update 3: ESCALADAREA SITUATIEI: Obama avertizeaza Rusia, Turcinov cere lui Putin sa inceteze imediat “AGRESIUNEA”/ Ucraina acuza Rusia de ”INVAZIE ARMATA”/ TOATE PRIVIRILE SPRE CRIMEEA. Parlamentul local a demis guvernul regiunii si a fixat REFERENDUM pentru largirea AUTONOMIEI/ Ianukovici a fugit in Rusia/ SE APROPIE SI GEORGIA DE NATO SI UE?

Fortele “democratice” sustinute de SUA & UE: “negocieri” purtate cu palme, pumni si arme (VIDEO)

Partidul extremist Svoboda – cooptat in guvern, cu functii strategice

“Guvernul suicidului” – noile autoritati sunt gata sa adopte “REFORME NEPOPULARE”, aplicand integral AGENDA NEOLIBERALA impusa de FMI: inghetarea salariilor, cresterea preturilor

• The Guardian/ Vladimir Iscenko: Ukraine has not experienced a genuine revolution, merely a change of elites// In Ucraina nu este o revolutie reala, ci doar o schimbare de elite

[…] Cererile socioeconomice ale Maidanului au fost inlocuite cu agenda neoliberala a noului guvern. Cabinetul, aprobat Joi, e constituit, in principal, din neoliberali si nationalisti. Programul sau oficial prezentat Parlamentului afirma nevoia unor “decizii nepopulare” asupra preturilor si tarifelor si faptul ca e pregatit sa implineasca toate conditiile FMI pentru imprumut. 

Cerintele FMI de a fi inghetate salariile si de a ridica pretului gazului sunt unul din motivele pentru care fostul guvern a suspendat negocierile cu UE. Nu e de mirare, astfel, ca atatia oameni numesc noua administratie drept un “guvern al suicidului”. Nu e greu sa prevezi o dezamagire in masa cu aceste politici antisociale si cu colpasul monedei, ce vor saraci, in continuare, ucrainienii obisnuiti. 

Extrema dreapta a reusit sa intre masiv in guvern, de asemenea. Unii comentatori au avertizat asupra nivelului la care sunt reprezentati in noul guvern si faptul ca acesta este fara egal in toata Europa pentru formatiunile similare. Partidul xenofob Svoboda controleaza postul de vicepremier si ministerele apararii, ecologiei, agriculturii, precum si procuratura generala. Andrei Parubi, unul din fondatorii Partidului National-Socialist al Ucrainei si un fost lider al organizatiei paramilitare de tineret a acestui partid, ce s-a alaturat, ulterior, mai moderatului partid Batkivshchyna, si care a comandat in mod eficient fortele de auto-aparare din Maidan, este, acum, seful securitatii nationale si al consiliului de aparare. 

Totodata, protestul nu poate fi asimilat unei lovituri armate ce duce la cucerirea puterii. Miscarea Maidanului, in special in latura sa paramilitara, nu a fost controlata de partidele parlamentare. De fapt, aceste partide au incercat sa pacifice miscarea, cerand compromis cu Ianukovici, fara a avea mare succes. 

Ceea ce este cel mai ingrijorator este ca noul guvern nu poate controla infamul Sector de Dreapta. Membrii sai sunt, acum, eroi populari, pazitorii “revolutiei” victorioase. Au arme capturate de la departamentele de politie din regiunile vestice si acum, dupa ce Ianukovici a disparut, cer ca revolutia sa continue impotriva “democratiei corupte” si a liberalismului. […]

Este prea devreme ca Sectorul de Dreapta sa se intoarca impotriva guvernului – nu are indeajuns de mult suport popular. Dar grupul ar putea conduce o insurectie in eventualitatea unei crize economice. In absenta unei forte stangiste puternice in Ucraina, cererile sociale vor fi inlocuite de populistii de dreapta. 

In acelasi timp, rolul proeminent al radicalilor nationalisti in potentiale noi “Maidane sociale” va inlatura orice posibilitate a unei miscari nationale generale impotriva clasei conducatoare, care sa aiba o participare in masa si in estul si sudul Ucrainei divizate. Mai mult decat atat, acestia amplifica atitudinile separatiste si incercarile rusofonilor provocatori, dupa cum am vazut in Crimeea. Un razboi civil, desi nu inevitabil, e o amenintare reala in aceste conditii. 

[…]

trad. razbointrucuvant

• Gandul: Obama avertizează Rusia

Preşedintele SUA, Barack Obama, a transmis un avertisment dur Rusiei, susţinând că orice intervenţie în Ucraina nu va rămâne fără ”costuri”. El a cerut Kremlinului să respecte independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei. Barack Obama s-a declarat ”profund îngrijorat” de mişcările de trupe ruseşti în Crimeea. ”Orice intervenţie militară în Ucraina va avea un cost. Orice încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucraina ar crea destabilizare”, a spus preşedintele SUA. El a adăugat că o intervenţie militară a Rusiei nu ar servi intereselor poporului ucrainean, Europei şi Rusiei. […]

• Mediafax:

Ucraina DENUNŢĂ încălcarea spaţiului aerian de către Rusia. Peste 2.000 de militari ruşi au fost mobilizaţi la Simferopol: “Asistăm astăzi la o invazie armată rusă”

Ucraina a denunţat încălcarea spaţiului aerian de către Rusia, cerând revenirea imediată a elicopterelor ruse la baze, conform unui comunicat al Ministerului ucrainean de Externe. 

UPDATE 00:00 – Preşedintele interimar al Ucrainei i-a cerut lui Putin să înceteze “agresiunea” din Crimeea

Preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, i-a cerut vineri preşedintelui rus, Vladimir Putin, “să înceteze imediat agresiunea nedisimulată şi să-şi retragă militarii din Crimeea”.

“Mă adresez în mod personal preşedintelui Putin pentru a-i cere să înceteze imediat agresiunea nedisimulată şi să-şi retragă militarii din Crimeea”, a declarat Oleksandr Turcinov.

El a denunţat o provocare a Moscovei.

