IPS Ilarion Alfeyev despre SIRIA, DIALOGUL ORTODOX-CATOLIC, PAPA FRANCISC, LEGISLATIA ANTI-GAY A RUSIEI SI RELATIILE PATRIARHIEI CU KREMLINUL. Tarile Europene ar trebui sa ia ca model RUSIA in privinta legislatiei privind PROPAGANDA HOMOSEXUALA

Asianews: Siria, Papa, China: O conversatie cu Mitropolitul Ilarion

Temeri cu privire la crestinii din Orientul Mijlociu. Amintirea celor doi episcopi ortodocsi rapiti. Stima pentru Papa Francisc, care “cunoaste” ortodoxia. Legea anti-gay si stransa cooperare cu Kremlinul.

Moscova – Ingrijorarile cu privire la soarta crestinilor din Siria, unde “fortele extremiste au ca scop distrugerea completa a crestinatatii”, semnalele unei posibile “normalizari a cultului crestin in China”; nemultumire in urma dialogului cu catolicii, dar cu “rezultate uimitoare” in urma conlucrarii in domeniul valorilor morale si sociale? Intr-un interviu acordat AsiaNews, Mitropolitul Ilarion al Volokolamskului, Seful Departamentului de Relatii Externe al Patriarhiei Moscovei, abordeaza principalele teme de “politica externa” ale Bisericii Ortodoxe Ruse si se concentreaza asupra situatiei interne in Rusia, a carei mult criticata lege impotriva propagandei homosexuale ar trebui – conform acestuia -, sa fie luata drept model de catre tarile occidentale, care prin favorizarea uniunilor homosexuale se indreapta catre “moarte sigura”.

Situatia este dramatica in Siria, dar care este punctul de vedere al BORU asupra acestui conflict?

Situatia din Siria ne ingrijoreaza profund. Acest conflict armat este in desfasurare de ceva timp. Nu l-as numi “razboi civil”, deoarece cred ca este vorba despre o lupta intre diverse state pe teritoriul celui de-al treilea stat, iar de foarte multe ori grupurile armate, pe care unii le numesc opozitie, sunt alcatuite de fapt din straini, care lupta pe bani straini.

Ce afecteaza cel mai mult Patriarhia Moscovei?

Ingrijorarea cea mai mare a Patriarhiei este soarta civililor si a crestinilor. Este clar ca puterile extremiste ce cauta sa castige puterea si-au propus ca scop exterminarea completa a crestinatatii din Siria. Si daca vor obtine puterea, chiar si numai temporar, populatia crestina va fi eliminata sau alungata din pamanturile lor iar bisericile vor fi distruse. Ne-am exprimat in mod repetat ingrijorarea in aceasta privinta, iar impreuna cu Biserica Antiohiei, prezenta in Siria si Liban, am cercetat si am pus in practica diverse programe umanitare. A fost implicata si Societatea Imperiala Ortodoxa a Palestinei, organizatia ortodoxa rusa care joaca un rol activ in Orientul Mijlociu si este raspunzatoare pentru distribuirea medicamentelor si ajutorarea populatiei.

Doi episcopi ortodocsi din Siria se afla inca in mainile rapitorilor.

Da, Mitropolitul Boulos Yazigi (din Biserica Ortodoxa a Antiohiei) si Mitropolitul Mar Gregorios Youhanna Ibrahim (din Biserica Ortodoxa Siriana – de fapt din confesiunea monofizita siriana – N.N.), a caror situatie ne da batai de cap. Ii cunosc personal pe amandoi de multi ani, sunt lideri spirituali influenti. Suntem foarte ingrijorati de rapirea lor si de faptul ca in tot acest timp care a trecut (au fost rapiti pe 22 aprilie), nu am aflat nicio veste despre starea sau localizarea lor. Am auzit multe zvonuri, dar nimic nu a fost confirmat oficial.

Egiptul a cunoscut si el o escaladare a violentelor, iar crestinii au fost tinta.

In Egipt, suntem ingrijorati de escalarea violentelor din cauza Fratiei Musulmane, o miscare extremista interzisa in multe tari, dar care a obtinut acum ceva timp puterea in Egipt, ca mai apoi s-o piarda. Ei sunt cauza principala a escaladarii violentelor in tara, prin distrugerea bisericilor diferitelor denominatiuni crestine. Speram cu tarie in restabilirea pacii, in obtinerea puterii de catre o forta pacifista, capabila sa respecte balanta inter-religioasa care a caracterizat natiunea de-a lungul a multe secole.

In ce punct se gaseste progresul Comisiei Mixte de Dialog Teologic intre Ortodocsi si Catolici? Cand va avea loc urmatoarea intalnire?

