AMERICANII TRIMIT ARMAMENT GREU (SI) IN ROMANIA (Video). Oficialii SUA recunosc faptul ca va exista CONFLICT INDELUNGAT CU RUSIA, NU DOAR CU REGIMUL PUTIN/ “Proiectul Basarabia” – urmatorul conflict va izbucni in TRANSNISTRIA?

• Digi24: 

APĂRARE. Americanii trimit armament greu în România

De-acum e oficial: americanii trimit în România armament greu, ca măsură de precauţie în fața comportamentului tot mai agresiv al Rusiei. Tancuri şi echipamente de artilerie americane vor fi detaşate pentru a servi soldaţilor care participă la manevre de antrenament în ţara noastră. Şeful Pentagonului a confirmat public informaţii care se vehiculau de mai bine de o săptămână. Ruşii au reacționat imediat, chiar dacă informațiile nu erau oficializate. Vladimir Putin a fost de-a dreptul furios: a ameninţat că Rusia îşi va mări arsenalul nuclear.

Armata americană vrea să repoziţioneze tehnica militară pe flancul de est al Alianţei Nord-Atlantice pentru că manevrele comune cu statele membre din această regiune s-au intensificat în ultimul an. Noua strategie a fost discutată cu fiecare dintre cele şase state vizate de această strategie, printre care şi România.

„Forţele rotaţionale americane au nevoie să se mişte cât mai repede şi cât mai uşor pentru a participa la exerciţiile militare. Estonia, precum şi Lituania, Letonia, Bulgaria, România şi Polonia au fost de acord să găzduiască componente de tehnică militară echivalente necesităţilor a până la 750 de soldaţi (un batalion – n.r.)”, a declarat secretarul american al apărării, Ashton Carter.

Elaborarea acestui proiect militar este în fază incipientă, a precizat ministrul român al Apărării.

„Pe măsură ce discuțiile pe acest subiect avansează, vom putea preciza și ce fel de tehnică va fi dislocată și în ce locuri din România”, a explicat Mircea Dușa.

Ambasadorul SUA la NATO vorbeşte despre transferul a peste 150 de tancuri şi blindate. Acestea vor ajunge în România dintr-o bază din Germania.

„Reprezintă un efort de a eficientiza exerciţiile militare de pe flancul de est. Nu presupune şi staţionarea unor soldaţi. Soldaţii se vor mişca pe baza unui program rotaţional pentru manevre militare. Nu considerăm că există vreo justificare pentru reacţii ostile”, a menționat Douglas Lute, ambasadorul SUA la NATO.

Rusia vede în această consolidare a flancului estic cel mai agresiv act al Statelor Unite de la încheierea Războiului Rece. Asta în vreme ce atitudinea Moscovei şi mai ales tehnicile sale neconvenţionale de intimidare continuă să fie un element de îngrijorare printre statele aliate.

Războiul hibrid este o temă care a fost pusă pe tapet la întâlnirea miniştrilor apărării. Practic, statele din Alianţa Nord-Atlantică se pregătesc pentru a face faţă şi unei asemenea provocări plecând bineînţeles de la exemplul anexării Crimeei într-un loc unde au apărut soldaţi fără însemne militare, vehicule militare fără însemne. Războiul de tip hibrid poate să însemne provocări de tip economic, destabilizare prin articole false în presă şi multe alte lucruri.

În aceste condiții, NATO se va implica activ și în consolidarea capacităţilor de apărare a Republicii Moldova, dar fără să ofere acesteia în mod direct bani sau echipament militar. Alianţa va oferi Chişinăului asistenţă legislativă în domeniul securităţii naţionale, va facilita demararea unor discuţii între oficialii moldoveni şi ţările care le-ar putea furniza acestora echipament militar şi va ajuta la reformarea sistemului militar al ţării. Decizia a fost luată tot la reuniunea miniştrilor apărării din statele NATO.

Toate aceste decizii s-au luat în timp ce la București s-a votat în Parlament Strategia de apărare a țării prezentată în ajun de președintele Klaus Iohannis. Documentul a fost votat cu emoții, la limită. Puțin a lipsit să nu avem o strategie de apărare. PNL, UNPR şi PSD au votat pentru, dar de la PSD au lipsit mulţi. De fapt, e mai uşor de spus câţi au fost: doar vreo 30 de parlamentari au venit azi la serviciu. A lipsit şi preşedintele Senatului, care la momentul votului era în Turcia, în vizită la spital la pacientul Victor Ponta. Dacă ar mai fi fost cinci absenţi, nu se putea vota, din lipsă de cvorum. Şi nu e singurul moment de suspans: strategiei îi lipsea un aviz de la comisia de politică externă. Un aviz pe care puterea l-a cerut şi la care, până la urmă, tot puterea a renunţat. Încă un detaliu: premierul interimar Gabriel Oprea a fost unul dintre susţinătorii strategiei.

