CHEVRON – a doua sonda de explorare la PUIESTI, la doar 300 metri de raul TUTOVA/ Manipularea lui PONTA: Rusia, bau-baul folosit pentru justificarea FRACTURARII HIDRAULICE/ Virgiliu Gheorghe: interviu despre GAZELE de SIST. DEMONTAREA PROPAGANDEI ANTI-GASLAND

8-04-2014 12 minute Sublinieri

chevron-pungesti

Chevron a obţinut cea de-a doua autorizaţie de construire în Vaslui, după cea de la Pungeşti, pentru amplasarea sondei de explorare a gazelor de şist în Puieşti, documentul fiind eliberat de Consiliul Judeţean după depunerea tuturor actelor de către compania petrolieră.

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a emis societăţii Chevron România SRL o nouă autorizaţie de construire pentru “Lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Puieşti”, document obţinut de compania petrolieră la mai bine de jumătate de an după declanşarea procedurilor în acest sens, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Autorităţile vasluiene susţin că eliberarea autorizaţiei s-a făcut, ca şi în cazul de la Pungeşti, cu respectarea legislaţiei în domeniu, după depunerea la dosar de către Chevron a tuturor documentelor solicitate.

“O autorizaţie de construire, indiferent despre ce obiectiv este vorba, se eliberează doar dacă sunt îndeplinite toate condiţiile legale. Societatea Chevron România Exploration and Production SRL a realizat toate cerinţele impuse în certificatul de urbanism astfel încât a obţinut autorizaţia de construire pentru lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Puieşti”, a declarat, luni, pentru corespondentul MEDIAFAX preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu.

Eliberarea autorizaţiei de construire la Puieşti s-a făcut după ce Chevron obţinuse, pe 30 ianuarie 2014, acordul de mediu pentru explorarea gazele de şist în extravilanul localităţii respective. Compania petrolieră a depus solicitarea pentru obţinerea acordului de mediu la Puieşti în toamna anului trecut, iar pe 20 decembrie 2013 a avut loc şi dezbaterea publică pe marginea proiectului, şedinţă care s-a desfăşurat, pe o perioadă de două ore, printre huiduieli şi fluierături ale localnicilor şi activiştilor de mediu.

Sonda de explorare de la Puieşti va fi amplasată la 1,4 kilometri de cea mai apropiată localitate şi la 300 de metri faţă de pârâul Tutova. Suprafaţa luată în concesiune de compania petrolieră este de aproximativ două hectare.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui, obţinute în urmă cu un an, pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Siliştea – Pungeşti, Păltiniş – Băceşti şi Popeni – Găgeşti. De asemenea, compania petrolieră a obţinut, în baza acordului de mediu şi a altor avize de la alte autorităţi, şi prima autorizaţie de construire pentru amenajarea platformei pe care urmează să fie montată sonda de explorare de la Siliştea – Pungeşti.

Autorizaţia a fost acordată de Consiliul Judeţean Vaslui la începutul lunii octombrie 2013, lucrările de amenajare a platformei fiind demarate efectiv pe 2 decembrie 2013.

În contextul protestelor care au avut loc ieri în mai multe judeţe din ţară, premierul Victor Ponta a afirmat luni că gazele de şist reprezintă un subiect care trebuie discutat serios, precizând că, dacă nu există gaze din producţia internă, atunci alternativa este cumpărarea acestora din Rusia.Am văzut ieri – chiar dacă nu a fost foarte mediatizat, eu iau foarte în serios – discuţia despre gazele de şist. A fost o zi de organizare a unor proteste apropos de gazele de şist şi cred că e un alt subiect asupra căruia trebuie să discutăm foarte serios, pentru că trebuie spus «Bun, şi dacă nu avem gaze din producţia internă, de unde le luăm ? Din Rusia». Adică, în contextul actual, cred că orice protest trebuie să aibă un scop şi o finalitate şi cred că o discuţie serioasă pe orice temă e utilă”, a spus Ponta.