“Rusia a trimis trupe în Crimeea. Ea a ocupat Parlamentul şi Guvernul din Crimeea şi încearcă de asemenea să preia controlul asupra mijloacelor de comunicaţii (…). Ea trebuie să înceteze imediat această provocare şi (…) să lucreze exclusiv în cadrul acordurilor semnate”, a subliniat preşedintele interimar ucrainean.

El a făcut referire la acordul încheiat în 1997 între Kiev şi Moscova, care reglementează statutul flotei ruse la Marea Neagră.

UPDATE 23:25 – UE face apel pentru “dialog politic” şi pentru respectarea “integrităţii teritoriale” a Ucrainei

Preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, a făcut apel, vineri, pentru “dialog politic”, în contextul actualelor tensiuni din Crimeea, subliniind necesitatea respectării “integrităţii teritoriale” a Ucrainei. Jose Manuel Barroso a vorbit la telefon cu noul premier ucrainean, Arseni Iaţeniuk, căruia i-a dorit “fermitate şi determinare pentru a depăşi importantele provocări cu care se confruntă” ţara sa, anunţă un comunicat al CE.

“Preşedintele Barroso şi premierul Iaţeniuk au fost de acord asupra necesităţii de a face faţă tensiunilor actuale din Crimeea prin dialog politic în cadrul unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării”, adaugă comunicatul CE.

La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a făcut apel pentru evitarea “a tot ceea ce ar putea contribui la agravarea situaţiei” din Ucraina şi pentru “reţinere” în Crimeea, într-o discuţie telefonică purtată cu preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului german.

UPDATE 22:45 – Peste 2.000 de militari ruşi au fost mobilizaţi la Simferopol – oficial ucrainean

Peste 2.000 de militari ruşi au fost transportaţi pe calea aerului la Simferopol, capitala Republicii Autonome Crimeea, în sudul Ucrainei, unde staţionează flota rusă la Marea Neagră, a declarat un oficial de rang înalt ucrainean, citat de AFP.

“Asistăm astăzi la o invazie armată rusă (…). Spaţiul aerian al (Crimeei) este închis din cauza numărului mare de aterizări  ale avioanelor şi elicopterelor ruseşti”, a declarat reprezentantul preşedintelui ucrainean în Crimeea, Serghei Kuniţân, pentru postul de televiziune ART.

El a apreciat că peste 2.000 de militari ruşi au fost transportaţi pe calea aerului pe un aeroport militar în apropiere de Simferopol. Zborurile prevăzute pentru vineri seară şi sâmbătă dimineaţă în direcţia aeroportului Simferopol, în Crimeea, au fost anulate, din cauza “ultimelor evenimente” de la faţa locului, unde militari neidentificaţi şi civili proruşi patrulează în zona aeroportului, a anunţat o purtătoare de cuvânt de la Kiev.

“Zborurile cu plecare şi cu destinaţia Simferopol prevăzute pentru vineri seară şi sâmbătă dimineaţă sunt anulate”, a declarat ea pentru AFP. “Ministerul ucrainean de Externe a protestat, într-o notă trimisă Rusiei, faţă de încălcarea spaţiului aerian ucrainean, cerând revenirea imediată a militarilor şi a elicopterelor în baze”, precizează Ministerul de Externe de la Kiev.

Ucraina denunţă nerespectarea de către Rusia a acordului din anul 1997 care stabileşte reguli pentru flota rusă de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol din Crimeea. Potrivit serviciilor de securitate ucrainene, cel puţin zece elicoptere militare ruse au fost observate vineri în regiunea autonomă ucraineană Crimeea.

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite va organiza, vineri seară, o reuniune privată urmată de consultări, pe tema crizei din Ucraina. “Reuniunea va începe la ora 15.00 (22.00, ora României)”, a anunţat purtătorul de cuvânt al ONU, Martin Nesirky.

Vladimir Putin cere evitarea escaladării crizei din Ucraina

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, face apel la evitarea escaladării crizei din Ucraina, conform unui comunicat al Kremlinului, citat de AFP. 

În cursul unor conversaţii telefonice cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, cu premierul britanic David Cameron şi cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, Putin a precizat că este “extrem de important să se evite escaladarea violenţelor şi să se ajungă la o normalizare a situaţiei din Ucraina cât mai curând posibil”, precizează Kremlinul.

La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a transmis secretarului de Stat american, John Kerry, că Rusia este pregătită “să se implice pentru facilitarea tranziţiei economice în Ucraina”.

Ianukovici, uimit de “tăcerea” lui Putin, îi acuză pe occidentali de tulburările de la Kiev

Viktor Ianukovici s-a declarat vineri uimit de “tăcerea” preşedintelui Valdimir Putin şi i-a acuzat pe occidentali că sunt responsabili de tulburările şi victimele de la Kiev. 

“Rusia trebuie şi este obligată să acţioneze, iar cunoscând caracterul lui Vladimir Putin mă întreb de ce este atât de rezervat şi de ce păstrează tăcerea”, a declarat el.

Ianukovici a apreciat, pe de altă parte, că tulburările şi victimele din Ucraina sunt “rezultatul politicii iresponsabile a Occidentului, care a dat dovadă de prea multă indulgenţă faţă de Maidan”.

Ianukovici: Am părăsit Ucraina din cauza unor ameninţări la adresa vieţii mele. Voi continua lupta pentru viitorul Ucrainei. Evenimentele din Crimeea, o “reacţie naturală” faţă de o uzurpare a puterii. Rusia e obligată să acţioneze

Viktor Ianukovici a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la Rostov-pe-Don, că nu a fost “răsturnat” de la putere, ci a fost obligat să părăsească Ucraina din cauza unor ameninţări la adresa vieţii sale, el adăugând că situaţia din Crimeea este o “reacţie naturală” faţă de o uzurpare a puterii. Preşedintele destituit s-a declarat uimit de tăcerea preşedintelui Putin şi a arătat că “Rusia trebuie şi este obligată să acţioneze”.

Preşedintele ucrainean destituit Viktor Ianukovici a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la Rostov-pe-Don, în sudul Rusiei, în apropiere de frontiera cu Ucraina, că nu a fost “răsturnat” de la putere şi a promis că va “continua lupta pentru viitorul Ucrainei“, în prima sa apariţie publică de când a fost destituit de Parlament, în urmă cu aproape o săptămână.

Ianukovici a declarat că a fost nevoit să părăsească această fostă republică sovietică în urma unor ameninţări la adresa vieţii sale, într-o conferinţă de presă susţinută la Rostov-pe-Don, un oraş situat în sudul Rusiei, în apropiere de frontiera cu Ucraina.

El a afirmat că puterea a fost preluată de către “tineri naţionalişti şi profascişti” şi că evenimentele care afectează în prezent Crimeea sunt o “reacţie naturală” faţă de o “uzurpare a puterii”. Crimeea, o peninsulă rusofonă, afectată de tensiuni separatiste, trebuie să continue să facă parte din Ucraina, a subliniat Ianukovici, aşezat alături de un jurnalist de la agenţia oficială rusă Itar-Tass, având în spate patru steaguri ucrainene mari, într-o sală plină de jurnalişti.

“Tot ceea ce se întâmplă în Crimeea este o reacţie absolut naturală la o lovitură de stat a unor bandiţi, la Kiev o mână de radicali a uzurpat puterea”, a mai spus Ianukovici, îndemnând Crimeea să rămână în cadrul Ucrainei. Fostul preşedinte a declarat că, după ce a sosit în Rusia, a discutat cu preşedintele rus Valdimir Putin. Ianukovici nu a precizat când anume a sosit pe teritoriul rusesc.

Viktor Ianukovici a mai promis să se întoarcă în Ucraina, atunci când îi va fi asigurată securitatea personală. Însă a adăugat că nu intenţionează să participe la alegerile prezidenţiale, “ilegale” în opinia sa, prevăzute pentru 25 mai. “Mă voi întoarce în Ucraina (…) imediat ce voi primi (anumite) condiţii şi garanţii, în special din partea mediatorilor internaţionali, cu privire la securitatea mea”, a spus Ianukovic.

El a mai afirmat  că puterea a fost preluată de către “tineri naţionalişti şi profascişti”. […]

AFP: Care sunt probabilităţile unei intervenţii militare ruse în Crimeea

Escaladarea tensiunilor separatiste în Crimeea, o regiune rusofonă din Ucraina, a atins niveluri periculoase, dar analiştii sunt împărţiţi în legătură cu posibilitatea unei intervenţii militare a Rusiei.

La Simferopol, capitala Republicii Autonome Crimeea, în sudul Ucrainei, zeci de bărbaţi înarmaţi proruşi au preluat controlul, joi, asupra sediilor Guvernului şi Parlamentului. Această evoluţie a situaţiei a provocat reacţii din partea preşedintelui ucrainean interimar Oleksandr Turcinov, care i-a avertizat pe liderii militari ai flotei ruse la Marea Neagră, staţionate în Crimeea, că orice mişcare de trupe armate va fi considerată de Kiev drept o “agresiune militară”.

În timp ce unii observatori ai crizei ucrainene consideră puţin probabilă ipoteza unui război cu participarea Rusiei, alţii fac o comparaţie între evenimentele din Crimeea şi cele care au condus în 2008 la conflictul dintre Rusia şi Georgia în jurul regiunii separatiste proruse Osetia de Sud.

“Există un real pericol”, apreciază Andreas Umland, un analist politic de la Academia Mohila din Kiev. “Există tendinţe separatiste, există un interes rus în regiune şi există confruntări“, dezvăluie el. În opinia sa, situaţia din Crimeea “aminteşte” de cea care a precedat războiul din 2008 dintre Moscova şi Tbilisi. Acest conflict de cinci zile s-a soldat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei, o altă regiune proprusă, şi cu mobilizarea în aceste teritorii a mii de militari ruşi.

Decizia preşedintelui Vladimir Putin de a plasa în stare de alertă trupele ruse de-a lungul frontierei Rusiei cu Ucraina a escaladat tensiunile şi a alimentat îngrijorările occidentalilor.

– Tulburări interne sau conflict armat?

Tulburările din Crimeea complică situaţia din Ucraina, care încearcă să iasă dintr-o criză marcată de ciocniri sângeroase la Kiev şi soldată cu demisia lui Viktor Ianukovici. Cu toate că noile autorităţi prooccidentale de la Kiev au fost bine primite în regiunea Kievului şi în vest, ele au fost respinse de majoritatea populaţiei rusofone din Crimeea.

Regiunea, care a aparţinut Rusiei înainte de a fi alipită Ucrainei, în 1954, găzduieşte flota rusă la Marea Neagră în oraşul portuar Sevastopol.

Proruşii, care consideră destituirea lui Ianukoivici ca fiind nelegitimă, reclamă organizarea unui referendum privind statutul Crimeei, iar Parlamentul local a fixat joi ca acesta să aibă loc la 25 mai, chiar în ziua desfăşurării alegerilor prezidenţiale anticipate convocate de Kiev.

Analiştii, împărţiţi în privinţa evoluţiei acestor tulburări separatiste, pentru moment localizate, se întreabă în legătură cu posibilitatea unei escaladări susceptibile să antreneze o intervenţie militară a Rusiei. Înainte de războiul din 2008 dintre Rusia şi Georgia, Moscova a acordat paşapoarte ruseşti populaţiei din Osetia de Sud. Kremlinul a declarat ulterior că va interveni pentru protejarea cetăţenilor săi.

În opinia lui Andreas Umland, “o escaladare care ar provoca morţi, în special ruşi, în Crimeea” ar putea oferi un motiv Moscovei pentru a interveni. Vladimir Putin, care încearcă să ascundă problemele cu corupţia şi cele sociale ale Rusiei, continuă Umland, “ar putea avea nevoie de un mic război pentru a deturna atenţia populaţiei sale de la aceste eşecuri pe plan intern”.

Mai mult, potrivit lui Andy Hunder, directorul Ukrainian Institute, cu sediul la Londra, destituirea lui Ianukovici, pe care Moscova l-a sprijinit în speranţa de a aduce Ucraina şi mai mult sub influenţa sa, reprezintă un eşec grav pentru Putin în materie de politică externă.

– O situaţie în care toată lumea ar avea de pierdut

Alţi analişti sunt de părere că un război şi o împărţire a Ucrainei nu ar fi în interesul vreunei părţi, în special al Rusiei. “Dacă Crimeeea va fi anexată la Rusia, (…) toată lumea ar avea de pierdut”, declară Balazs Jarabik, de la Central European Policy Institute. Potrivit lui, orice formă de secesiune ar antrena “un conflict etnic (în Crimeea) cu tătarii”, o comunitate musulmană stabilită încă din secolul XIII în regiune.

Deportaţi în Siberia şi în Asia Centrală în perioada lui Stalin, tătarii au revenit în Crimeea după prăbuşirea Uniunii Sovietice, în 1991. Ei constituie astăzi 12% din cei aproximativ două milioane de locuitori ai peninsulei. Tătarii, care au sprijinit activ “revoluţia portocalie” prooccidentală din 2004, sunt alături de noua putere de la Kiev.

Liderul lor, Refat Ciubarov, denunţa într-un interviu pentru AFP “noile tendinţe separatiste inspirate din Rusia”.

O altă ipoteză, formulată de Maria Lipman, de la Fundaţia Carnegie din Moscova, pune în evidenţă acţiuni ale Moscovei care vizează protejarea intereselor sale economice din Ucraina. “Rusia nu vrea o soluţionare în forţă a problemelor sale în relaţiile cu Ucraina, dar ea va utiliza, fără nicio îndoială, mijloace de presiune şi pârghii economice (…), cu scopul de păstra controlul asupra Crimeei”, a apreciat ea.

• B1TV: Apel al președintelui Traian Băsescu cu privire la situația din Crimeea

Preşedintele Traian Băsescu este profund îngrijorat de situaţia în desfăşurare în Crimeea şi de mişcarea separatistă care se amplifică în această regiune şi face apel la toţi actorii internaţionali să nu susţină şi să nu încurajeze separatismul din Crimeea, precizează Administrația Prezidențială.

După cum România a afirmat în repetate rânduri, statalitatea, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială ale Ucrainei sunt valori conforme dreptului internaţional public pe care trebuie să le respecte toate statele care au recunoscut independența Ucrainei în 1991, cu atât mai mult statele semnatare ale Acordului de la Budapesta din 1994, mai precizează Președinția.

Totodată, Băsescu reiterează sprijinul pentru calmarea situaţiei şi pentru instalarea noilor autorităţi alese în Rada Supremă, considerând că violenţa poate genera frică şi resentimente la adresa populaţiei greu încercată în lupta pentru democraţie şi libertate. 

„România se arată deschisă să răspundă tuturor solicitărilor noului guvern instalat la Kiev care va avea tot sprijinul pentru stabilizarea şi reconstrucţia Ucrainei, pentru rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntă în lichidarea actualului vid de putere”, se mai arată în comunicatul prezidențial.

• RL: Rusia: Comisia de la Veneţia să verifice dacă puterea de la Kiev este legitimă

Comisia de la Veneţia este organismul care ar trebui să verifice dacă noua putere instalată în Ucraina este sau nu legitimă, consideră preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), Serghei Narâşkin, informează ITAR-TASS, conform Agerpres.

‘Aş sugera să fie contactată Comisia de la Veneţia pentru a evalua legitimitatea puterii (de la Kiev) şi legitimitatea deciziilor luate de această autoritate’, a afirmat Narâşkin, vorbind vineri în plenul camerei.

‘Nouă, ca deputaţi ai Dumei de Stat, ne este clar că parlamentarilor Radei Supreme (legislativul unicameral ucrainean), care au fost aleşi numai cu jumătate de an în urmă, le revine responsabilitatea deosebită pentru ca situaţia să revină într-un cadru constituţional’, a opinat preşedintele Dumei ruse.

‘Pe de o parte sunt vizibile încercările de a umple vidul de putere, iar pe de altă parte — legitimitatea deciziilor şi legitimitatea însăşi a puterii (ucrainene) suscită îndoieli serioase’, a mai spus el, argumentând că un astfel de demers este necesar pentru a evalua consecinţele deciziilor adoptate în Ucraina atât pentru ‘compatrioţi’, cât şi pentru întreaga gamă a relaţiilor ruso-ucrainene.

Narâşkin, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat că a decis să fie creat un ‘grup de lucru’, pe lângă preşedinţia Dumei de Stat, care să includă deopotrivă parlamentari, experţi independenţi şi jurişti pentru evaluarea situaţiei din Ucraina. Ucraina şi Rusia sunt două ţări membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI), care dispune de propriul organ legislativ, a invocat acesta, adăugând că Adunarea Interparlamentară a CSI ar putea începe o monitorizare permanentă a activităţii legislative din ţara vecină.

El a mai declarat că Duma s-ar putea reuni în orice moment într-o sesiune specială dedicată situaţiei din Ucraina, însă consideră oportună convocarea unei astfel de sesiuni abia după revenirea delegaţiilor de parlamentari ruşi din ţara vecină. În prezent, în Ucraina se află mai multe delegaţii de deputaţi ruşi, între care una la Sevastopol (sud), condusă de Serghei Mironov, liderul partidului Rusia Unită.

Comisia de la Veneţia este un organism consultativ pe lângă Consiliul Europei (CoE), care se ocupă cu analiza proiectelor de legi şi a proiectelor de legi din ţările membre ale CoE.

Constatările Comisiei sunt interpretate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) ca fiind în concordanţă cu “standardele europene” de democraţie, notează Ria Novosti. Rusia are îndoieli serioase cu privire la legitimitatea noii puteri de la Kiev, iar recunoaşterea ei de către unele state este ‘o aberaţie’, declarase anterior premierul rus Dmitri Medvedev, în timp ce preşedintele Vladimir Putin nu şi-a expus încă public poziţia cu privire la evoluţiile din Ucraina după destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici.

• Timpul: Politolog rus: “Putin nu va renunţa la Ucraina, ar fi ca şi cum şi-ar pierde o mânǎ”

Într-un moment când Moscova şi-a pus în mişcare un întreg arsenal de gesticulaţii militare şi de avertismente la adresa noii puteri din Ucraina, numeroşi comentatori analizeazǎ în presa francezǎ şi occidentalǎ proiectul lui Vladimir Putin de creare a unei Uniuni Euroasiatice, potrivit RFI. Absenţa Ucrainei din acest proiect este de neconceput pentru Moscova, de unde concluzia cǎ Uniunea Europeană şi Statele Unite vor avea de jucat cu Rusia o lungǎ “partidǎ de şah geolopoliticǎ”.

Pentru Putin, “virusul” libertǎţii care vine dinspre Kiev este extrem de periculos, întrucît îl ameninţǎ personal, dar îi ameninţǎ şi principalul mare proiect pentru care se luptǎ de mulţi ani, cel de reconstituire a spaţiului de influienţǎ sovietic sub forma unei Uniuni Euroasiatice. Mai multe analize ajung la aceastǎ concluzie, printre care una publicatǎ de revista Le Nouvel Observateur şi semnatǎ de politologul Lilia Chevtsova.

Vladimir Putin a declarat în mai multe rânduri cǎ Rusia şi Ucraina formeazǎ una şi aceeaşi naţiune. Si în nici un caz nu îşi va schimba pǎrerea în urma revoltelor de vestul Ucrainei, chiar dacǎ acestea reprezintǎ pentru moment o înfrîngere pentru el, un revers al unei politici pe care o duce de zece ani faţǎ de Ucraina.

“Pentru Putin, a-şi recunoaşte înfrîngerea este ca şi cum ar accepta sǎ-şi piardǎ o mânǎ sau un picior. Imposibil pentru un ţar care şi-a format o imagine de învingǎtor. Si în plus pentru el este necesar sǎ striveascǎ virusul Maidanului de teamǎ cǎ acesta ar putea contamina societatea rusǎ, şi l-ar putea da jos de la putere, cum a fost cazul cu Ianukovici”, se arată în interviul publicat de Lilia Chevtsova în revista sǎptǎmînalǎ francezǎ .

Lilia Chevtsova recurge la argumente istorice şi ideologice, dar care au o precizie matematicǎ, pentru a demonstra cǎ Putin se va relansa cu toatǎ forţa în bǎtǎlia pentru “recucerirea” Ucrainei.

In 2011 şi 2012, Putin a înţeles cǎ puterea sa poate fi contestatǎ, cǎ poporul rus se poate revolta împotriva autoritarismului. Atunci, mai scrie Lilia Chevtsova, a decis, la fel ca şi alţi “ţari” înaintea sa, sǎ-şi salveze statutul intern printr-o expansiune externǎ. In acest scop o imensǎ maşinǎ de propagandǎ s-a pus în mişcare. Kremlinul încearcǎ sǎ-i convingǎ pe ruşi cǎ Marea Rusie este în pericol şi cǎ trebuie sǎ se apare devenind şi mai mare. De unde “alianţa” propusǎ unor foste republici sovietice, în frunte cu Ucraina. Rusia se prezintǎ, din punct de vedere ideologic, ca un spaţiu de “rezistenţǎ” împotriva unui Occident decandent.

Aceastǎ ideologie, a “euroasiatismului” nu este însǎ nouǎ, ne mai explicǎ politologul rus. Incǎ din 1920 ea a fost vehiculatǎ de ruşii albi care s-au refugiat în Occident dupǎ ce au fost înfrînţi de bolşevici. Iar în prezent ea şi-a gǎsit un nou guru, în persoana unui ideolog care s-a apropiat de Kremlinul, Alexandre Dughine. Potrivit politologului rus, în prezent “societatea rusǎ este total apaticǎ şi demoralizatǎ“. Deci Putin are un larg bulevard în faţa sa pentru a-şi plasa pionii şi a reconstrui pas cu pas fostul spaţiu sovietic.

Lilia Chevtsova evocǎ şi cazul Moldovei în acest context: “In septembrie, vice-prim ministrul rus Rogozin s-a dus în Moldova şi a ameninţat cǎ vor fi rupte toate legǎturile cu aceastǎ micǎ ţarǎ sǎracǎ, şi mai ales cǎ nu-i va mai furniza gaz metan, dacǎ semneazǎ cum era prevǎzut acordul de asociere cu Uniunea Europeanǎ. Dar, sprijinit de România, preşedintele moldovean Timofti nu a cedat. Este sigur însǎ cǎ Putin îşi va relua ofensiva”. 

Sursa: jurnalul.ro

• Jurnalul: Scenă HALUCINANTĂ în Ucraina: Un procuror este bătut de liderul unei facțiuni radicale a Opoziţiei. “Taci dracu’ din gură, c…o!” (VIDEO)

Russia Today a publicat o înregistrare video în care Alexander Muzychk, un fost mercenar care a luptat în Cecenia, în prezent lider al grupării ultranaționaliste “Sectorul de Dreapta”, dă buzna în biroul unui procuror din regiunea ucraineană Rovno. Urmează o scenă halucinantă, care se petrece chiar în fața camerelor de luat vederi ale televiziunilor.

Liderul ultranaționalist începe să-l înjure pe procuror acuzându-l de faptul că ar tergiversa o anchetă în cazul unei crime. Fără să dea prea multe explicații sau să intre în detalii, Muzychk începe să înjure și să-l amenințe pe procuror că-l va spânzura chiar în fața instituției, “ca pe un animal”. Procurorul încearcă să-i explice fostului mercenar care este situația, însă acesta nici nu vrea să audă. Mai mult, Muzychk îl apucă pe funcționar de cravată, îi aplică mai mult palme și un pumn în figură.

“Taci dracu’ din gură, c…o! Timpul tău s-a sfârșit. Dacă tu crezi că te iert pentru că mă vezi fără pușcă, te înșeli amarnic. Am venit cu un pistol!”, a răcnit Muzychk. Ulterior, procurorul bulversat le-a explicat jurnaliștilor că, cel mai probabil, Muzychk a fost dezinformat și că totul este o greșeală. 

Materialul video postat a devenit virat pe Internet, strângând peste 400.000 de vizualizări.

• Mediafax: Două aeroporturi din Crimeea au fost ocupate de persoane înarmate. Ministrul ucrainean de Interne: Este o invazie armată şi o ocupaţie – VIDEO

Persoane înarmate neidentificate au preluat controlul, în cursul nopţii de joi spre vineri, asupra a două aeroporturi din Crimeea, dintre care unul militar. Ministrul ucrainean de Interne interimar, Arsen Avakov, a acuzat vineri forţele ruseşti de “invazie armată şi ocupaţie”.

UPDATE 09:31 – Ministrul ucrainean de Interne acuză forţele ruseşti de “invazie”

“Consider ceea ce se întâmplă drept o invazie armată şi o ocupaţie”, scrie el pe pagina sa de Facebook.

Aproximativ 50 de persoane înarmate au preluat controlul, în cursul nopţii, asupra aeroportului, în faţa căruia o mulţime care flutura steaguri ale flotei ruse la Marea Neagă s-a reunit ulterior, conform agenţiei Interfax-Ucraina.

Aceste persoane au sosit la aeroport la bordul a trei camioane fără numere de înmatriculare, potrivit unor martori citaţi de Interfax.

Vineri, la ora 01.50 GMT (03.50, ora României), ei deţineau în continuare controlul asupra aeroportului, potrivit unui martor intervievat de o jurnalistă a AFP.

Aeroportul din Simferopol rămâne deschis

Aeroportul ucrainean din Simferopol, în Crimeea, rămâne deschis, în timp ce persoane înarmate, îmbrăcate în uniformă, patrulează în exterior, într-o regiune afectată de tensiuni separatiste, a constatat un jurnalist al AFP.

Aproximativ 50 de persoane înarmate au pătruns, în cursul nopţii, în aeroport, potrivit agenţiei Interfax-Ucraina.

“Aeroportul funcţionează în regim normal”, a declarat un oficial administrativ. Aproximativ zece militari, îmbrăcaţi în uniformă şi purtând ecusoane de culoare neagră, patrulează la intrarea în aeroport, potrivit unui jurnalist al AFP prezent la faţa locului.

Civili, militanţi proruşi, sunt de asemenea prezenţi în incinta aeroportului. Ei afirmă că sunt prezenţi pentru a menţine ordinea.

“Suntem cu toţii voluntari, prezenţi pentru a nu permite aterizarea fasciştilor sau radicalilor din vestul Ucrainei”, a declarat purtătorul lor de cuvânt improvizat, care s-a prezentat ca un fost ofiţer de poliţie.

La rândul său, Vadim, un tânăr inginer, oferă asigurări că nu este un “extremist”. “Însă, dacă bandiţii naţionalişti vor veni, ne vom bate cu ei. Vom găsi arme dacă vom avea nevoie de ele”, a dat asigurări el.

• Realitatea.net: TENSIUNI în UCRAINA. Referendum pe tema AUTONOMIEI în Crimeea. Guvernul local a fost demis

Parlamentul republicii autonome Crimeea a anunţat joi că va organiza un referendum pentru a determina viitorul regiunii pe fondul tulburărilor din ţară, relatează Russia Today, în pagina electronică. Persoane înarmate susţinând că reprezintă Rusia au intrat în clădirile guvernului şi parlamentului republicii autonome ucrainene, în vreme ce Moscova a sporit tensiunile, organizând manevre militare în vestul ţării, aproape de graniţă.

UPDATE: Parlamentul din Crimeea a stabilit data de 25 mai pentru organizarea unui referendum pe tema statutului regiunii autonome ucrainene, informează AFP.

Parlamentul a adoptat această decizie în contextul în care este ocupat de câteva ore de un grup de protestatari proruşi. Pe 25 mai, în întreaga Ucraină va fi organizat scrutinul prezidenţial anticipat decis după demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici.

UPDATE: Parlamentul regiunii autonome Crimeea a demis Guvernul local, în cursul unui vot desfăşurat joi seară, informează AFP.

Parlamentul a adoptat această decizie în contextul în care este ocupat de câteva ore de un grup de protestatari proruşi.

REFERENDUM în CRIMEEA

Parlamentul republicii autonome Crimeea a declarat că referendumul va fi organizat cu privire la “îmbunătăţirea statutului autonomiei şi extinderea competenţelor sale”.

“Potrivit principiilor care stau la baza democraţiei, plenul Parlamentului Crimeei consideră că singura cale de ieşire din situaţia de pe teren este recurgerea directă la poporul. Suntem încrezători că doar organizând un referendum pe tema îmbunătăţirii statutului Autonomiei şi extinderea competenţelor sale, crimeenii vor putea să determine viitorul Autonomiei ei înşişi, fără presiuni externe”, a declarat Oksana Korniciuk, secretarul de presă al Parlamentului.

Ca urmare a “preluării neconstituţionale a puterii în Ucraina de către naţionalişti radicali susţinuţi de bande înarmate”, pacea şi ordinea în Crimeea sunt “sub ameninţare”, a subliniat ea.

Reprezentanţi ai grupului de persoane înarmate care a preluat controlul joi dimineaţa asupra clădirilor Parlamentului şi Guvernului Crimeei l-au informat pe premierul regiunii autonome că nu sunt “autorizaţi” să poate negocieri, relatează postul Russia Today în pagina electronică.

Potrivit postului rus, premierul Anatoli Mohiliov a trimis un număr de telefon la care poate fi contactat grupului de persoane înarmate care au preluat controlul asupra sediului Parlamentului din Crimeea. Grupul se numeşte “Autoapărarea populaţiei vorbitoare de limba rusă din Crimeea“, potrivit postului rus Russia-24, care adaugă că membrii grupului au anunţat că vor permite accesul numai “parlamentarilor şi preşedintelui legitimi” în clădire.

Rusia spune că va respecta acordurile privind flota din Crimeea

Rusia a asigurat joi că va respecta acordurile semnate cu Ucraina privind flota sa la Marea Neagră, după o avertizare din partea Kievului împotriva oricărei tentaţii de intervenţie, relatează AFP.

“În ceea ce priveşte declaraţiile privind încălcarea de către Rusia a acordurilor privind flota la Marea Neagră, declarăm că în situaţia actuală dificilă flota rusă la Marea Neagră aplică strict acordurile în cauză”, a anunţat serviciul de presă al Ministerului rus de Externe, citat de agenţiile ruse.

“Deplasarea unor blindate ale flotei Mării Negre s-a făcut conform acordurilor şi nu necesită nicio aprobare”, a adăugat el.

Apel la adresa Moscovei

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut joi Rusiei să evite “orice acţiune care ar putea provoca o escaladare” a situaţiei în Crimeea, relatează AFP.

“Sunt îngrijorat de evoluţiile din Crimeea. Cer Rusiei să nu întreprindă nimic care să poată provoca o escaladare a tensiunii sau să provoace neînţelegeri”, a declarat Rasmussen pe contul său de Twitter.

Ministerul britanic al Afacerilor Externe s-a declarat, la rândul său, “foarte îngrijorat” de situaţia din Crimeea şi a considerat că manevrele militare ruseşti “nu ajută” “într-un moment în care toate părţile (…) ar trebui să lucreze pentru a dezamorsa tensiunile”, relatează AFP.

“Am luat act de anunţul ministrului rus al Apărării cu privire la desfăşurarea unor exerciţii militare în districtele militare din vestul şi centrul Rusiei”, a anunţat ministerul într-un comunicat. “Nu vedem acest lucru ca fiind o acţiune utilă într-un moment în care toate părţile, indiferent că sunt naţionale sau internaţionale, ar trebui să lucreze pentru dezamorsarea tensiunilor”, a adăugat el.

“Instabilitatea în Ucraina nu este în interesul nimănui“, a apreciat el.

Rusia a anunţat miercuri că a pus “în stare de alertă” unele dintre trupele sale, dintre care cele situate de-a lungul frontierei sale cu Ucraina. Secretarul de Stat american, John Kerry, a avertizat Moscova că orice intervenţie militară “ar fi o eroare gravă”.

Rusia a decis, de asemenea, să consolideze protecţia flotei sale la Marea Neagră – cu sediul în Crimeea – şi a ordonat o inspecţie surpriză a trupelor din districtele militare din Vest, în apropiere de Ucraina, şi Centru, pentru a verifica aptitudinea lor de luptă. Operaţiunea, care va mobiliza 150.000 de persoane, va dura până la 3 martie.

“Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia din Crimeea (…) şi urmărim îndeaproape situaţia“, a afirmat ministerul britanic.

• Gandul:

LIVE VIDEO. Referendum în Crimeea pentru a se decide viitorul regiunii. UPDATE: Ianukovici organizează, vineri, o conferinţă de presă în Rusia – Ria Novosti

La nici o săptămână de la acordul Opoziţie-Putere din Ucraina, care a avut un efect de domino în prăbuşirea regimului Ianukovici, criza din ţara vecină României se mută în Peninsula Crimeea, unde tensiunile separatiste au crescut în ultimele zile, culminând, joi dimineaţă, cu ocuparea de către mai multe persoane înarmate a clădirilor Parlamentului şi Guvernului regional.

Persoane înarmate neidentificate au preluat controlul, joi dimineaţa, asupra Parlamentului şi Guvernului din Crimeea, la Simferopol, capitala acestei republici autonome rusofone din Ucraina afectate de tensiuni separatiste, şi au arborat steaguri ruseşti, potrivit agenţiei Interfax, citată de AFP. O sursă din cadrul Parlamentului (Rada) a declarat pentru agenţie că aproximativ 30 de persoane echipate cu arme automate au deschis focul în direcţia ferestrelor acestor clădiri, fără să rănească pe cineva, către ora locală 4.20 (şi ora României), după care pătruns înăuntru.

UPDATE 18:20Ria Novosti anunţă că Viktor Ianukovici va participa, vineri după-amiază, la o conferinţă de presă, în Rostov-pe-Don, ceea ce înseamnă că preşedintele demis al Ucrainei se află în Rusia.

UPDATE 16:25 Noul premier ucrainean, Arseni Iaţeniuk, susţine că, în ultimii trei ani, Ianukovici a făcut să dispară 37 de miliarde de dolari. De asemenea, alte 70 de miliarde de dolari din vistieria statului au fost scoase din ţară, informează Interfax.

UPDATE 15:30Ucraina are, oficial, un guvern de tranziţie. Rada de la Kiev l-a desemnat în unanimitate pe Arseni Iaţeniuk premierul acestui cabinet.

UPDATE 13:10  Moscova ar fi acceptat solicitarea lui Ianukovici, susţine un oficial rus, potrivit Associated Press. Trei agenţii diferite din Rusia citează un oficial sub protecţia anonimatului, care spune că „cererea a fost satisfăcută pe teritoriul Rusiei”. Există tot mai multe voci care susţin că preşedintele demis al Ucrainei a reuşit să ajungă în Rusia.

UPDATE 13:05 Parchetul General ucrainean a anunţat deschiderea unui anchete pentru “terorism” în Crimeea.

UPDATE 13:00 Echipajele avioanelor de luptă din Districtul Militar de Vest au fost plasate în stare de alertă ridicată în cadrul unor exerciţii-surpriză ordonate miercuri de către Vladimir Putin, comandantul suprem al forţelor armate, a anunţat Ministerul rus al Apărării.

UPDATE 12:35Viktor Ianukovici, destituit sâmbătă de Radă, susţine că este în continuare preşedintele legitim al Ucrainei.

UPDATE 12:20 Ucraina l-a convocat joi pe însărcinatul cu afaceri rus Andrei Vorobiev, pentru a-i “aminti” că Rusia este garanta integrităţii sale teritoriale, a anunţat Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat, relatează AFP. Kievul “a insistat asupra faptului că Rusia s-a oferit garantă a independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”, a subliniat ministerul. “I-am remis o notă prin care cerem ca militarii (din cadrul) Flotei ruse la Marea Neagră (staţionaţi la Sevastopol, în Crimeea) să se abţină de la orice mişcare în afara perimetrului în care sunt cantonaţi”, a adăugat ministerul.

UPDATE 12:05 Preşedintele ucrainean demis sâmbătă de Parlament, Viktor Ianukovici, a cerut Moscovei să îi garanteze securitatea în faţa „extremiştilor”, au anunţat joi agenţiile ruse.

UPDATE 11:04 Guvernul rus a pregătit un program de investiţii în valoare de cinci miliarde de dolari pentru întreprinderi ruse din Crimeea,  scrie cotidianul rus Kommersant în ediţia de joi, relatează AFP. Acest program a fost creat după adoptarea, în decembrie, a unui plan financiar de salvare a Ucrainei de către Rusia, care prevede consolidarea cooperării economice între cele două ţări, scrie ziarul.

• Jurnalul: SUA nu îl mai consideră pe Ianukovici preşedinte al Ucrainei

SUA nu îl mai consideră pe Viktor Ianukovici preşedinte al Ucrainei, a declarat joi purtătorul de cuvânt de la Casa Albă, Jay Carney, citat de ITAR-TASS. ‘‘Ianukovici a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile şi a părăsit Kievul, ceea ce i-a subminat legitimitatea”, a declarat Carney, potrivit agenţiei de presă ruse. El a amintit că SUA deja şi-au exprimat susţinerea pentru deciziile Radei Supreme (parlamentul ucrainean) privind numirea unui preşedinte interimar şi formarea unui nou guvern.

• Mediafax:

 John Kerry: Rusia trebuie să respecte promisiunea menţinerii integrităţii teritoriale a Ucrainei. Casa Albă recomandă Rusiei să evite “provocările”

John Kerry, secretarul de Stat al Statelor Unite, a cerut Rusiei să respecte “promisiunea” păstrării integrităţii teritoriale a Ucrainei, în contextul tensiunilor separatiste din Crimeea.

“Noi spunem clar că toate ţările trebuie să respecte integritatea teritorială, suveranitatea Ucrainei. Rusia a promis acest lucru şi credem că este important ca Rusia să îşi respecte promisiunea”, a spus Kerry.

Şeful diplomaţiei americane a negat că ţara sa s-ar implica în afacerile interne ale Ucrainei sau că ar căuta o confruntare cu Rusia în această criză. “Nu avem nevoie acum să ne implicăm într-o confruntare de tipul Războiului Rece”, a subliniat Kerry.

“Cheia în această criză este să oferim poporului ucrainean spaţiul în care să poată lua decizii privind drumul pe care trebuie să meargă”, a insistat Kerry.

Statele Unite recomandă Rusiei să evite “provocările” în criza ucraineană

Casa Albă a recomandat “actorilor externi” să evite orice “act de provocare” în criza ucraineană, referindu-se la Rusia, care a mobilizat trupe pentru o posibilă intervenţie militară. “Îndemnăm actorii externi din regiune să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, să pună capăt declaraţiilor şi actelor de provocare şi să susţină structurile democratice de tranziţie”, a declarat Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA.

Rusia nu recunoaşte structurile de tranziţie de la Kiev şi a mobilizat trupe în vederea unei eventuale intervenţii militare în regiunea rusofonă Crimeea, situată în sudul Ucrainei.

Statele Unite salută apropierea Georgiei de UE şi NATO

Secretarul american de Stat John Kerry a salutat miercuri apropierea Georgiei de Uniunea Europeană şi NATO, în contextul crizei ucrainene care a creat tensiuni între Occident şi Rusia.

Tânărul premier georgian, Irakli Garibaşvili, în vârstă de 31 de ani, se află săptămâna aceasta într-o vizită la Washington, unde s-a întâlnit luni cu preşedintele american Barack Obama şi vicepreşedintele Joe Biden, care l-au asigurat de susţinerea Statelor Unite faţă de o apropiere a acestei foste republici sovietice de Uniunea Europeană.

“Vrem să reafirmăm susţinerea Statelor Unite faţă de participarea Georgiei la parteneriatul oriental al Uniunii Europene. Noi încurajăm semnarea anul acesta a unui acord de asociere (între Georgia şi)Uniunea Europeană”, a declarat Kerry.

Şeful diplomaţiei americane a anunţat acordarea “unui ajutor suplimentar din partea Statelor Unite, pentru a susţine viziunea europeană şi euro-atlantică a Georgiei”.

De asemenea, Kerry a subliniat că Washingtonul apără “suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan intenaţional”.

Secretarul american de Stat a declarat că Statele Unite “susţin decizia (luată la summitul NATO în aprilie 2008) la Bucureşti şi toate deciziile consecutive pentru ca Georgia să devină membră a NATO”.

La rândul său, premierul georgian şi-a “exprimat recunoştinţa pentru angajamentul ferm (al Statelor Unite) faţă de suveranitatea, integritatea teritorială, securitatea, democratizarea şi aspiraţiile ţării (sale) pentru aderarea la NATO şi Uniunea Europeană”.

Vizita lui Garibaşvili are loc pe fondul unor evoluţii rapide în Ucraina, altă ţară care a făcut parte din blocul sovietic şi candidată la o apropiere de UE, scena, săptămâna trecută, a unor violenţe soldate cu morţi care au condus la destituirea fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici şi instalarea unei puteri interimare.

• Mediafax: Linas Linkevicius: Rusia ar trebui să înceapă discuţii directe cu Ucraina pe tema crizei din Crimeea

Linas Linkevicius, ministrul de Externe al Lituaniei, ţara care asigură preşedinţia lunară a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, a îndemnat, joi, Rusia să înceapă discuţii directe cu Ucraina pe tema crizei din Crimeea, cu scopul de a evita un conflict regional.

“În calitate de reprezentant al preşedinţiei Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, îndemn Rusia să vorbească direct cu Ucraina şi să lucreze împreună cu scopul de a preveni provocările în curs” din Crimeea, a declarat pentru AFP ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius.

Altfel, “situaţia ar putea degenera şi conduce la un conflict regional pe care nimeni nu şi-l doreşte”, a avertizat el.

Potrivit lui, Acordul de Asociere al Ucrainei cu UE ar putea fi semnat chiar înainte de organizarea alegerilor prezidenţiale, prevăzute pentru luna mai. Începând din ianuarie, Lituania este membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU pentru o perioadă de doi ani şi asigură preşedinţia rotativă lunară în februarie.

Joi, zeci de bărbaţi înarmaţi au preluat controlul asupra sediilor Guvernului şi Parlamentului Crimeei, la Simferopol, capitala acestei regiuni autonome ucrainene, şi au arborat steagul rus, stârnind reacţii de îngrijorare din partea comunităţii internaţionale.