Urmatoarea intalnirea a Comisiei va avea loc, cel mai probabil, in 2014. Este prea devreme pentru a discuta despre rezultatele muncii Comisiei, sunt luate in considerare subiecte foarte dificile, precum primatul si rolul episcopului Romei, lucru discutat pentru prima oara in 1000 de ani. In timpul sesiunilor, sunt ridicate unele subiecte foarte delicate, ce privesc nu numai relatiile dintre catolici si ortodocsi, ci si cele dintre Bisericile Ortodoxe insele. Din pacate, documentul pe care il pregateste Comisia se afla momentan sub embargo si, drept urmare, nu este posibila comentarea sau critica decat din cadrul Comisiei insasi.

Imi pare, totusi, ca acest document nu se conformeaza cerintelor Bisericilor si nu explica foarte clar in ce constau diferentele si asemanarile dintre catolici si ortodocsi.

Deci se pare ca dialogul inter-confesional pe probleme etice este mai eficient?

Comisia Teologica Mixta reprezinta doar un aspect al dialogului aflat in desfasurare intre ortodocsi si catolici. Personal, sunt convins ca munca noastra comuna in domeniul promovarii valorilor morale si sociale este mult mai eficienta. Cred ca elaborarea unei pozitii comune cu privire la diversele probleme morale si sociale ne-a ajutat sa mergem mai departe. As vrea sa mentionez in particular munca forumului Catolico-Ortodox, care a luat fiinta acum cativa ani si a sustinut intalniri in mai multe tari, dezbatand probleme precum etica familiala. Am obtinut rezultate surprinzatoare, reflectate in dorinta comuna de a conlucra pentru apararea valorilor crestine traditionale.

Ce parere aveti despre noul Papa?

Am participat la Mesa inaugurala si in ziua urmatoare am avut o intalnire cu el, in timpul careia am identificat cateva puncte importante de interactiune intre Biserica Catolica si cea Ortodoxa Rusa. Am avut impresia ca Papa intelege in intregime importanta conlucrarii noastre. Mai mult, a fost clar ca subiectele nu-i sunt straine, ci le cunoaste si le intelege foarte bine. Atat cunoasterea dialogului catolico-ortodox, precum si experienta precedenta din Argentina (unde a vizitat in mod repetat parohiile ortodoxe ruse din Buenos Aires si a fost prezent la Liturghii, intalnindu-se cu enoriasii) reprezinta un bun augur pentru dezvoltarea pozitiva a relatiilor noastre in timpul pontificatului sau.

Ce trebuie facut pentru a reusi stabilirea unei intalniri intre Papa si Patriarh?

Trebuie pregatita cu foarte multa grija. Mai exact, trebuie sa ajungem la o intelegere pe subiectele care ne despart astazi. Stiti cum sunt aranjate intalnirile bilaterale intre capii statelor? Inainte ca liderii a doua state sa se intalneasca, mai multe grupuri alcatuite din cei mai apropiati consilieri ai acestora trebuie sa lucreze din greu cu privire la multele probleme ale relatiilor bilaterale. In acest fel, intalnirea dintre cei doi nu este doar un protocol, ci fructificarea unui lung proces de pregatire. Si noi trebuie sa ne pregatim pentru aceasta intalnire, astfel incat sa nu fie doar un protocol, ci sa ne permita sa ducem relatia noastra catre o noua culme a interactiunii, increderii si intelegerii.

Care este cel mai mare obstacol in calea acestei realizari?

Pana azi, cea mai mare problema in acest domeniu ramane situatia din vestul Ucrainei, unde in anii 80 si 90 au avut loc evenimente foarte triste, care au dus la deprivarea comunitatilor ortodoxe din unele orase de bisericile lor. Problema mai persista inca si astazi.

Credeti ca ne apropiem de o asemenea intalnire?

Cred ca in fiecare zi suntem cu o zi mai aproape! Nu pot spune cu exactitate cand va avea loc aceasta intalnire.

Cum ar vedea Patriarhia Moscovei vizita Papei la Ierusalim, la invitatia Patriarhului Bartolomeu I?

Acesta este probabil un subiect al relatiilor bilaterale dintre Bisericile Romei si a Constantinopolului. Aceste relatii au o istorie lunga si sunt marcate de evenimente tragice. Cred ca intalnirile dintre liderii celor doua biserici sunt foarte importante si utile in vindecarea acestor rani provocate unitatii Bisericii in trecut.

Care a fost rezultatul vizitei Patriarhului Kirill in China in luna mai? A ajutat la deschiderea unor brese in favoarea libertatii religioase in aceasta tara?

Intreaga istorie a Ortodoxiei in China coincide cu cea a Bisericii Ortodoxe Ruse. Biserica Ortodoxa Chineza s-a aflat mereu sub jurisdictia Moscovei. In anii 50, nu cu mult inaintea Revolutiei Culturale, luase fiinta Biserica Ortodoxa Chineza autonoma, sub jurisdictia Patriarhiei Moscovei. Dar, odata cu Revolutia Culturala, toata infrastructura ei a fost distrusa. De-a lungul ultimilor 20 de ani am incercat sa restauram aceasta structura si sa purtam un dialog cu autoritatile chineze pentru normalizarea situatiei credinciosilor ortodocsi din China. Timp de multi ani, dialogul a fost purtat de catre Mitropolitul Kirill. Dupa ce a devenit Patriarh, a preluat conducerea.

