De ce nu spun nimic POLITICIENII ROMANI despre NSA? Ce ironie: BARROSO avertizeaza asupra …TOTALITARISMULUI spionajului american, in timp ce AGENDA DIGITALA a UE prinde viteza, sustinuta frenetic si de “guvernatorul” securist Traian Basescu

25-10-2013 18 minute Sublinieri

Basescu: “Extrem de important este ca cetateanul sa nu mai intre in contact cu functionarul public. Doar apasa un buton de acasa. Are nevoie de o adeverinta, doar o cere pe calculator si vine inapoi pe calculator cu semnatura electronica”

allyourdata_1260

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a apărat joi “dreptul fundamental” de respectare a vieţii private, avertizând în legătură cu riscul “totalitarismului”, pe fondul dezvăluirilor despre amploarea spionajului practicat de Statele Unite.

“Protejarea vieţii private este foarte importantă pentru Europa”, a declarat Barroso.

“Noi, în Europa, considerăm că dreptul la respectarea vieţii private este un drept fundamental”, a insistat preşedintele Comisiei Europene.

Barroso a evocat situaţia din fosta Germanie de Est, unde “poliţia politică spiona oamenii zilnic”. “Ştim, chiar de foarte curând, ce înseamnă totalitarismul, ştim ce s-a întâmplat când statul şi-a utilizat puterile pentru a interveni în vieţile oamenilor”, a amintit Barroso.

Nota noastra:

Uite cine vorbeste…

Barroso este (inca) seful Comisiei Europene, adica seful organizatiei care a demarat cel mai vast program de supraveghere si de identificare prin instrumente biometrice, prin cumulare de informatii personale in baze de date interconectate si prin Agenda Digitala (vezi mai jos), ce contine ideea de “securitate cibernetica”, identitatea virtuala, semnatura electronica si alte modalitati de imprimare a urmelor virtuale in activitati cotidiene…

Este genul de reactie care e luata doar pentru a spune ca “noi, nu”, noi nu suntem ca NSA, la noi e septic, se spioneaza si se violeaza intimitatea ceteteanului, insa metodic, sistematic, legal.

Merkel sună să vadă dacă a fost ascultată de americani. Obama zice că nu. Presa germană pufneşte supărată. De o săptămînă pufneşte supărată presa franceză pentru că a aflat ce dimensiune avea supravegherea americană asupra cetăţenilor francezi. Pufneli, pufneli. Ce ar putea face? Cred că doar pufneli.

Dilma Rousseff, preşedinta Braziliei, s-a confruntat cu o situaţie asemănătoare: dovezi că a fost urmărită şi ea, şi nsa1companii strategice de stat. Poate de aia s-a lăsat fără americani implicaţi în exploatarea unui mare zăcămînt de petrol (încrediţată zilele astea recent unui consorţiu cu de toate, minus SUA).

Europenii sînt foarte-foarte indignaţi. Discuţia îmi pare însă complet lipsită de conţinut. Întrebarea “cum aşa?” e un teatru. Altfel, negocierile pentru tratatul de comerţ liber UE-SUA merg înainte, fără mari pufneli şi cu necunoscute cît casa. (soco îmi atrage atenţia că s-au urnit totuşi să blocheze discuţiile – să vedem cu ce efect).

Snowden – Securitatea

Unii intelectuali de partid şi stat anunţă cărţi despre turnătorii lor şi despre cum erau aceştia acţionari la editurile lor (Liiceanu a mai pregătit o mărturie pentru tîrgul de carte, da).

Însă cum se întîmplă că tocmai dintr-un mediu atît de obsedat de Securitate, de invadarea intimităţii etc., a prins atît de slab scandalul declanşat de Snowden. Trecem peste SRI şi politicieni care s-ar declara onoraţi să fie urmăriţi de americani, că aşa e la periferie.

Dar cum de nu apar valuri de indignare de la toţi care şi-au fluturat eroic dosarele zeci de ani şi au spus c-o fac ca să preîntîmpine viitoare abuzuri.

Ca să fim înţeleşi, scandalul Snowden mi se pare foarte grav dintr-un punct de vedere “oblic”. Nu mă interesează atît corul de plîngeri de violarea intimităţii. Asta mi se pare cumva inevitabil; ceva esenţial s-a schimbat oricum ireversibil în pactul tehnologico-social. Mult mai gravă este “îngrădirea spaţiului virtual”. În vorbele lui Jonathan Franzen, cred că spaţiul public trebuie să ne îngrijoreze mai mult decît spaţiul privat. Spaţiul public internautic şi vînzarea lui la bucată (plus supravegherea comercială). Asta e doar una din zecile de îngrijorări pe care ni le putem face după supravegherea fermă a individului de către capital-stat.

Pentru de-alde Liiceanu e strategic însă să se vaiete de vechii securişti care au preluat puterea. Pisălogeală oportunistă. Şi mai sînt şi best-sellerişti. Felicitări. (…)

  • Gandul:

Germania aşteaptă clarificări totale din partea SUA în legătură cu spionarea Angelei Merkel. Preşedinţia SUA refuză să comenteze

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut clarificări “totale şi sincere” în legătură cu presupusele activităţi americane de interceptare a telefonului mobil al cancelarului Angela Merkel, relatează AFP. “Aşteptăm să se facă lumină, în mod total şi sincer” în acest caz, a declarat Westerwelle, după convocarea ambasadorului american din Berlin.

“Interceptarea conversaţiilor partenerilor apropiaţi este inacceptabilă. Suntem şocaţi. Oamenii care au încredere între ei nu îşi interceptează unii altora conversaţiile. Dacă se întâmplă acest lucru este afectată prietenia”, a continuat şeful diplomaţiei germane.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, al cărei telefon mobil probabil a fost monitorizat de Statele Unite, a declarat că “spionajul între prieteni nu se face”, cu ocazia venirii la summitul Consiliului European. “Avem nevoie de încredere între parteneri, iar această încredere trebuie restabilită. Această situaţie cu supravegherea vizează toţi cetăţenii”, a spus Merkel. “Nu putem accepta în niciun caz acest spionaj sistematic, va trebui să luăm măsuri”, a declarat, la rândul său, premierul Belgiei, Elio du Rupo.