Peste 350 de persoane au participat, duminică după-amiază, în municipiul Vaslui, la un marş de protest faţă de gazele de şist. Acţiuni similară au avut loc şi în localitatea Banca, unde aproximativ 30 de oameni s-au adunat în curtea sediului Căminului Cultural, precum şi în municipiul Bârlad, unde peste 100 de localnici şi-au exprimat nemulţumirile în faţa sediului primăriei, potrivit Mediafax Proteste faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist au avut loc şi în Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca şi Timişoara. Sâmbătă, la Pungeşti, cu o zi înainte de Ziua Naţională de Luptă Împotriva Fracturării Hidraulice, peste o sută de persoane, majoritatea localnici, au protestat faţă de gazele de şist, oamenii mărşăluind pe o distanţă de câţiva kilometri pe drumul judeţean care tranzitează comuna, până în apropierea perimetrului deţinut de compania Chevron.

  • ActiveNews:

Interviu despre gazele de şist: Guvernanţii par să apere interese politice şi economice ce nu par a fi româneşti

Duminică, 6 aprilie, sunt anunţate mişcări de protest în toată ţara împotriva extracţiei gazelor de şist, prin metoda fracturării hidraulice. Sub sloganul “Glasul pământului: Ţara spune nu gazelor de şist”, se va protesta împotriva efectelor negative ale extracţiei gazelor de şist, precum şi a lipsei de dialog între popor şi autorităţi, pe această temă.

În acest sens, am stat de vorbă cu Virgiliu Gheorghe,  om de ştiinţă, autor şi biofizician.

Domnule Virgiliu Gheorghe, problema extracției gazelor de şist este una dintre cele mai controversate în România. Mâine vor avea loc, în toată ţara, proteste împotriva gazelor de şist. Populaţia este se pare împotrivă, în timp ce guvernanţii continuă să ţină partea companiilor care au concesionat terenul în vederea extracţiei. Care să fie cauza acestei contradicţii?

Nici cei care ies în stradă nu sunt informaţi, după cum susţine şi George Maior directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), şi nici cea mai bună parte a guvernanţilor care sprijină exploatarea gazelor de şist. Îndeobşte informarea ştiinţifică este în mare criză în România cam de când cercetarea în ţara noastră a fost desfiinţată, iar mass-media şi talk-show-rile i-a luat locul.

Şi totuşi, unii ies în stradă, iar ceilalţi se fac că nu aud sau mai mult, ca la Pungeşti, pun în mişcare importante forţe opresive.

Cei care ies în stradă se bazează mai mult pe intuiţie şi, desigur, pe o minimă infomaţie care a reuşit să răzbază prin nişte canale informaţionale de nişă. Scurte protest-gaze-sist1materiale de popularizare, documentare sau diferite luări de poziţie reuşesc să spargă embargoul informațional. Ceilalţi, guvernanţii, nu fac altceva decât să apere anumite interese politice şi economice care cel puţin în cazul gazelor de şist nu par a fi româneşti.

De ce spuneţi acest lucru?

Eu personal nu cunosc existenţa unei comisii formate din experţi care să fi analizat avantajele şi dezavantajele extracţiei gazelor de şist pentru ţara noastră. Cred că ar trebui să ne intereseze cât câştigă România şi cât pierde dintr-o astfel de afacere. Căci dacă pierderile sunt nu de două ori mai mari, ci de zece ori mai mari din punct de vedere financiar, atunci, mă întreb cui foloseşte? Din păcate, nu numai că nu există o analiză pertinentă mediatizată, dar nici măcar contractele făcute de statul român şi cât se câştigă efectiv din acestea nu sunt cunoscute. În aceste condiţii, este normal ca oamenii să se simtă înşelaţi, mai ales că este vorba de sănătatea lor şi a copiilor, de viitorul acestora.

Cam ce ar trebui să conţină un astfel de studiu?

În primul rând, impactul asupra sănătăţii populaţiei, pe urmă asupra mediului şi a resurselor naturale ale ţării cum este aerul, pământul şi apa, impactul asupra siguranţei populaţiei şi pe urmă, câştigurile reale care revin statului român ţinând cont de toate riscurile existente.

Este chiar atât de greu de realizat acest lucru?

