca banii să servească unor obiective generale de necontestat (gen educaţie, infrastructură, etc) şi nu la naşterea sau întreţinerea unei pături consistente de oligarhi, cum sunt miliardarii ruşi. Atunci când ne plasăm de-o parte sau alta a baricadei, decizia pe care o avem de luat, ca societate, este dacă suntem hotărâţi să dăm prioritate protecţiei mediului şi să ignorăm situaţia concretă, de moment, a oamenilor care populează această ţară, sau dacă ar trebui să ne ajutăm de ce ne-a dat Dumnezeu ca să scoatem puţin capul din sărăcie? Cu precauţiile de rigoare!

Mărturisesc, după cum şi transpare din text, că sunt un partizan al variantei în care profităm de aceste resurse naturale. Raţional şi cu un scop subscris binelui general. Poate pentru că trăiesc astăzi. Poate nu mă gândesc suficient la viitor. Poate greşesc. Dar nici nu pot să înţeleg cum reuşesc unii să fie atât de siguri când susţin că este o crimă sau, dimpotrivă, că nu există nici o problemă. Am senzaţia că toţi aceşti radicali de bună-credinţă nu ştiu şi de ce sunt atât de convinşi de ceea ce susţin. Şi clamează semi-argumente pe care le-au înghiţit nemestecat. În fine, mai cred că atunci când luăm o decizie, indiferent care, trebuie să o luăm nu numai în cunoştinţă de cauză, dar să ne şi asumăm consecinţele ei.