Casa Albă a refuzat să comenteze dacă serviciile secrete americane au interceptat în trecut convorbirile telefonice ale cancelarului Germaniei, Angela Merkel, relatează AFP. Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA, Jay Carney, a declarat că nu va comenta “acuzaţiile specifice care au fost făcute”.

Miercuri, Carney afirmase că “Statele Unite nu monitorizează şi nu vor monitoriza comunicaţiile cancelarului german”, o formulare care nu exclude astfel de activităţi în trecut.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a cerut, cu ocazia summitului Consiliului European, suspendarea negocierilor între UE şi SUA pentru acordul de liber-schimb, în contextul acuzaţiilor privind spionajul practicat de serviciile secrete americane. “Cred că trebuie să suspendăm acum negocierile” pe tema acordului de liber-schimb, a declarat, conform agenţiei ANSA, Martin Schulz la începerea reuniunii Consiliului European. “Există anumite standarde şi criterii care trebuie respectate, altfel nu are sens să mai discutăm unii cu alţii”, a adăugat Schultz.

Summitul Consiliului European a început joi, la Bruxelles, fiind dominat de scandalul declanşat de amploarea activităţilor de spionaj ale serviciilor secrete americane. Cu ocazia venirii la summitul Consiliului European, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, al cărei telefon mobil probabil a fost monitorizat de Statele Unite, a declarat că “spionajul între prieteni nu se face”.

“Avem nevoie de încredere între parteneri, iar această încredere trebuie restabilită. Această situaţie cu supravegherea vizează toţi cetăţenii“, a spus Merkel.

“Nu putem accepta în niciun caz acest spionaj sistematic, va trebui să luăm măsuri”, a declarat, la rândul său, premierul Belgiei, Elio du Rupo.

German chancellor Angela MerkelMiercuri, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, i-a transmis Angelei Merkel că serviciile de informaţii americane nu au interceptat telefonul cancelarului german, după ce Berlinul a cerut clarificări în legătură cu această posibilitate. Biroul cancelarului german a comunicat miercuri că există informaţii că telefonul mobil al Angelei Merkel a fost interceptat de serviciile secrete americane. În acest context, cancelarul german l-a sunat miercuri pe preşedintele SUA, Barack Obama, pentru a cere clarificări. “Cancelarul i-a transmis preşedintelui Obama că, dacă informaţiile se vor confirma, această situaţie este total inacceptabilă”, a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului german.

Zilele trecute, presa a dezvăluit activităţi intense ale Agenţiei americane pentru Securitatea Naţională (NSA) de interceptare a telefoanelor cetăţenilor francezi, Parisul catalogând acţiunile drept “inacceptabile”. În august, presa a dezvăluit activităţi de spionaj ale serviciilor secrete americane care vizau oficiali UE şi din ţări europene, inclusiv germani.

NSA ar fi interceptat comunicaţiile telefonice a 35 de lideri ai planetei

Un oficial al administraţiei americane a transmis numerele de telefon a 35 de lideri ai planetei Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA), care le-a pus sub ascultare, a dezvăluit joi The Guardian citând documente oferite de Edward Snowden, relatează AFP.

Aceste informaţii intervin în contextul în care Germania se arată scandalizată de dezvăluirile referitoare la o posibilă supraveghere de către Statele Unite a telefonului mobil al cancelarului Angela.

Reacţionând la indignarea Berlinului, Jay Carney, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, a refuzat să comenteze dacă serviciile secrete americane au interceptat în trecut convorbirile telefonice ale cancelarului Germaniei.

Potrivit noilor documente publicate în cotidianul britanic, NSA “a interceptat convorbirile telefonice a 35 de lideri ai planetei, după ce un oficial al administraţiei americane i-a transmis numerele de telefon”.

La originea acestor dezvăluiri se află fostul consultant al NSA Edward Snowden, refugiat în prezent în Rusia.

Potrivit acestui document intern, care datează din 27 octombrie 2006, NSA “încurajează oficiali de rang înalt din cadrul Executivului să partajeze agendele lor de adrese cu agenţia”.

Unul dintre aceşti oficiali a transmis NSA “200 de numere, dintre care 35 ale liderilor planetei”, menţionează membri NSA într-un document. Totuşi, ei subliniază că aceste interceptări au dat puţine rezultate.

The Guardian susţine că a contactat administraţia Obama în legătură cu acest document, dar aceasta a refuzat să comenteze.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei americane, Jay Carney, a declarat că nu va comenta “acuzaţiile specifice care au fost făcute“, în legătură cu posibila interceptare în trecut a convorbirilor telefonice ale lui Merkel.

Dacă liderii politici de la Berlin vorbesc despre încredere şi autonomie de judecată, cerând SUA să nu adopte o postură de superioritate tutelară, în România e vorba de cu totul altceva.