Deloc. Există deja un studiu realizat de Direcţia Generală de Politici Interne a Parlamentului European, asupra impactului extracţiei gazelor de şist şi a petrolului de şist asupra mediului şi a sănătăţii umane, studiu destul de pertinent, deşi nu exhaustiv. Ar trebui doar mediatizat şi dezbătut pe marginea lui. Din păcate însă, oficialii noştri susţin nu ştim pe ce baze contrariul rezultatelor acestor studii. Este cu atât mai ciudată această contradicţie cu cât în alte direcţii cum a fost de pildă desfiinţarea cercetării româneşti, guvernele României au ascultat cu sfinţenie de comandamentele Comunitare, dar când trebuie să apărăm sănătatea populaţiei şi mediul natural al ţării suntem primii din Europa care contestăm studiile şi rezoluţiile Europene în ideea că avem dreptul la autodeterminare.

Care ar fi să spunem efectele colaterale ale extracţiei gazelor de şist?

În primul rând contaminarea majoră a apelor subterane, a pământului şi chiar a aerului. Pe urmă, extrem de grav mi se pare a fi creşterea de minim 10 ori a ratei cutremurelor şi nu în ultimul rând, este vorba de o punere în pericol de vătămarea sănătăţii persoanelor care locuiesc în zonele limitrofe extracţiei, zone care pot fi foarte întinse în funcţie de gradul de poluare.

Apoi solul: Extracţia blochează folosinţa pământului agricol pe suprafeţe semnificative. O platformă obişnuită ocupă în jur de 20 de hectare la o densitate de 1,5 sonde pe km2. În formaţiunea Barnett din SUA pe o suprafaţă de 13 000 de km2 (1300 ha) au fost forate 15 000 de puţuri. Acest spaţiu este necesar numai pentru sonde, însă bazinele pentru apele reziduale fac necesară o suprafaţă aproape dublă. În ce măsură acest pământ, care în România este de o calitate agricolă excepţională, va mai putea fi integrat în circuitul agricol, rămâne un mare semn de întrebare. Aceasta pentru că riscul infestării cu diverse substanţe pe parcursul extracţiei este destul de mare.

Procesul de producţie şi prelucrare a gazului de şist este foarte poluant. Există niveluri foarte ridicate ale concentraţiei de vapori de hidrocarburi şi benzen în zonele de realizare a extracţiei. Un studiu realizat în oraşul Dish din Texas a constatat citez: „prezenţa în concentraţii foarte ridicate a unor compuşi cancerigeni şi neurotoxici în aerul înconjurător şi/sau în proprietăţile rezidenţiale”. În zona respectivă, oamenii s-au îngrijorat datorită îmbolnăvirii şi morţii cailor tinei în perioada 2007-2008. (Wolf, 2009)

În ianuarie 2010 Comisia pentru calitatea mediului din Texas (Texas Commission on Environmental Quality, TCEQ), a constatat:
„La un eșantion instantaneu prelevat la nivelul gurii sondei de gaz natural Devon Energy, au fost depistate 35 de substanţe chimice care depășeau valorile de referinţă corespunzătoare pe termen scurt, cu o concentraţie a benzenului de 15 000 ppb.” (TCEQ, 2010)

Într-un studiu realizat în regiunea ce înconjoară Dalas-Forth Worth s-a constatat că „proporţia compuşilor generatori de smog proveniţi de la cinci comitate era de 165 de tone pe zi în perioada de vârf a anului 2009, adică cu mult mai mult decât poluau toate mijloacele de transport din respectivul spaţiu metropolitan. Aceste surse de poluare nu iau în considerare accidentele pe siturile de foraj şi exploziile. Numai în 2010 au fost 3 explozii la două sonde de gaz şi la un rezervor şi o fosă deschisă utilizată pentru stocarea lichidului de fracturare.

Ne întrebăm, oare statul român va percepe şi companiilor care extrag gazul de şist acelaşi taxe de poluare ca şi conducătorului auto român?

Adevărul despre gazele de şist: 6 cazuri de CONTAMINARE a APEI semnalate de Parlamentul European

Continuăm dialogul cu Virgiliu Gheorghe despre gazele de şist. Prima parte a interviului o puteţi citi aici.