Vizita Patriarhului in China a devenit posibila gratie acestui dialog, pe parcursul a peste 20 de ani, cu autoritatile locale. Deocamdata este prea devreme pentru a concluziona daca vor fi rezultate concrete, dar insasi vizita reprezinta un eveniment foarte important pentru normalizarea vietii credinciosilor ortodocsi chinezi.

Comunitatea ortodoxa din Italia este in crestere. Veti crea o dioceza?

Cred ca in Italia sunt cel putin un milion de credinciosi ai diferitelor Biserici Ortodoxe, daca nu chiar mai multi. Biserica Ortodoxa Rusa din Italia inregistreaza deja mai mult de 50 de parohii, care constituie o dioceza. Aceasta dioceza este momentan administrata de Moscova, dar cred ca in viitorul apropiat, poate in trei sau patru ani, episcopul isi va avea resedinta in Italia.

In Rusia exista o lege in vigoare care interzice “promovarea relatiilor sexuale netraditionale”, o lege care a iscat foarte multe critici. Sunteti de parere ca tara chiar are nevoie de aceasta masura?

Cred ca aceasta lege nu este doar necesara, ci ca aceasta lege ar trebui adoptate si de catre alte tari, in locul regulilor lansate in Uniunea Europeana cu privire la uniunile homosexuale, dandu-li-se chiar dreptul de a adopta copii. Cred ca aceasta politica a guvernelor occidentale este una suicidala, deoarece in conditiile declinului demografic si a distrugerii institutiei familiale, acordarea acestor privilegii homosexualilor inseamna semnarea condamnarii la moarte atat a statului, cat si a natiunii.

In ce sens?

Ne aflam sub influenta ideologiei seculare a consumerismului in relatiile interpersonale, a publicitatii, cu un sistem educational conceput sa invete copiii sa aspire nu catre valori morale inalte, ci catre eliberarea instinctelor primare. Sub influenta tuturor acestor circumstante, multe tari europene se confrunta cu o criza demografica severa si populatia inregistreaza un declin abrupt. Acesta este, din punctul meu de vedere, un semn al unei profunde boli spirituale. Daca boala nu este vindecata, la fel ca in cazul tuturor bolilor, va duce la moarte.

In acest sens, vad Rusia de astazi ca un exemplu. Legile pe care le introduce sunt precis directionate catre preservarea a ceea ce noi numim “fondul genetic” al natiunii, “potentialul sau uman”, pentru a crea familii puternice, cu multi copii care sa stapaneasca vastitatea teritoriului rusesc.

Multi, chiar si dintre credinciosi, acuza Patriarhia de relatii prea apropiate cu Kremlinul. Care este relatia dintre Biserica si Stat in Rusia de azi?

Nu cred ca multi dintre credinciosii nostri sunt nemultumiti de relatia noastra cu Statul. Doar ziarele scriu cateodata despre asta. Ultima oara cand am fost in Anglia, BBC m-a intrebat intr-un interviu daca sunt de parere ca relatii dintre Biserica si Kremlin sunt prea apropiate. Am raspuns ca in Rusia, relatiile dintre Stat si Biserica sunt mult mai stranse decat in Marea Britanie, unde liderul Bisericii si episcopii sunt alesi de catre Regina la recomandarea Primului Ministru. M-au intrebat mai apoi daca sunt de parere ca o persoana nu ar trebui sa detina puterea prea mult timp. Le-am raspuns ca pana acum nu am avut pe nimeni care sa detina puterea timp de 60 de ani in continuu, precum Regina Angliei. Dar in ciuda traditiilor democrate britanice, raspunsurile mele au fost cenzurate si interviul a fost publicat abia dupa editarea acestora.

Astazi relatiile dintre Biserica si Stat in Rusia se bazeaza pe doua principii. Primul este principiul non-interferentei. Biserica Ortodoxa Rusa nu sprijina niciun partid politic in particular. Prin participarea in societate, Biserica isi poate face propria evaluarea a unui program politic, sau a unor probleme specifice. Insa Biserica nu participa in administrarea Statului sau in politica. Si deci nici Statul nu participa in administrarea Bisericii, nici nu interfereaza in alegerea episcopilor sau a Patriarhului, nici nu ia parte in vreo decizie interna.

Al doilea principiu este cel al colaborarii intre Stat si Biserica in punctele de interes comun. Acestea sunt in principiu probleme de natura etica, precum politicile cu privire la populatie, familie, problema copiilor abandonati si in foarte multe alte probleme unde exista un amplu spatiu pentru cooperare.

traducere pentru razbointrucuvant de B.D.