Și poate nu lipsit de importanță, tot marți, la București, s-a aflat în vizită șeful spionilor britanici, Alex Younger, care s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu șeful SRI, Eduard Hellvig, dar și cu premierul interimar, Gabriel Oprea.

Cele 28 de state membre NATO contribuie la forţa militară a Alianței cu 3,6 milioane de oameni, 7.500 de tancuri, 5.900 avioane de luptă şi peste 5.300 de arme nucleare. Cheltuielile pentru apărare ale NATO se ridicau, în 2013, la o mie de miliarde de dolari.

Şeful Pentagonului: SUA și NATO se pregătesc de o lungă confruntare cu Rusia

SUA și aliații lor din NATO se așteaptă ca divergențele acute cu Rusia să fie de lungă durată și ele să se mențină chiar și după plecarea de la putere a lui Vladimir Putin, a declarat duminică ministrul american al apărării, Ashton Carter.

“Rusia nu poate să se schimbe nici cu Vladimir Putin și nici chiar după plecarea lui”, a afirmat șeful Pentagonului în avionul care îl transporta în turneul pe care îl efectuează în această săptămână în Europa, potrivit Interfax, citat de Agerpres.

El a adăugat că speră ca Rusia să-și schimbe actuala politică externă, deși ”nu crede” într-o astfel de perspectivă.

Exercițiu cu 1.500 de militari în Marea Neagră

Soldaţii de elită ai României au intrat astăzi în luptă. A fost doar un amplu exerciţiu militar, o simulare a unor conflicte reale. Militarii români şi aliaţii lor au intervenit contracronometru în 17 locuri simultan pentru ocuparea unor baze inamice. Misiunea lor: capturarea unor lideri fundamentalişti, dar şi salvarea unor prizonieri.

Alarma s-a dat în zorii zilei. 1.500 de militari din România și din ţările aliate au luat cu asalt poligoane, aerodromuri şi porturi. Soldaţii au acţionat simultan, dar după o strategie diferită pentru fiecare obiectiv vizat. Misiunea lor: capturarea bazelor inamice cu pierderi minime în rândul aliaţilor. Pe mare, la 80 de kilometri distanţă de ţărm, soldaţii au intervenit armat pentru eliberarea unor ostatici ţinuţi captivi pe o platformă petrolieră.

„În acelaşi timp, în poligonul Midia, militarii iau cu asalt un cuib de terorişti înarmaţi până în dinţi”, transmite corespondentul Digi24 Laurențiu Rădulescu.

Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General: În afara forţelor şi mijloacelor care au fost puse la dispoziţie de armata română au fost implicate şi o serie de alte forţe speciale din ţările membre NATO şi partenere.

Trupele speciale au intervenit aici contracronometru. Misiunea lor a fost de a-l captura pe liderul unui grup terorist.

Între timp, la Ianca, cerul s-a umplut de paraşutişti. Trupele pentru operaţii speciale române şi turce au coborât în poligon. Operaţiunea nu a fost deloc uşoară.

Constantin Tocilă, Batalion Smaranda Brăescu, Bacău: Executăm infiltrări prin paraşutare în zone necunoscute. Noi în acest moment ne antrenăm pentru situaţii reale. Nu există simulări. Există doar scenarii care ne aduc foarte aproape de realitate.

Salturile au fost executate exact ca într-un război. Fiecare militar a purtat echipament care cântăreşte cel puţin 30 de kilograme, armament de luptă şi hrană. Toate astea pentru a supravieţui într-un perimetru ostil în cazul în care planul le-ar fi fost dejucat de inamici.

În forţele pentru operaţii speciale este şi Laurenţiu Şerban, un militar pentru care nimic nu este imposibil. În 2006 şi-a pierdut un picior în Afganistan într-un atac al insurgenţilor, dar asta nu i-a întrerupt cariera militară. S-a recuperat, iar în ultimii ani s-a antrenat pentru a reveni între militarii de elită din România. Şi a reuşit. Acum poate lupta cot la cot cu orice soldat din lume.

Întreaga poveste a militarului o veţi vedea miercuri, într-un reportaj realizat pe câmpul de antrenament.

• RFI: România va găzdui armament greu al SUA. Armand Goșu: Rusia și Occidentul intră într-o lungă perioadă de confruntare

România, Bulgaria, Polonia şi ţările baltice au acceptat să găzduiască tancuri, artilerie şi alte echipamente militare americane, a anunţat marţi secretarul Apărării, Ash Carter, în timpul unei vizite la Tallinn, în Estonia.

ACTUALIZARE: Intr-un interviu la RFI, istoricul Armand Gosu spune ca in relatia cu Rusia, Occidentul va intra intr-o lunga perioada de confruntare:

“….Nu e vorba de echipamente militare si militari care vor ramane aici permanent. E vorba doar de exercitii miltiare la care vor participa trupe americane dar si trupe NATO si care vor utiliza aceste echipamente mutate in aceasta zona pentru antrenamente si exercitii si trageri in poligoane. Deci in cazul in care ar putea sa apara o criza majora, deja in apropierea frontierelor Rusiei sunt pozitionate tehnica militara, tancuri si masini blindate care pot imediat actiona …In relatia cu Rusia, Occidentul va intra intr-o lunga perioada de confruntare care ar putea sa dureze decenii, chiar si dupa plecarea presedintelui Putin de la Kremlin.”

Oficialul american a anunţat că Statele Unite vor pre-poziţiona tancuri, artilerie şi alte echipamente militare în estul şi centrul Europei.

Ash Carter le dă astfel asigurări aliaţilor din cadrul NATO, neliniştiţi din cauza intervenţiei Rusiei în Ucraina.

Un responsabil din cadrul Ministerului rus de Interne a declarat că staţionarea de tancuri şi armament greu în statele NATO de la graniţa cu Rusia a fi cel mai agresiv act al Statelor Unite de la sfârşitul Războiului Rece.

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia îşi va suplimenta arsenalul nuclear cu 40 de rachete balistice intercontinentale în acest an.

• DW/ Vitalie Calugareanu: „Proiectul Basarabia” – planul secret prin care Rusia ar planifica un nou conflict armat

Exponenții administrației separatiste de la Tiraspol vorbesc din nou despre riscul reizbucnirii războiului la Nistru și mizează pe un eventual sprijin militar din partea Rusiei.

Administrația de la Tiraspol uită că între regiunea transnistreană și Rusia este Ucraina, iar guvernator al regiunii ucrainene Odesa, care are „hotar” comun cu autoproclamata republică separatistă transnistreană, este ex-președintele georgian, Mihail Saakașvili – un oponent dur al Kremlinului, sprijinit de Occident.

O declarație făcută de așa-zisul șef-adjunt al pretinsei diplomații transnistrene, Vitali Ignatiev, este intens mediatizată de presa de la Chișinău, Tiraspol, Odesa și Moscova. Potrivit lui Ignatiev, „situația din jurul Transnistriei capătă un caracter tot mai periculos”, iar pretinsul deputat transnistrean, Dmitri Soin (anunțat în căutare internațională pentru omor de către autoritățile de la Chișinău), a adăugat că „în aer, din nou adie a război”: „La graniţele Transnistriei au fost concentrate forţe armate, inclusiv artilerie grea, tancuri şi sisteme antiaeriene”, a menționat Soin. La rândul său, Vitali Ignatiev susține că „filtrele la granița transnistreană cu Moldova și Ucraina” s-au înmulțit, iar sancţiunile economice impuse Rusiei de comunitatea internațională şi ceea ce el a numit „blocada economică” impusă regiunii transnistrene de Ucraina și Moldova ar fi prejudiciat semnificativ industria, agricultura şi sectorul financiar din regiunea transnistreană.

Analiștii politici cred că semnalele alarmiste lansate de exponenții regimului separatist de la Tiraspol sunt destinate mai degrabă populației din Transnistria și au scopul de a alimenta repulsia localnicilor față de Republica Moldova, Ucraina (care, chipurile, ar intenționa să atace Transnistria), sprijinite de UE și SUA, pe de o parte, iar pe de altă parte – de a victimiza Rusia care, chipurile, ar fi nevoită să se apere pe sine, dar și Transnistria contra unui scenariu prin care s-ar urmări sugrumarea economică a Transnistriei și zdruncinarea economiei ruse – un scenariu care există, de fapt, doar în capul propagandiștilor pro-ruși de la Tiraspol și Moscova.

Prin numirea lui Saakașvili la Odesa, planul a fost dejucat

În legătură cu situația din jurul Transnistriei, guvernatorul regiunii Odesa, Mihail Saakașvili, a atenționat că „Rusia lucrează în secret asupra elaborării ‘proiectului Basarabia’ – un proiect care este aproape definitivat”. Potrivit portalului podrobnosti.ua, care îl citează pe Saakașvili, terenul pentru acest „proiect” este deja pregătit, deoarece majoritatea locuitorilor din regiunea Odesa urmăresc aproape exclusiv posturi TV ruseşti. „Mi-e rușine să recunosc asta, dar la ‘proiectul Basarabiei ucrainene’ s-a gândit până acum mai mult Vladimir Putin decât guvernul nostru. Ei (autoritățile ruse – n.n.) se pregătesc. Acolo ceva se pune la cale”, – a menționat Saakașvili. El a precizat că oamenii din regiune sunt izolați şi văd Ucraina doar prin prisma imaginii create de propaganda rusă: „birocrați lacomi” și „drumuri teribile”.

Totuși, Saakașvili a recunoscut că la Odesa sărăcia este totală: „Cele mai rele drumuri nu doar din Ucraina, dar şi din Europa… Și nu este un simplu drum, ci este drumul strategic din Ucraina în România, adică în Uniunea Europeană”, a menţionat guvernatorul regiunii Odesa. El a vizitat recent acele raioane şi a recunoscut că unii localnici cu adevărat văd Ucraina doar în nuanțe gri, în special din cauza corupției: “Oamenii de acolo sunt izolaţi. Unicul lucru pe care îl văd sunt funcţionarii lacomi, drumuri oribile, care nu au fost reparate demult, procurorul regiunii Odesa, care blochează trecerea peste Dunăre – aceasta fiind o sursă de venit pentru localnici, judecătorul raionului Ismail, care a interzis ţăranilor să ia recolta…“, s-a revoltat Saakaşvili.

Cu aproximativ o lună în urmă, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a blocat tentativa de popularizare a mișcării „Adunarea populară a Basarabiei”, dirijată de serviciile speciale ale Rusiei. Potrivit SBU, ucrainenii au deconspirat şi blocat contactele coordonatorului mişcării care ghida acţiunile grupului separatist din Moscova. Acesta este cetăţean al Federaţiei Ruse şi activa în calitate de şef de departament din cadrul aşa numitului minister al apărării de la Tiraspol. Iar la începutul lunii aprilie, la Odesa, a avut loc congresul de constituire a așa-numitei „rade populare a Basarabiei”, care, de asemenea, a intrat imediat în vizorul SBU, din cauza sloganelor pro-ruse pe care le promova.

Mark Tkaciuk, parte a „planului Basarabia”?

Într-un interviu apărut în ediția de Chișinău a ziarului Komsomolskaia Pravda, Mark Tkaciuk, fost consilier al ex-președintelui comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, alimentează ostilitățile față de administrația lui Mihail Saakașvili la Odesa. Tkaciuk susține că prin intermediul lui Saakașvili, SUA este cea care administrează, de facto, regiunea Odesa. El susține că „autorităţile civice ale Odesei, pe fundalul unui posibil conflict, întotdeauna vor simpatiza Transnistria sau Moldova”. (…) „Mii de relaţii unesc această regiune, mii de relaţii personale, de afaceri, de producere! Saakaşvili a fost numit pentru ca, în caz de conflict, să mobilizeze elitele într-un mod diferit”, presupune Tkaciuk. Potrivit lui, există forţe care planifică unirea Moldovei cu România şi transmiterea Transnistriei Ucrainei, parte a cărei a fost până în 1940.

• Adevarul:

Iohannis s-a întâlnit cu şeful MI6. Situaţia de securitate regională, pe masa discuţiilor

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit marţi, la Palatul Cotroceni, pe Şeful Serviciului Secret de Informaţii al Marii Britanii, Alex Younger. „Cei doi interlocutori au discutat componenta de securitate a parteneriatului strategic dintre cele două ţări, fiind exprimată aprecierea deosebită pentru substanţa relaţiei de cooperare dintre comunitatea de informaţii din România şi cea din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord“, se arată într-un comunicat al Admnistraţiei Prezidenţiale.

Cei doi au discutat despre situaţia de securitate din zona Mării Negre. „În cadrul întrevederii a fost discutată situaţia de securitate regională, fiind subliniat interesul deosebit pe care ambele ţări îl acordă stabilităţii regiunii Mării Negre, precum şi buna cooperare dintre serviciile de informaţii române şi britanice în combaterea terorismului, ameninţărilor transfrontaliere şi provocărilor specifice războiului hibrid“, se mai arată în sursa citată.

Şeful MI6 s-a întâlnit şi cu actualul şef al SRI, Eduard Hellvig, cuu care a discutat, printre altele, despre combaterea terorismului. ”Această întâlnire, care s-a desfăşurat la cel mai înalt nivel cu partenerul britanic, a avut ca scop întărirea cooperării între cele două servicii, iar la nivelul conducerii, al directorilor celor două servicii, s-a exprimat satisfacţia faţă de nivelul înalt al cooperării între cele două instituţii în domenii de interes reciproc. După cum se ştie, în acest moment agenda serviciilor este ocupată cu combaterea terorismului, cu securitatea cibernetică, contraproliferarea armelor, contracararea acţiunilor de spionaj, dar şi instruirea personalului celor două instituţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava.

Alex Younger a preluat conducerea MI6 de la John Sawers, fost diplomat. În 30 ianuarie 2014, John Sawers a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele de atunci Traian Băsescu. Administraţia Prezidenţială transmitea, într-un comunicat de presă, că Traian Băsescu şi John Sawers au discutat despre cooperarea dintre instituţiile de securitate româneşti şi britanice în combaterea terorismului, a terorismului informatic şi a altor forme de activităţi ilegale îndreptate împotriva cetăţenilor şi a statelor membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), potrivit Mediafax.

Eduard Hellvig, întâlnire cu şeful MI6, Alex Younger

Şeful MI6, Alex Younger, care se află în România la invitaţia conducerii Serviciului Român de Informaţii, a avut o întâlnire, marţi, cu directorul SRI, Eduard Hellvig, cu care a discutat, printre altele, despre combaterea terorismului. Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, a afirmat că întâlnirea ”s-a desfăşurat la cel mai înalt nivel şi a avut ca scop întărirea cooperării între cele două servicii”.

”Această întâlnire, care s-a desfăşurat la cel mai înalt nivel cu partenerul britanic, a avut ca scop întărirea cooperării între cele două servicii, iar la nivelul conducerii, al directorilor celor două servicii, s-a exprimat satisfacţia faţă de nivelul înalt al cooperării între cele două instituţii în domenii de interes reciproc. După cum se ştie, în acest moment agenda serviciilor este ocupată cu combaterea terorismului, cu securitatea cibernetică, contraproliferarea armelor, contracararea acţiunilor de spionaj, dar şi instruirea personalului celor două instituţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al SRI, citat de Mediafax.

El a mai spus că cei doi directori ai serviciilor de informaţii au evaluat perspectivele evoluţiilor viitoare ale acestui parteneriat bilateral, convenind să acorde un loc aparte combaterii terorismului. Şeful MI6, Alex Younger, a fost primit, marţi, la Palatul Cotroceni, de către preşedintele Klaus Iohannis.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile au vizat componenta de securitate a parteneriatului strategic dintre cele două ţări, ”fiind exprimată aprecierea deosebită pentru substanţa relaţiei de cooperare dintre comunitatea de informaţii din România şi cea din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord”.

De asemenea, preşedintele Iohannis şi şeful Serviciului Secret de Informaţii al Marii Britanii au discutat despre situaţia de securitate regională, ”fiind subliniat interesul deosebit pe care ambele ţări îl acordă stabilităţii regiunii Mării Negre, precum şi buna cooperare dintre serviciile de informaţii române şi britanice în combaterea terorismului, ameninţărilor transfrontaliere şi provocărilor specifice războiului hibrid”. Alex Younger, fost militar, a fost instalat la conducerea MI6 în noiembrie 2014. Younger, în vârstă de 51 de ani, a intrat în serviciul de informaţii externe al Majestăţii Sale în 1991.

Alex Younger a preluat conducerea MI6 de la John Sawers, fost diplomat.   În 30 ianuarie 2014, John Sawers a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele de atunci Traian Băsescu. Administraţia Prezidenţială transmitea, într-un comunicat de presă, că Traian Băsescu şi John Sawers au discutat despre cooperarea dintre instituţiile de securitate româneşti şi britanice în combaterea terorismului, a terorismului informatic şi a altor forme de activităţi ilegale îndreptate împotriva cetăţenilor şi a statelor membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). John Sawers s-a întâlnit atunci şi cu George Maior, directorul de la acea vreme al SRI. Eduard Hellvig a fost învestit la conducerea SRI la începutul lunii martie a acestui an.