O altă problemă este poluarea apei. Pentru extragerea gazului este nevoie ca o cantitate foarte mare de apă să fie injectată sub presiune în puţul de foraj în vederea creării fisurilor prin care este eliberat gazul de şist. Este vorba de aproximativ 15 milioane de litri pentru fiecare puţ, în cazul în care are loc o singură fracturare. Dacă este nevoie de mai multe fracturări, atunci la fiecare dintre ele trebuie mai multă apă decât la cea anterioară după studiul Direcţiei Generale de Politici Interne a Parlamentului European. Aceasta pentru o singură sondă, însă o platformă de exploatarea poate să cuprindă mai multe sonde. Apa aceasta va fi preluată din rezervele locale de apă, ceea ce nu este un lucru de trecut cu vederea. Se conştientizează foarte puţin faptul că apa este una dintre cele mai importante resurse ale viitorului, mai importantă chiar decât petrolul. Orice naţiune îşi protejează resursele de apă căci fără apă omul nu poate supravieţui. În perspectiva viitorului, e mult mai importantă chiar decât petrolul, căci resurse energetice alternative există, cel puţin cele solare, pe când în ceea ce priveşte apa potabilă se estimează o mare criză în următoarele decenii.

Bun, dar apa nu ne-o ia nimeni, căci doar este injectată tot în solul nostru.

Pe de o parte, ca şi ţară agricolă avem nevoie de apă pentru irigaţii aşa că nu ne permitem risipa. Oricine ştie cât de greu trecem perioadele de secetă. Însă cel mai important este faptul că în toată această cantitate de apă sunt introduse sute de substanţe chimice necesare în procesul tehnologic de fracturare. Această imensă cantitate de apă contaminată va constitui un semnificativ factor de risc pentru contaminarea apelor subterane şi chiar a celor de suprafaţă. După studiulParlamentului European, există mai multe cauze ale contaminării.

1. „Deversarea noroiului de foraj, a lichidului de refulare şi a fluidului sărat din bazine sau din rezervoarele de reziduri.
2. Scurgeri sau accidente din bazine cu lichide sau ape uzate;
3. Scurgeri cauzate de cimentarea incorectă a puţurilor”

fracking-and-birth-defects-causation-or-just-correlationÎn mod cert, autorităţile româneşti ne vor asigura că astfel de accidente sunt foarte puţin probabile sau că organismele în cauză vor monitoriza suficient de bine extracţia ca să prevină astfel de accidente. Oare acest lucru va fi posibil în condiţiile în care instituţiile româneşti funcţionează cum funcţionează, iar comisioanele dictează de fapt politica locală şi globală a statului. Cât de greu va fi să se muşamalizeze anumite deversări şi catastrofe ecologice? Noi nu avem instituţiile de control şi monitorizare din America, dar şi dacă, presupunem prin absurd că le-am avea, experienţa americană ne demonstrează că preîntâmpinarea acestor deversări nu este posibilă nici acolo.

În perioada 2003 – 2008, s-au înregistrat numai în comitatul Garfield din Colorado, 1549 de deversări. Dintre acestea, 20% au condus la contaminarea apei. (Witter, 2008)

Într-un raport citat în studiul Parlamentului European se arată că, de-a lungul a doi ani și jumătate, numai în Pennsylvania au fost 1614 încălcări ale legislaţiei, pe parcursul operaţiunilor de foraj în șistul Marcellus [PLTA 2010]. „Două treimi dintre aceste infracţiuni, susţine studiul, au cel mai probabil un impact negativ asupra mediului”. (Michaels 2010).

De asemenea, unele dintre cauzele contaminării sunt pur şi simplu naturale. Acelaşi studiu arată că este foarte probabil să existe şi scurgeri prin structurile geologice sau prin fisurile sau pasajele naturale sau artificiale. În Dobrogea, unde rocile de adâncime sunt foarte poroase este foarte probabilă contaminarea apei atât cu substanţele pe care le conţin lichidul pompat, cât şi cu cele care sunt aduse la suprafaţă de refluxul apei injectate, metale grele şi radioactive conţinute în straturile de adâncime, şi desigur gaz metan.