Deputata europeană Renate Weber afirma recent că NSA a supravegheat cu siguranţă convorbirile telefonice din România dacă a avut interesul acesta. Odată cu dezvăluirile lui Edward Snowden nu mai e nicio îndoială că agenţia americană are această posibilitate tehnică. De altfel au apărut suspiciuni dintre cele mai grave privind spionarea unor mari capitale europene cum ar fi Parisul sau Berlinul. Episodul clarificărilor cerute de cancelarul Angela Merkel ne arată deja că nu mai vorbim de speculaţii senzaţionaliste, ci de realităţi politice, chiar dacă parţial dezminţite. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, a declarat că în cursul conversaţiei avute cu cancelarul Germaniei, preşedintele Barack Obama a dat asigurări că Statele Unite ”Nu urmăresc şi nu vor urmări convorbirile telefonice ale cancelarului”. S-a remarcat însă, pe bună dreptate, că asemenea interceptări ar fi putut avea loc în trecut. Dar faptul cel mai important este că asemenea interceptări sunt posibile. Nimeni nu mai poate avea o absolută încredere, căci un lucru care se poate întâmpla se va întâmpla mai devreme sau mai târziu. Iar faptul că se ştie că se va întâmpla poate fi instrumentalizat în toate chipurile posibile. Nici cei care ascultă nu vor putea fi siguri de aici înainte că ceea ce aud este autentic.

În orice caz, pentru România problema nu se pune exact în aceiaşi termeni ca în Germania. Dacă liderii politici de la Berlin vorbesc despre încredere şi autonomie de judecată cerând SUA să nu adopte o postură de superioritate tutelară, în România e vorba mai curând de cu totul altceva. Liderii de la Bucureşti care au ambiţia şi capacitatea reală de a exercita puterea locală ar putea vedea în monitorizarea NSA o confirmare a propriei importanţe. Iată de ce niciun lider nu a părut să fie scandalizat de dezvăluirile lui Snowden. Unii ar avea poate motive de îngrijorare, dar în general atenţia Americii este de natură să măgulească.

Presa românească mainstream nu pare nici ea scandalizată peste măsură, căci aici în România curentul principal nu pretinde liderilor politici sau oamenilor de reflecţie să gândească ei înşişi problemele lumii şi să dialogheze de la egal la egal cu interlocutorii lor din lumea largă, ci pur şi simplu să se pună de acord cu alţii. Există în istoria politică şi culturală românească şi un concept mai rafinat aşa numitul ”sincronism” (E. Lovinescu) care conţine şi tipul acesta de raportare subalternă. Sincronismul ca orientare exclude autonomia gândirii şi uneori chiar o condamnă aşezând-o uneori abuziv în categoria naţionalismelor înguste.

În contextul acestei mentalităţi predominant sincroniste, supravegherea NSA ca posibilitate (căci nu ştim dacă s-a produs vreodată) nu lezează cu adevărat căci liderii politici din România aspiră, dimpotrivă, să se ”dezvăluie” în ochii serviciilor americane într-o lumină favorabilă. Ei speră poate să fie spionaţi, căci vor putea compensa astfel prin poziţiile lor neoficiale şi, aparent, private lipsa lor de credibilitate publică. Politicienii români nu se scandalizează că le sunt ascultate telefoanele fie pentru că, din cauza duplicităţii lor, nu le dă mîna să protesteze, fie pentru că sunt angajaţi într-o operaţiune de seducţie.

Înainte de a lua drumul Consiliului European dedicat Agendei Digitale, președintele Traian Băsescu a ținut să amintească că a ”contribuit la realizarea agendei UE 2020 în care unii din pilonii esențiali este digitalizarea” si, prin urmare, ”ar fi fost păcat să trimitem acolo un începător.”

Pe agenda Consiliului se mai află și proiectul viitoarei uniuni bancare, măsurile pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor. Însă, dacă președintele este atât de marcat de importanța digitalizării Europei, prezentăm câteva aspecte ce urmează a fi dezbătute la Bruxelles si care ar putea justifica dorința lui Traian Basescu de a se afla acolo. Pentru că este vorba și despre unul dintre serviciile sale de suflet și poate veni vorba și de acordul ACTA, pe care, greșit, multă lume îl crede mort.

Prin a sa Agenda Digitala Comisia Europeană dorește să creeze o piață unică a serviciilor digitale în Europa, iar aceasta pentru că miza economica este majoră: comisarul pentru Agenda Digitală a estimat că piața aplicațiilor pentru smart phone este este de 11 miliarde de euro în acest an și va ajunge la 15 miliarde în 2016. Această piață asigură peste 700.000 de locuri de muncă în UE, majoritatea dintre ele fiind de înaltă calificare și fiind foarte bine plătite.Însă și mai important este că economia digitală luată în ansamblu valorează deja 600 de miliarde de euro în UE, adica 5% din PIB-ul Uniunii. Iar, într-o perioadă în care țările UE par să nu-și găsească calea către creșterea economică, acest sector crește cu circa 10% in fiecare an, indiferent de condițiile economice vitrege. Proiecțiile Comisiei merg până la a arăta că, pe termen lung, acest domeniu poate ocupa 3,8 milioane europeni, plătiți cu salarii mari. Este motivul pentru care Comisia Europeană atrage atentia că nu este o soluție limitarea investiățiilor în acest domeniu, acestea scazand cu 67% față de anul 2004.

Decalajele față de SUA, Japonia sau Coreea de Sud cresc. Aceste trei țări au o populație combinata la fel de numeroasa ca și cea a UE, însă au de opt ori mai multe rețele de fibră optica, iar tehnologia 4G este de 15 ori mai extinsă.

Acestea sunt motivele pentru care Agenda Digitală dorește să inițieze o strategie pentru o industrie europeană high tech, un conglomerat de tipul Airbus care să poata face față concurenței puternice din Japonia, Coreea de Sud sau de pe celălalt mal al Atlanticului. ”În 2000 erau zece companii europene specializate în tehnologia telecomunicațiilor, iar astăzi nu mai este nicio companie, dupa achiziționarea Nokia de către Microsoft”, a atras atenția comisarul pentru Noi Tehnologii, Neelie Kroes.

Concurența cu giganții americani este foarte dificilă. Cvasitotalitatea companiilor mari din domeniul internetului nu sunt supuse aceluiași regim fiscal ca și firmele europene. Grație ”optimizării fiscale”, eufemismul pentru transferul profitului din Europa în paradisuri fiscale, Google, Apple, Facebook și Amazon nu plăteau în Franța decât 37,5 milioane de euro, în 2011, în timp ce ar fi trebuit să plătească 830 de milioane de euro, dacă ar fi respectat legislația fiscala din țara în care au realizat profitul. Franța, țara UE care s-a lansat cel mai vizibil în ofensiva impotriva ”optimizării fiscale”, cere să se țină cont în taxarea acestor companii chiar și de ”munca gratuită” pe care o prestează în folosul lor orice utilizator care dă un click pe un anumit link.

În al doilea rând, sub umbrela generoasă a așa-zisei Agende Digitale stă și securitatea cibernetica, cel mai nou front al conflictelor internaționale, fie că vorbim de spionajul cibernetic al Chinei, de interceptările NSA sau de cele care se realizează de către serviciile secrete nationale. Tot aici poate intra si celebrul ”termeni si conditii”, mereu in schimbare, afisat de gigantii internetului pentru a legaliza printr-un click accesul la datele personale ale utilizatorilor, alaturi de accesul institutiilor statului la asemenea informatii, spre binele securitatii nationale. 

Este un subiect foarte sensibil, mai cu seamă că el implică, spre exemplu, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, iar Guvernul României a adoptat, în luna mai, o Hotărâre pentru aprobarea unei strategii de securitate cibernetică, o premieră la noi în țară. Agenda Digitală a UE prevede și propunerea unei directive europene privind securitatea cibernetică.

Nu în ultimul rând, și chiar în legătură cu securitatea cibernetică, Consiliul European din aceasta toamnă, dedicat chestiunilor digitale, ne va aduce aminte că celebrul, acum un an de zile, acord ACTA nu este deloc mort, ci, în ciuda respingerii sale de către PE, el poate fi implementat în țările semnatare, prin ratificarea în parlamentele nationale. România a semnat acest ”Acord Comercial de Combatere a Contrafacerii” în ianuarie 2012, iar PE l-a respins în iulie același an. Însă Curtea Europeană de Justiție a decis că el este conform cu legislația europeană. Este produsul unora dintre cele mai netransparente negocieri ale unui acord internațional, pe care toate eforturile Comisiei Europene de a-l clarifica nu au dat vreun rezultat.

Rămânând în același registru, Consiliul European de la Bruxelles are loc în contextul scandalului izbucnit în Germania și Franța, privind interceptările realizate de NSA în aceste state.Mai mult, PE a adoptat, cu o zi înaintea Consiliului, o rezoluție care cere suspendarea acordului SWIFT cu SUA, privind transferul informațiilor financiare intre UE și SUA. Washingtonul are acces la aceste baze de date începând din 2010, însă deputații europenii acuză că SUA spionează masiv această retea, violând acordul cu UE.

Toate aceste aspecte extrem de sensibile vor fi, cel mai probabil, trecute sub tăcere, de liderii UE, cetățenii europeni urmând să primească informații doar despre ”revoluția roamingului”, un bun mijloc de a retrezi interesul electoratului față de Europa, înaintea alegerilor pentru PE, din mai 2014. Comisia dorește să centralizeze emiterea licențelor de operare pentru telecomunicații și să impună companiilor din domeniu uniformizarea serviciilor în toate țările UE, astfel încât cetățenii europeni sa nu simtă deloc pe propriul smart phone și pe propriul buzunar că au părăsit țara, atunci cand călătoresc în UE.

Marile companii se împotrivesc acestor proiecte, însă Comisia, în fața revirimentului nationalismelor, are tot interesul de a întări ideea că există cu adevărat o cetățenie europeană. Pe scurt, dacă un european se simte privit ca un cetățean de mâna a doua în alt stat UE sau dacă nu poate beneficia de fondurile europene în propria țară, din cauza coruptiei, CE încercă să-i mai taie amarul cu zăhărelul roamingului redus în UE.

Pot fi suficiente motive pentru care președintele Traian Băsescu să-și dorească participarea la acest Consiliu European, însă ele nu pot depăși în importanță discutiile despre parafarea asocioerii Republicii Moldova la UE, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, la începutul lunii noiembrie, și nici pe cele despre un rol pe care România și l-ar putea asuma in conflictele din proximitatea UE.Rămâne de văzut în ce măsură concluziile Consiliului de pe 24-25 octombrie, vor lasa sa se întrevadă adevăratele motive ale neparticipării ”începătorilor”.

  • Hotnews:

Agenda digitala a Romaniei in dezbatere publica: Guvernul ia in calcul investitii IT de aproape 900 milioane de euro in servicii publice, cloud, educatie, sanatate, cultura, comert electronic si cercetare pana in 2020

Autoritatile estimeaza ca vor face investitii IT de aproape 900 de milioane de euro in servicii publice, cloud, educatie, sanatate, cultura, comert electronic si cercetare pana in 2020, pentru implementarea obiectivelor propuse in Strategia Nationala Agenda Digitala a Romaniei, document supus dezbterii publice de Ministerul pentru Societatea Informationala. Circa 250.000 de locuri de munca vor fi generate in perioada 2014-2020.

Ministerul pentru Societatea Informationala a publicat joi spre dezbatere publica, pe site-ul propriuStrategia Nationala Agenda Digitala a Romaniei, un document de 170 de pagini, care vizeaza dezvoltarea sectorul IT&C pana in anul 2020, in acord cu obiectivele Agenda 2020 a Uniunii Europene.

Viziunea autoritatilor privind dezvoltarea sectorului IT&C vizeaza, in principal, 3 zone mari de actiune: administratia publica si modernizarea acesteia, sectorul privat si sustinerea indirecta a competitivitatii acestuia, si populatia larga prin asigurarea accesului la resurse de tip TIC si a incluziunii digitale. O componenta orizontala privind nevoile Romaniei este reprezentata de securitatea cibernetica, aceasta afectand toate zonele de actiune in mod egal.

Autoritatile propun 4 mari domenii de actiune si estimeaza investitiile care vor fi necesare, locurile de munca ce vor fi create si impactul asupra PIB-ului:

  • Domeniul de actiune I: e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitatea Retelelor si Sistemelor Informatice, Cloud Computing si Media Sociale propune o organizare in 2 programe operationale, astfel:

1. E-Guvernare si Interoperabilitate: Informatizarea serviciilor publice (include activitatile de sustinere a e-Participarii si de pregatire a e-Identitatii) si pregatirea structurii institutionale (include activitatile de redefinire a proceselor relevante, de asigurare a accesului deschis la aplicatii si sisteme informatice achizitionate deja)

Pentru pregatirea investitiei in informatizarea serviciilor publice, in realizarea interoperabilitatii si securitatii cibernetice, precum si in asigurarea guvernantei asupra procesului de informatizare a serviciilor publice, am considerat, conform cu metodologia prezentata in Anexa 13, o investitie estimata la nivelul Romaniei pentru servicii publice care se ridica la valoarea de 247,5 milioane Euro.

Impactul la nivelul macroeconomic presupune 2 niveluri: un impact de realizat asupra PIB si o influenta de descrestere a cheltuielilor administratiei publice. Pentru estimarea impactului macroeconomic am utilizat multiplicatori de impact al investitiei conform cu experienta si cu rezultatele inregistrate la nivelul altor state similare din punct de vedere context si/sau particularitati (mai multe detalii privind metodologia de estimare a impactului macroeconomic sunt prezentate in 13 a acestui document). In acest sens, am estimat, pentru investitia prezentata in paragraful de mai sus, un impact asupra PIB de 23,4 milioane Euro pe an si o scadere a cheltuielilor administratiei publice de 26,6 milioane Euro pe an.

2. Cloud Computing si Media Sociale:

a) Cloud computing (include investitia in cloud public si pregatirea capacitatii administrative aferente, sustinerea potop digitalinitiativelor de tip Open data si pregatirea portalului unic de Open data, sustinerea initiativelor de tip Big data) si Media Sociale (include asigurarea utilizarii Media Sociale in promovarea initiativelor guvernamentale si sustinerea initiativelor de informare a IMM-urilor privind utilizarea Media Sociale pentru promovarea afacerii)

Pentru o implementare a cloud-ului public care sa includa eficientizarea capacitatii administrative, transferul in cloud al activitatii intraguvernamentale si optimizarea utilizarii de centre de date, putem estima cu metodologia folosita o investitie de aproximativ 70,2 milioane Euro.

Impactul macroeconomic inregistrat in urma implementarii tehnologiei de cloud computing si a realizarii investitiei mentionate mai sus (mai multe detalii privind metodologia de estimare a impactului macroeconomic sunt prezentate in Anexa 13 a acestui document), se ridica la:

  • Impact asupra PIB: 6.057,2 milioane Euro pe an
  • Impact asupra ocuparii fortei de munca din Romania: 106,000 locuri de munca generate in perioada 2014-2020
  • Impact asupra reducerii cheltuielilor administratiei publice: 196,6 milioane Euro pe an
  • Domeniul de actiune II: TIC in Educatie, Sanatate si Cultura propune o organizare in 3 programe operationale, astfel:

1. TIC in Educatie:
a.Asigurarea infrastructurii TIC in scoli si dezvoltarea competentelor digitale ale elevilor, studentilor, profesorilor
b.Utilizarea TIC in procesul de invatare (OER, Web 2.0) si in procesul de formare continua
c.Dezvoltarea competentelor cadrelor didactice si instruirea acestora (inclusive privind subiecte de securitate cibernetica)

2. TIC in Sanatate:
a.Asigurarea interoperabilitatii sistemelor informatice medicale si asigurarea unor sisteme de tip big data
b.Promovarea telemedicinei

3. TIC in Cultura:
a.Dezvoltarea prin digitizarea arhivelor Romaniei si a aportului la Europeana si promovarea crearii de continut digital original, specific comunitatilor din Romania
b.Imbunatatirea interactiunii furnizor de continut – individ prin intermediul resurselor TIC

Pentru pregatirea investitiei TIC in Educatie, am considerat, conform cu metodologia prezentata in Anexa 13, un nivel similar cu investitii realizate deja in alte state, ale caror perimetre includeau aceleasi nevoi si care au fost raportate la numarul de scoli active din Romania. Astfel, investitia estimata la nivelul Romaniei pentru TIC in Educatie se ridica la valoarea de 207,4 milioane Euro.

Investitia estimata pentru TIC in Sanatate a fost dimensionata utilizand, pe de o parte, proiecte similare de echipare a populatiei cu echipamente de telemedicina, raportand valorile la marimea populatiei de deservit si, pe de alta parte, utilizand valori statistice, observate istoric, privind investitiile realizate la nivel european in informatizarea domeniilor de sanatate in raport cu totalul cheltuielilor administratiei publice (2% din totalul cheltuielilor administratiei publice). Astfel, investitia estimata la nivelul Romaniei pentru telemedicina se ridica la valoarea de 94,4 milioane Euro, in timp ce valoarea estimata pentru realizarea interoperabilitatii sistemelor informatice din domeniul sanatatii, pentru achizitionarea echipamentelor si a produselor TIC specifice domeniului de sanatate se ridica la 24,8 milioane Euro.

Pentru estimarea investitiei TIC in Cultura au fost considerate estimari publicate la nivelul Uniunii Europene in privinta digitalizarii continutului digital. Raportat la situatia si tintele asumate de catre Romania, valoarea estimata a investitiei TIC in Cultura se ridica la 37,5 milioane Euro.

Impactul la nivel macroeconomic al TIC in Educatie, Sanatate si Cultura este sectorial, indirect si a fost inclus deja in alte masuri orizontale prezentate pentru Domeniile de actiune I – e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitatea Retelelor si Sistemelor Informatice, Cloud Computing si Media Sociale si IV – Banda larga si infrastructura de servicii digitale.

  • Domeniul de actiune III: TIC in e-commerce si cercetare-dezvoltare-inovare propune o organizare in 2 programe operationale, astfel:

1. TIC in e-commerce:
a. Dezvoltarea cadrului legal privind oferta transfrontaliera de tip ecommerce
b. Promovarea masurilor de informare a operatorilor de servicii online si a utilizatorilor de internet
c. Sustinerea implementarii si dezvoltarii sistemelor de plata online
d. Sustinerea sistemelor de livrare adecvata online (include aspecte de logistica si Trustmarks)
2. Inovare in TIC:
a. Promovarea clusterelor de inovare si a polilor de competitivitate pentru cresterea
b. Acordarea de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare la nivel regional
c. Sprijinirea realizarii de parteneriate europene pentru inovare

Pentru estimarea investitiei TIC in e-commerce au fost considerate estimari publicate la nivelul Uniunii Europene in privinta unor proiecte similare sau estimari de impact a strategiei de promovare e-commerce la nivelul Uniunii Europene si raportate la gradul de dezvoltare si populatia Romaniei. Considerand situatia si tintele asumate de catre Romania, valoarea estimata a investitiei TIC in e-commerce se ridica la 171,5 milioane Euro.

Investitia estimata pentru promovarea inovarii in sectorul TIC si pregatirea de comunitati si centre de competenta atractive a fost construita pornind, de asemenea de la valori similare si se ridica la 10,6 milioane Euro.

Impactul macroeconomic de inregistrat in urma implementarii TIC in e-commerce si a realizarii investitiei mentionate mai sus (mai multe detalii privind metodologia de estimare a impactului macroeconomic sunt prezentate in Anexa 13 a acestui document), se ridica la:

  • Impact asupra PIB: 4.047,5 milioane Euro pe an
  • Impact asupra ocuparii fortei de munca din Romania: 138,743 locuri de munca generate in perioada 2014-2020
  • Impact asupra reducerii cheltuielilor administratiei publice: 968,9 milioane Euro pe an
  • Domeniul de actiune IV: Banda larga si infrastructura de servicii digitale

Conform rapoartelor semestriale ale ANCOM, cererea pentru servicii de Internet de banda larga a cunoscut o adevarata explozie incepand cu anul 2006 ¬ atat in ceea ce priveste tehnologiile fixe, cat si cele mobile.

Numarul total de conexiuni de acces la Internet in banda larga la puncte fixe in Romania a ajuns la 31 decembrie 2012 la 3.5 Mil, o crestere cu 3% fata de valoarea inregistrata la 31 decembrie 2011. Penetrarea serviciilor de Internet fix in banda larga a ajuns astfel, la sfarsitul anului 2012, la 18,6% la 100 de locuitori in crestere cu 8% fata de valoarea inregistrata la 31 decembrie 2011 si respectiv 49% din numarul de gospodarii. Totusi Romania inregistreaza inca cea mai mai scazuta rata de penetrare a conexiunilor fixe broadband din UE care a inregistrat in 2012 o valoare de 28,7%.

Liniile NGA ca un procent din totalul liniilor de banda larga a ajuns la 65% in Ianuarie 2013, cea mai mare din UE, si cu mult peste media de 20% iar liniile NGA, ca un procent din populatie au ajuns la 11% in luna ianuarie 2012, de asemenea, peste media UE (3%).

La ianuarie 2013, doar 53,2% din liniile fixe de banda larga de viteza sunt sub 30 Mbps, cu mult sub media UE raportat de 85,8%, urmata de 27,9% intre 30 Mbps, 100 Mbps viteza (11,1% media UE) si 18,9% peste 100 Mbps si peste 3,1% din media UE. Penetrarea tehnologiilor mobile in banda larga (mai mare sau egala cu viteza 3G) a ajuns la 37.4% (7,1 Mil conexiuni), sub media UE de 54,1%.

Diferenta dintre mediul urban si cel rural a persistat, penetrarea in mediul urban mentinandu-se la un nivel de cateva ori mai ridicat decat cea din mediul rural – 60,28% fata de 23,47%, raportat la numarul de gospodarii.

Pentru impulsionarea investitiilor, autoritatile propun un numar de 4 directii de
actiune:

  • Incurajarea accesului la infrastructura pasiva existenta ;
  • Imbunatatirea transparentei si coordonarii in lucrarile civile relevante ;
  • Simplificarea procedurilor de autorizare pentru dezvoltarile noi de retea ;
  • Norme cu privire la infrastructura de tip NGA pentru cladirile noi.

Traian Basescu: Romania are o mare problema legata de interoperabilitatea bazelor de date. Functionarii sa nu mai utilizeze computerul ca masina de scris

Presedintele Traian Basescu a declarat vineri, de la Bruxelles, ca Romania are o mare problema legata de comunicarea intre bazele de date. Lipsa interoperabilitatii bazelor de date face ca functionarul de la Casa Nationala de Sanatate sau de la Ministerul Finantelor, spre exemplu, sa nu aiba acces la baza de date a Ministerului Muncii. 

O alta problema care apare este vointa redusa a bugetarilor de a se implica in procesul de digitalizare. “Nu-i blamez, dar nici nu li s-a cerut. In primul rind ei trebuie pregatiti. Trebuie facute cursuri, indiferent ce partid i-a trimis acolo si ale cui pile sunt, sa foloseasca calculatorul nu ca masina de scris”, a declarat seful statului, precizand ca avem miliarde de euro risipite pe masini de scris.

Declaratii Traian Basescu:

  • In contextul competitiei intenationale actuale, trebuie sa se acorde o importanta deosebita reducerii disparitatilor existente. Am semnalata si s-a consemnat ca exista disparitati care creeaza inegalitati.
  • Romania trebuie sa isi asume recuperarea decalajelor din punctul de vedere al infrastructurii.
  • Din punctul de vedere al componentei digitale, totul se rezuma acum la reglementari nationale.
  • Important e sa se treaca la un set de reglementari la nivel european, dar care sa nu dezavatanjeze statele care au un nivel mai redus de digitalizare, dar care sa nu dezavantaje nici operatorii.
  • Romania nu va accepta o reglementare europeana in detaliu. Daca nu va exista si o competenta de reglementare la nivel european, ceea ce nu insemana ca vom bloca marile directii de reglementare generalizata la nivel european. Dar detaliile trebuie sa ramana la autoritatea nationala.
  • Noile norme trebuie sa nu afecteze nivelul de competitivitate al operatorilor romani si aici trebuie stabilit raportul de competente. Va fi principala misiune a celor care reprezinta Romania in Consiliu, sa apere punctul de vedere al autoritatilor romane de reglementare.
  • Am convenit ca realizarea pietei unice digitale pana in 2015 trebuie sa garanteze protejarea datelor cu caracter personal.
  • Daca utilizatorii nu vor fi convinsi ca secretul datelor digitale este pastrat si vor avea sentimentul ca ele pot fi furate si folosite pentru cuparaturi in orice magazin si pentru golirea contului, sigur ca proiectul este sortit esecului.
  • Esenta reglementarilor trebuie sa se indrepte in primul rand catre crearea sentimentului de incredere ca datele introduse in sistem sunt protejate.
  • Un alt lucru extrem de important, care de data aceasta l-as spune ca pe o concluzie – putem face infrastructura, putem sa distribuim calculatoare in orice coltisor de casa in mediul rural si mediul urban. Daca nu vom putea sa operam sistemele din cauza lipsei de oameni calificati, efortul este inutil si banii aruncati.
  • As trage o concluzie care nu este trasa in documentele Summitului. Pentru a reusi, Romania are nevoie de investitii in extinderea retelei de banda larga. Pentru ca UE sa reuseasca, avem nevoie de o piata unica bine reglementata si la un nivel acceptata de autoritatile nationale. Nu numai Romania este in situatia de a avea optiuni la o reglementare amanuntita. Fiecare tara are specificul lui, in reglementarea micilor companii IT spre exemplu.
  • Al treilea obiectiv de rezolvat este imbunatatire competentei. Daca discutam de o piata digitala unica, nu putem sa nu observam ca trebuie o competenta unitara, ceea ce inseamna ca pregatirea celor care opereaza sistemele digitale trebuie sa fie relativ uniformizata la nivelul UE, pregatirea pe diferite nivele – la invatamant primar, mediu, universitar.
  • Fara a spune ca tot cetatenii trebiuie sa devina specialisti IT. De aceea trebuie sa discutam de invatare pe diverse domeni.
  • Pregatirea resurselor umane este cheia in reusita acestui proiect care trebuie realizat pana in 2015. Acest proiect trebuie finalizat pana in 2015. Acesta este nivelul de ambitie al Consiliului European si este un nivel de ambitie extrem de ridicat care este transferat nu numai Consiliului European.
  • As reveni putin la Romania. De ce s-au adunat oamenii aia sa reglementeze aceste lucruri? Niciunul dintre membrii Consiliului Europena nu e specialist IT. E o chestiune de competitivitate.
  • La ce ajuta? Ii va face pe oameni sa nu mai stea in fata ghiseelor, ori ca au nevoie de o copie legalizata dupa un certificat de nastere, sa stie notele copiilor la scoala, sa plateasca factura la energie, toate se vor putea face de acasa, daca acest program reuseste. 
  • Extrem de important este ca cetateanul sa nu mai intre in contact cu functionarul public. Doar apasa un buton de acasa. Are nevoie de o adeverinta, doar o cere pe calculator si vine inapoi pe caldculator cu semantura electronica.
  • Toata dezvoltarea este atribuita in primul rand sectorului privat, mai putin dezvoltarile pe care le fac regiile autonome, statul, Ministerul Educatiei, Ministerul Sanatatii.
  • .Marea problema e daca functionarul roman va vrea sa lucreze, daca proiectul se va bloca in rezistenta institutiilor la a se lipsi de contactul cu cetateanul.
  • Deci aici vom avea o problema de mentalitate in tot aparatul de stat, care va trebui sa inteleaga ca a trecut vremea, ca asa s-a stabilit in UE< sa ne civilizam accelerat, sa nu mai stam la cozi pentru plata impozitelor si a facturilor>>.
  • Si mai e un aspect: In Romania mai avem o mare problema: discrepanta intre evolutia sectorului privat si vointa redusa a sectorului de stat de a se implica in acest joc, a bugetarilor. Nu-i blamez, dar nici nu li s-a cerut. In primul rind ei trebuie pregatiti. Trebuie facute cursuri, indiferent ce partid i-a trimis acolo si ale cui pile sunt, sa foloseasca calculatorul nu ca masina de scris.
  • Avem miliarde de euro risipite pe masini de scris.
  • Romania mai are o mare problema legata de comunicarea intre bazele de date. E o prioritate majora ca functionarul de la Casa Nationala de Sanatate sa aiba acces in baza de date a Ministerului Muncii sa vada daca este pensionar sau nu, deci interoperabilitatea bazelor de date.
  • E pornit un astfel de efort de doi ani, dar inca e departe. Spre exemplu, Ministerul de Finante nu poate accesa baza de date a Ministerului Muncii cu ajutoarele sociale.
  • Este entuziasmant ca subiect, e o sansa uriasa ca Romania sa progreseze rapid. Exista insa vointa politica sa se avanseze? Pentru infrastructura IT se pot utiliza fonduri de coeziune.
  • Va trebui sa optam corect.
  • Un alt subiect a fost cel care revine consecvent in ultimele Consilii – cresterea gradului de ocupare a tinerilor.
  • S-au facut progrese privind stabilirea procedurilor prin care statele pot sa acceseze prin BEI fonduri in schimbul garantarii cu fonduri de coeziune. Deci pun 1 miliard si primesc de trei ori mai mult de la BEI pentru cresterea gradului de ocupare a tinerilor.
  • Este o facilitate exceptionala pe care a stabilit-o Consiliul si ea va trebui valorificata de Romania, mai ales ca nu stii cind se intimpla o mare delocalizare.
  • Dincolo de acesta facilitate, Romania are alocate 500 de milioane de euro pentru cele 3 regiuni (Centru, Sud Muntenia si Sud Est) unde somajul depaseste 25%.
  • Sa speram ca pina la finalul anului proiectele vor fi depuse, astfel incit Romania sa poata utiliza acesti bani, pentru ca banii trebuie cheltuiti in 2014-2015. Vreau sa cred ca Romania nu va rata aceasta facilitate pentru tineri.
  • Un alt subiect abordat a fost dimensiunea sociala a Uniunii Economice si Monetare. A fost o abordare de felul sa se creeze o noua structura pentru a se putea urmari somajul in randul diferitelor categorii. Nu este nevoie de crearea unui nou instrument de monitorizare a statelor, ci este nevoie, in cadrul semestrului european, in tabloul de bord, sa intre si aceasta categorie de informatii, privind situatia sociala.
  • Uniunea Bancara a fost un alt subiect. Aici s-au facut pasi importanti. Au fost adoptate reglementarile care creeaza adoptarea Mecanismului unic de supraveghere si pina la finalul anului se va adopta Mecanismul de rezolutie care e in curs de negociere la Consiliul UE, la nivelul ministrilor de finante.
  • Ambele mecanisme vor intra in fucntiune peste aproximativ un an, dupa ce se termina evaluarea bancilor din zona euro.
  • Si statele non-euro au acces la acest mecanism, in functie de optiunea lor, si la acest mecanims, cum au avut acces si la Tratatul fiscal.
  • Romania are o mare problema legata de interoperabilitatea bazelor de date. Functionarii sa nu mai utilizeze computerul ca masina de scris.

bilderberg-neelie_kroe


Categorii

1. DIVERSE, America, Era Big Brother, Germania, Guvernarea electronica (E-GUVERNARE), Panopticon, Servicii secrete, Tradatori si lichele, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

9 Commentarii la “De ce nu spun nimic POLITICIENII ROMANI despre NSA? Ce ironie: BARROSO avertizeaza asupra …TOTALITARISMULUI spionajului american, in timp ce AGENDA DIGITALA a UE prinde viteza, sustinuta frenetic si de “guvernatorul” securist Traian Basescu

  1. SUA au stiut in 1939 de acordul (secret) Molotov-Ribbentrop ? Daca ar fi stiut, ar fi intervenit (urmarindu-si interesele strategice) in favoarea Poloniei, Romaniei, eventual Iugoslaviei si Cehoslovaciei ?

    Dar azi ?

    PS: Romania mare si regala a epocii (se spune) ar fi avut analize despre ce se cocea intre Berlin si Moscova, dar atat de firesc si de romanesc, dirijorii timpului aveau alte afaceri si interese. Erotico_finanaciare, ca si astazi, doar ca Vuiton nu stiu daca era in voga.

  2. In 1945 intreaga Europa a fost ocupata militar si economic de catre URSS si de catre SUA. Dovada concreta a cestei ocupatii sunt bazele militare ale URSS si ale SUA. Ocupatia URSS a luat sfirsit odata cu desfiintarea Pactului dela Varsovia. Ocupatia SUA continua pina astazi, dar peste aceasta ocupatie economica si militara s-a pus etichete de “parteneriat”. Politicienii din Romania stiu ca nu sunt parteneri cu politicienii SUA ci sunt “sub tutela SUA”. Intrebare: politicienii altor state din UE cred ca sunt parteneri egali cu politicienii din SUA sau realizeaza ca si ei sunt sub tutela?

  3. Nu stiu unde sa pun link-ul spre acest articol : http://sud-est-forum.ro/wp/2013/10/cristian-ivan-razboiul-rece-nu-s-a-incheiat-sua-arabia-saudita-relatie-monstruoasa/

    Daca este off-topic aici, puneti-l voi unde credeti ca se potriveste cu subiectul… Mie mi s-a parut interesant.

  4. Europe should be grateful for US spying on them because the American surveillance activities are keeping them safe.

    http://www.presstv.ir/detail/2013/10/28/331647/europe-should-be-grateful-for-us-spying/

    De unde reiese că dacă i-ar supraveghea pe ”teroriști” le-ar asigura securitatea. De aceea suntem supravegheați deci…

    Totuși rămân nelămurit în ce privește statele ”neprietene”… Iranul, Coreea de Nord…
    Dar bănuiesc că supravegherea este un serviciu gratuit și universal, ceva gen Facebook.

  5. Pingback: Oficial al serviciilor secrete americane: SPIONAREA LIDERILOR STRAINI, UN ”PRINCIPIU FUNDAMENTAL”/ Strategia de PR prin care SUA combate dezvaluirile despre programele sale de supraveghere globala: NU DOAR AMERICA E REA, TOTI SUNT RAI - Recomandari
  6. Pingback: Reactia komisaresei REDING la scandalul NSA: CREAREA UNUI SERVICIU SECRET EUROPEAN! SUPRAVEGHEREA EUROPEANA exista deja: serviciile secrete din vest copereaza pentru monitorizarea telefoanelor si a internetului/ SNOWDEN: “SPIONAJUL AMENINTA LIBERTAT
  7. Pingback: BASESCU SI ȚARA - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare