PRESIUNI PENTRU MARIREA SCHEMEI VACCINARILOR? Slaba rata a vaccinarilor este din nou in atentia mass-media

• Digi24: Imunizare refuzată. Doi copii din zece rămân nevaccinați

În România, doi copii din zece rămân nevaccinaţi. Mii de părinti refuză anual să-şi imunizeze copiii. Suntem sub nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în priviţa ratei de vaccinare. Medicii atrag atenţia asupra pericolului care îi pândeşte pe copiii nevaccinaţi şi fac presiuni pentru introducerea unor seruri noi în schema naţională de vaccinări.

Părinţii spun că eşecurile răsunătoare în privinţa campaniilor de vaccinare din ultimii trei ani i-au făcut să-şi piardă încrederea în eficientă serurilor. Asta cu atât mai mult cu cât au existat în trecut probleme legate de retragerea şi distrugerea mai multor vaccinuri.

În plus, internetul este plin de sfaturi împotriva imunizării şi de teorii ale consipiratiei [prin urmare, studiile stiintifice si opiniile medicilor pe tema sunt “sfaturi” si “teorii ale conspiratiei”… – n.n.].

În România rată de vaccinare antirujeola, rubeolă şi oreion a ajuns la 75 la sută, în condiţiile în care nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este de 95 la sută.

Şi rata de vaccinare împotriva poliomielitei, difteriei, tetanosului sau hepatitei B a scăzut cu 6%.

Împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive au fost imunizaţi mai mulţi copii, în jur de 90 la sută, dar tot sub nivelul considerat de siguranţă.

De altfel, anul acesta şi anul trecut am avut cea mai mare epidemie de rubeolă şi rujeolă din Europa.

După introducerea, în anul 1960, a vaccinării antidifterice s-a înregistrat o scădere dramatică a incidenţei bolii, iar din anul 1990 până în prezent nu a mai fost confirmat niciun caz de difterie în ţară noastră.

Deşi mulţi părinţi refuză să-şi vaccineze copiilor, în România, imunizarea minorilor este obligatorie [in realitate, legea nu contine o asemenea obligativitate – n.n.]. Schema vaccinare este următoarea:

Vaccinul împotriva hepatitei B

Prima doză – în 24 de ore de la naştere

A doua doză – la 2 luni

A treia doză – la 6 luni

Vaccinare împotriva tuberculozei

Administrare la 1-7 zile de la naştere

Vaccinurile împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomelitei și Hib

Administrare la 2 luni, 4 luni, 6 luni, 1 an

Vaccinuri administrate între 4 şi 14 ani

4 ani – anti diftero-tetanos-pertusis

7 ani – antirujeolic, antirubeolic, antitenanic

9 ani – antipoliomelitic

14 ani – antituberculoză, antidifterică

Sursa: Ministerul Sănătăţii

Programul de vaccinare gratuită împotriva virsului HPV , un eşec

România este pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul cazurilor de cancer de col uterin: anual sunt diagnosticate aproximativ 3.500 de femei, iar peste 2.000 mor din cauza acestei boli. Programul de vaccinare gratuită a fetelor de clasa a patra împotriva virusului HPV a eşuat.

Esecul campaniei naţionale, începută în 2008, a fost pus pe seama slabei informări a populaţiei.

Multi medici nu s-au pronunţat în privinţa vaccinului sau au recomandat evitarea acestuia, din cauza efectelor adverse.

Astfel, în prima săptămână a campaniei, peste 70% dintre părinţii ale căror fiice erau programate să fie vaccinate împotriva cancerului de col uterin, nu au fost de acord cu acest vaccin.

Campania urmărea vaccinarea a 110.000 de fete de clasa a IV-a, costul total fiind 23 milioane euro.

Suma era de 3 ori mai mică decât cea cheltuită pentru tratarea femeilor care suferă de cancer de col uterin.

Rezultatele auditului realizat de Ministerul Sănătăţii în 2012 au fost INSA subevaluate – puţin peste 2.600 de fete au fost vaccinate împotriva HPV, adică doar 2,57 %.

În 2008, Ministerul Sănătății a cumpărat peste 270.000 de doze de vaccin, iar până anul trecut, au fost imunizate aproape 114.000 de persoane.