De curând, Constantin Cranganu a publicat pe Contributors un articol care contestă faptul că în filmul Gasland contaminarea reţelei de apă ar fi fost produsă de gazele de şist. El susţine că era vorba de un gaz biogen produs de microorganisme metanogenice aflate în mlaștini sau alte locuri. Chiar este vorba de o campanie de manipulare ostilă extracţiei gazelor de şist care inventează argumente precum contaminarea apelor subterane cu gaz metan?

În primul rând, în America nu ştiu cine şi ce interes ar avea să manipuleze mediatic. De ce s-ar împotrivi populaţia fracturării, din moment ce ar exista un profit pentru toată lumea? Iar dacă într-adevăr ar exista un agent străin intereselor americane, cum de nu se sesizează serviciile secrete americane? Pe de altă parte, cei care câştigă sute de milioane de dolari de pe urma extracţiei gazului de şist nu credeţi că ar avea interesul şi banii să finanţeze orice fel de campanie mediatică şi chiar să mituiască centre şi institute locale? De altfel, autorul articolului, dacă s-ar fi documentat puţin mai mult, ar fi constatat că însuşi studiul Parlamentului European arată că există o seamă de argumente invocate în contestarea pericolului pe care extracţia gazelor de şist îl reprezintă pentru mediu. Unul dintre acestea este chiar insinuarea faptului că, în ceea ce priveşte contaminarea apelor subterane cu metan, aceasta se datorează „nivelurilor naturale ale metanului, create de descompunerea metanului biogenic din sol”. Adică exact ce susţine articolul publicat în Contributors, de parcă ar fi parte a unei campanii de PR pro-exploatare gaze de şist.

Răspunsul studiului realizat de Parlamentul European este că: „Analiza ştiinţifică a compoziţiei izotopilor şi analiza statistică a corelaţiilor dintre creşterea concentraţiilor de metan şi intensificarea activităţilor de fracturare demonstrează fără echivoc că contaminareea cu metan a apelor subterane este provocată de metanul fosil provenit din formaţiuni geologice.”

Aşadar şi dacă vor fi în România contaminări ale pânzelor freatice, răspunsul deja există, iar statul român s-ar putea să se mulţumească cu aceste argumente, în faţa presiunilor politice şi financiare ale momentului.

Dar, lăsând deoparte cazul imortalizat în documentarul Gasland, numai într-o singură zonă din America s-au înregistrat peste 1000 de plângeri privind contaminarea apei potabile cu gaz metan. Studiile au documentat foarte bine cazurile arătând că este vorba de gaz termogen şi nu biogen cum se susţine că este vorba în Gasland. În mod firesc, se poate pune întrebarea: dacă există atâtea cazuri în care contaminarea este demonstrată ştiinţific, de ce ar trebui să se folosească de un fals pentru a pune în evidenţă pericolul extracţiei gazelor de şist?

În studiul lui Thyne realizat în anul 2008, se constată că în ceea ce priveşte contaminarea apelor subterane există, citez: „o tendinţă de creștere a concentraţiilor de metan în cursul ultimilor șapte ani, creștere care coincide cu înmulţirea numărului de sonde de gaz instalate pe zăcământul Mamm Creek. Valorile metanului din apele subterane observate înaintea forajului indică o concentraţie naturală mai mică de 1 ppm, exceptând cazurile de metan biogenic captat în eleșteie și pe fundul cursurilor de apă. […] Datele izotopice pentru eșantioanele de metan arată că majoritatea eșantioanelor care prezintă o concentraţie ridicată de metan sunt de origine termogenă. În paralel cu creșterea concentraţiei de metan, se constată o creștere a numărului de puţuri de apă subterană cu concentraţie ridicată de cloruri, care poate fi corelată cu numărul puţurilor de gaz.” [Thyne 2008]

Într-o altă cercetare se constata faptul că în zonele limitrofe extracţiei gazelor de şist concentraţia gazului metan din puţurile de apă potabilă oscila între 19,2 mg şi 64 mg de metan pe litru de apă ceea ce însemna pericol de explozie. (Osborn, 2011) De altfel, în 15 decembrie 2007, în localitatea Bainbridge Township din Ohio, a explodat o casă din cauza aprinderii gazului present în subsolul casei, gaz provenit din exploatările prin fracturare din zonele apropiate. În urma exploziei, alte 26 de case au fost evacuate de urgenţă, constatându-se că exista riscul ca şi acestea să sară în aer din cauza gazului de şist prezent atât subsolul casei cât şi în puţurile de apă potabilă. (ODNR, 2008)

Dar nu e vorba numai despre gazul metan. Într-o investigaţie făcută la cererea locuitorilor dintr-o zonă în care se realiza procesul de fracturare pentru extracţia gazului de şist s-a constat că în 11 din 39 de puţuri de apă potabilă, s-a constatat prezenţa unor substanţe chimice existente în lichidele de fracturare. Aşadar aproape una din trei fântâni de apă potabilă erau contaminate.

Aţi dat ca exemplu o mulţime de cazuri în care proasta folosire a tehnologiei sau neglijenţa au condus la anumite accidente. Dacă însă accidentele vor fi evitate printr-un control mult mai bun, mai ales că acum există experienţa Americană, nu credeţi că gazele de şist nu ar mai trebui să fie o sperietoare pentru români?

Iarăşi trebuie să ne întoarcem la studiul realizat de Parlamentul European, unde se arată foarte clar că în mod obiectiv exploatarea presupune riscuri ridicate pentru apariţia de accidente în condiţiile în care respectarea tuturor cerinţelor tehnice şi tehnologice ar conduce la creşterea preţului de cost al gazului extras, ceea ce ar face mult mai puţin rentabilă extracţia. Aşadar e vorba de bani. Nimeni nu-şi propune să deverseze sau că facă un accident pentru a polua apele subterane şi a îmbolnăvi populaţia. Chestiunea este aceea că e aproape imposibil să eviţi aceste riscuri în condiţiile în care controlul mult mai riguros al procesului de fracturare şi extracţie ar însemna costuri suplimentarea pe care companiile nu sunt dispuse să le plătească. La o adică, este mult mai rentabil să plăteşti nişte comisioane ca să închizi ochii reprezentanţilor instituţiilor de stat care ar trebui să monitorizeze sau să se autosesizeze în cazul unei contaminări.

De pildă, în procesul de extracţie, între 20% şi 50% din apa injectată pentru fracturarea puţurilor de gaz se reîntoarce înapoi, revenind la suprafaţă sub forma unui reflux. Această apă ar trebui să fie reciclată în staţii de tratare a apei. Costurile acestui proces sunt însă foarte mari aşa că fiecare se descurcă cum poate. Astfel, s-a constatat în Statele Unite o mulţime de deversări intenţionate a lichidului de fracturare. Studiul Parlamentului European, prezintă doar şase dintre aceste cazuri semnalate de oficialităţile americane, însă sunt suficiente ca relevanţă pentru discuţia noastră. Ne întrebăm, încă o dată, dacă aşa ceva a putut să se întâmple în America ce va urma să se petreacă în România când se va dezvolta şi răspândi extracţia gazelor de şist!?

M-aş bucura dacă puteţi reproduce aceste şase cazuri, căci sunt cu totul incredibile pentru un om de bună credinţă, care păstrează convingerea că în spatele unui demers economic şi financiar trebuie să stea neapărat o etică ce are în vedere omul, mai cu seamă într-o societate democratică.

  • În august 2010 „Talisman Energy” a fost amendată în Pennsylvania pentru o deversare din 2009 care eliberat 4200 de galoane (~16 m³) de lichid de fracturare hidraulică de reflux într-o zonă umedă și într-un afluent al Webier Creek, care se varsă în râul Tioga, un sit de pescuit în apă rece. [Talisman 2011]
  • În ianuarie 2010, „Atlas Resources” a fost amendată pentru încălcarea legislaţiei de mediu la 13 situri de forare din sud-estul Pennsylvaniei, SUA. Atlas Resources nu luase măsuri adecvate pentru controlul eroziunii și sedimentării, ceea ce a provocat scurgeri de nămoluri. De asemenea, Atlas Resources deversase în sol carburant diesel și lichide de fracturare. Atlas Resources este titular a peste 250 de permise de foraj pentru formaţiunile Marcellus. [PA DEP 2010] .Impactul extracţiei gazelor de șist și a petrolului de șist asupra mediului și a sănătăţii umane.
  • La 6 octombrie 2009, Range Resources a fost amendată pentru deversarea a 250 de barili (~40 m³) de lichid de fracturare hidraulică diluat. Motivul deversării a fost o îmbinare defectuoasă la o conductă de transmisie. Lichidul s-a scurs într-un afluent a râului Brush Run, în municipalitatea Hopewell din Pennsylvania [PA DEP 2009].
  • În august 2010, în Pennsylvania, Atlas Resources a luat o amendă pentru faptul că a permis lichidului de fracturare hidraulică să deverseze dintr-un bazin de ape uzate, contaminând un bazin hidrografic de înaltă calitate din comitatul Washington.[Pickels 2010]
  • Pe o platformă de foraj cu trei sonde de gaz din Troy, Pennsylvania, Fortune Energy a deversat ilegal fluide de refulare într-o fosă de drenaj. Aceste fluide au traversat o zonă de vegetaţie, ajungând în final într-un afluent al Sugar Creek (citat după [Michaels 2010]).
  • În iunie 2010, Departamentul pentru protecţia mediului din Virginia de Vest (West Virgina Department of Environmental Protection, DEP) a publicat un raport în care a ajuns la concluzia că, în august 2009, Tapo Energy a deversat o cantitate necunoscută de „substanţe pe bază de petrol” provenite din activităţi de foraj, într-un afluent al Buckeye Creek din comitatul Doddridge. Această deversare a contaminat râul pe un tronson de circa 5 km (citat după [Michaels 2010]).

Pentru a citi raportul Parlamentului European pe acest subiect, faceţi click pe link: EP-ENVI-02_Shale-Gas_PE-464425_FINAL_RO_JUN2011(2)

Legaturi:


Categorii

1. DIVERSE, Gazele de sist, PUNGESTI, Virgiliu Gheorghe

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

7 Commentarii la “CHEVRON – a doua sonda de explorare la PUIESTI, la doar 300 metri de raul TUTOVA/ Manipularea lui PONTA: Rusia, bau-baul folosit pentru justificarea FRACTURARII HIDRAULICE/ Virgiliu Gheorghe: interviu despre GAZELE de SIST. DEMONTAREA PROPAGANDEI ANTI-GASLAND

  1. Pingback: CHEVRON anunta: EXPLORARILE DE LA PUNGESTI INCEP IN 2-3 SAPAMANI/ Posibila dovada a faptului ca si in perimetrele ARAD-BIHOR se cauta GAZE de SIST/ Germania: ministrul mediului respinge CATEGORIC exploatarea GAZELOR DE SIST/ Cum saboteaza propagandistii C
  2. Pingback: MARSUL TRIUMFAL AL CHEVRON: noi avize in localitati care votasera IMPOTRIVA fracturarii hidraulice, inceperea EXPLORARILOR in Dobrogea/ POLONIA: bula gazului de sist se cam dezumfla - Recomandari
  3. Pingback: Precedent (in SUA): o familie castiga milioane dolari despagubiri intr-un PROCES impotriva unei companii ce EXPLOATEAZA GAZE DE SIST - Recomandari
  4. Pingback: UCRAINA TAIATA CU VRAJBA [video] – reportaj In Premiera despre razboiul fratricid de langa Romania/ Porosenko vrea sa puna capat CONFRUNTARILOR din EST in aceasta saptamana/ MOLDOVA – amenintata din nou de RUSIA si TRANSNISTRIA pentru Acordul
  5. Pingback: GAZELE DE SIST: otravirea pamantului pentru o BULA SPECULATIVA? Cum a functionat LOBBYUL AMERICAN de promovare a FRACTURARII HIDRAULICE/ Iulian Iancu: rusii au finantat miscarile anti-sist cu 82 mil. euro - Recomandari
  6. Pingback: GASLAND – PARTEA A DOUA [film documentar subtitrat in romana] - Recomandari
  7. Pingback: Pentru toți românii de bună credință : ,,Gazele de șist și fracturarea hidraulică între mit și realitate’’ | Foaie Națională
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare