Primii refugiati adusi la Galati (VIDEO)/ Discursul “strategic” al AMBASADORULUI SUA despre “o NOUĂ Românie” EXPERIMENTALĂ in contextul CRIZEI MIGRANTILOR: “Lăsați-i pe acești imigranți să devină parte a acestei noi Românii pe care o creați, una lipsită de corupție”

• Stirile ProTV: 15 refugiati din cotele impuse de UE au ajuns in tara noastra. Localnicii au protestat in strada: “Sa stea in tara lor”

Primii 15 refugiati din cota impusa de Uniunea Europeana au ajuns joi la noi in tara. Adusi cu avionul din Grecia, au fost cazati in Galati. Originari din Siria si Yemen, ei au cerut in mod expres sa fie feriti de ochii presei.

Urmeaza sa fie verificati de politistii de la imigrari si sa primeasca drept de sedere la noi in tara.

Refugiatii au ajuns pe aeroportul Otopeni cu o cursa de linie, din Atena, in jurul orei 10 si au cerut sa fie protejati de presa. Pana aici au fost insotiti de autoritatile elene iar odata ajunsi pe pamant romanesc au fost preluati de politistii de la Inspectoratul General pentru Imigrari si dusi intr-un centru din Galati.

Primele imagini cu ei, la sosirea la centrul de la Galati, au fost surprinse de fotografii INQUAM Photos.

Este vorba despre zece barbati tineri si un cuplu cu trei copii mici. Cu totii vin din Siria si Yemen, doua tari aflate intr-o zona de razboi, nesigura, unde activeaza gruparea terorista Statul Islamic. Au stat in centre din Grecia si au cerut azil politic intr-o tara europeana. Cu acordul lor au fost repartizati in Romania.

La Galati au ajuns cu microbuzul, insa localnicii nu au fost incantati de noii oaspeti si au protestat in strada. “Sa stea in tara lor, acolo. Cine a propus acest program sa-l ea la el acasa, nu sa-i trimita pe capul nostru.” / “N-ati vazut ce barbarii au facut in Franta, in Germania? Copiii nostri, cu doua facultati, stau acasa si lor le dau mancare, cazare si am inteles ca si bani!”

In centrul de la Galati traiesc mai multi imigranti care asteapta sa primeasca statutul de refugiat.

“Am cerut statut de refugiat si mi-au spus sa plec la familia mea, sa nu raman aici. Noi vrem sa fim refugiati aici. El e din Iran, dar eu sunt din Siria!”, spune Kawa Ali, refugiat din Siria, 29 de ani.

“Am venit aici pentru a primi ajutor. Dar unde este ajutorul? Sunt aici de un an si nu mi-au pus la dispozitie nici macar un translator”, spune si Behzad Salimi, refugiat din Iran, 27 de ani.

Lor li se alatura cei 15 refugiati adusi joi. In 30 de zile, autoritatile romane vor decide daca le acorda dreptul de sedere. Asta le va oferi libertatea de a se misca in toata Romania. In perioada urmatoare 115 migranti din Italia si inca 120 din Grecia vor veni in Romania.

• Viata libera: Primul lot de imigranţi a fost întâmpinat cu proteste/ Refugiaţii, aduşi la Galaţi într-o discreţie totală

[…]

Refugiaţii stau în Centru ca pe jar

Kawa Ali (29 ani) şi Behzad Salimi (27 ani) sunt din Siria şi, respectiv, Iran şi ambii stau de luni bune în Centrul de la Galaţi. Niciunul nu este mulţumit că se află în România, unde, susţin ei, procedurile greoaie îi împiedică să ajungă în ţări unde sunt de părere că le-ar fi mai bine.

“Eu am venit cu familia mea pe la Constanţa, ne-au arestat la Poarta Albă. Lor le-au dat voie să plece în Germania, iar pe mine m-au trimis aici. Eu nu vreau să stau aici, vreau cu familia mea, nu înţeleg de ce a trebuit să ne despartă. Nu vreau să mă trimită înapoi în Siria”, ne-a spus, ieri, Kawa Ali, cu puţin timp înainte ca proaspătul lot de refugiaţi să intre pe poarta Centrului.

Nici Behzad Salimi nu părea foarte încântat de ce i-a oferit până acum România. “E greu aici. Ce să fac? În Iran aveam bani, dar a trebuit să fug din cauza condiţiilor politice. Aş vrea să rămân aici şi nu prea. Ce să fac? Mai aştept câteva luni, poate mi se rezolvă situaţia cu actele, nu îmi place să stau în centru“, a susţinut iranianul.

Protest spontan

În timp ce microbuzul cu străini venea spre Galaţi, câţiva membri ai Partidului România Unită s-au adunat vizavi de Prefectură pentru un protest tăcut împotriva migranţilor ce urmau să sosească. “Capii ţării noastre trebuie să rezolve problema, că pe noi, chiar dacă ţipăm, cine ne aude? Ne simţim ameninţaţi, mai ales copiii noştri, care au facultăţi, stau acasă, nu au unde să lucreze, iar lor le dă mâncare, cazare şi am înţeles că şi bani. E posibil aşa ceva în ţara ta? Galaţiul e a doua Valea Jiului, mâine, poimâine, şi ei, dragă Doamne, vin la noi. De ce nu se duc la Bucureşti?“, a susţinut Alexandrina Şuşma, una dintre protestatare. Micul protest s-a desfăşurat fără incidente, participanţii luându-şi pancartele după circa o jumătate de oră şi pornind cu ele într-un marş pe străzile din centrul oraşului.

• Jurnalul national: Cei 15 refugiaţi au ajuns la Galaţi. Cel mai tânăr dintre ei are şapte luni

[…]

Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi, unde vor fi cazaţi cei 15 refugiaţi, are o capacitate de 250 de locuri, care se poate suplimenta, într-o primă etapă, cu aproximativ 50 de locuri, potrivit datelor comunicate de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări.

Astfel, în camerele din centru se poate asigura cazarea unui număr diferit de persoane, acestea având disponibile de la patru până la zece locuri. De asemenea, în centru sunt puse la dispoziţia solicitanţilor de azil bucătării utilate cu maşini de gătit şi frigidere, grupuri sanitare, o cameră de joacă pentru copii, o cameră de rugăciune şi o sală dotată cu calculatoare şi acces la internet. Există şi o sală de sport modernă, dotată cu aparatură specifică – bicicletă, pistă de alergat, aparat de forţă, o masă pentru tenis de masă, aparate multifuncţionale, dar şi terenuri de fotbal, tenis de câmp şi baschet.

Regimul cazării în centru este unul deschis, solicitanţii având obligaţia să respecte regulamentul de ordine interioară. În prezent, gradul de ocupare în acest centru este de aproximativ cinci la sută.

Conform cifrelor propuse de Comisia Europeană, România ar urma să primească în total 6.351 de refugiaţi – 1.705 printr-un prim mecanism aprobat în iulie 2015 la Bruxelles şi restul prin mecanismul aprobat în luna septembrie de miniştrii de Interne ai statelor UE, la Consiliul extraordinar JAI.

Astfel, în primul an, România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi, care se adaugă celor 1.705 conveniţi deja prin primul mecanism. În al doilea an, conform cotelor convenite, care însă pot fi modificate, României i-ar mai rămâne de primit 2.171 refugiaţi.

În România, există centre regionale de cazare şi proceduri pentru azil în Galaţi, Bucureşti, Timişoara, Giurgiu, Rădăuţi, Galaţi şi Maramureş. Împreună, cele şase centre au 950 de locuri, iar aproape 100 sunt deja ocupate acum.

• Stirile TVR: Ambasadorul SUA: România ar putea fi un exemplu de toleranță și incluziune. Nimeni nu poate şti de unde va proveni următorul Einstein

Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti pledează ăn favoarea refugiaşilor.  Hans Kelmm susţine, într-un editorial cu titlul “Am primit un e-mail de la James Bond”, că este important ca migranţii care fug din calea războiului să fie trataţi cu umanitate şi demnitate.

Albert Einstein a fugit de persecuţia din Germania nazistă pentru a căuta siguranţa în Statele Unite, spune ambasadorul american. “Nimeni nu poate şti de unde va proveni următorul Einstein”, a fost unul dintre argumentele lui Hans Klemm. Şeful misiunii americane în România crede că ţara noastră poate fi un exemplu de toleranţă şi incluziune, “primindu-i pe aceia care îşi doresc un viitor mai bun”.

”Cei care își caută o nouă casă aduc cu ei energie și idei, spirit antreprenorial și entuziasm. Nu considerați acest lucru o potențială povară pentru societate, ci o potențială resursă. Lăsați-i pe acești imigranți să devină parte a acestei noi Românii pe care o creați, una lipsită de corupție, în care principiile statului de drept se aplică tuturor cetățenilor și fiecăruia în parte și în care fiecare membru al societății are ocazia de a contribui la vibranta cultură și economie a României. Pe 3 februarie, la o moschee din Statele Unite, președintele Obama le-a reamintit tuturor musulmanilor americani:‘Nu sunteți musulmani sau americani, sunteți musulmani și americani’. Îi încurajez pe toți locuitorii acestei minunate țări, cu o îndelungată istorie și o foarte mare diversitate, să îi primească pe imigranți și să-i ajute să fie musulmani și români”, afirmă diplomatul american, într-un editorial.

Klemm spune că face aceste precizări în urma unui e-mail primit recent de la o anumită persoană, pe care o numește ”James Bond”, care voia să afle care este părerea sa despre ”ceea ce el a definit ‘invazia musulmană’ a Europei”.

”Îmi dau seama că acesta nu este numele său real, ci un pseudonim, dar subiectul abordat era unul serios. Din cuvintele sale, era evident că își iubește foarte mult țara, România, și că este preocupat de bunăstarea și viitorul acesteia. (…) Era îngrijorat cu privire la imigranții recent sosiți pe continent, în special în această țară, și mi-a cerut să comentez subiectul. Am considerat că este important să fac acest lucru”, adaugă diplomatul american.

Ambasadorul SUA a explicat  că este ”american de primă generație’‘, tatăl său emigrând din Germania. ‘‘(…) A mers să lucreze în Statele Unite, în Michigan. Acolo și-a creat o viață și și-a întemeiat o familie. S-a implicat în comunitatea sa și a fost un cetățean patriot. Această poveste nu este unică; ea este povestea Americii. Cu excepția celor care sunt indieni americani puri, cu toții avem rădăcini în alte țări. Provenim din țări din întreaga lume, dar avem un lucru în comun: suntem americani. Suntem diverși nu doar din punct de vedere etnic, ci și religios, unii crezând într-o putere supremă, alții nu”, afirmă acesta.

Klemm arată că, în Statele Unite, chestiunea diversității a fost o luptă și, în context, amintește de primul discurs de învestitură al președintelui Obama, care a spus că “diversitatea Americii (…) este un atu, nu o slăbiciune”.

”Astăzi ne aflăm în fața unui nou test, al celor care fug de războiul și persecuția din Orientul Mijlociu. (…) Aplaud generozitatea și compasiunea cu care mulți cetățeni și lideri europeni au răspuns deja la această criză. (…) Cu siguranță, poate fi înfricoșător să primești noi imigranți, mai ales în număr mare. Ce se va întâmpla dacă nu se acomodează, dacă vor sufoca serviciile sociale, financiare sau medicale, dacă iau locurile de muncă ale unor oameni care sunt aici de ani de zile? Există multe necunoscute. Dar să nu uităm că unele dintre cele mai mari contribuții ale Americii la societate s-au datorat imigranților’‘, susține Klemm.

Oficialul american dă mai multe exemple, printre care cel al lui Albert Einstein, ‘‘unul dintre cei mai inteligenți oameni din lume, care a fugit de persecuția din Germania nazistă pentru a căuta siguranța în Statele Unite”, dar și al primei femei secretar de stat al SUA, Madeleine Albright, care ”a fugit de comunismul din Cehoslovacia’‘, sau al Gloriei Estefan, fugită din Cuba.

”Nimeni nu poate ști de unde va proveni următorul Einstein sau următoarea Estefan. Ceea ce este important este ca toată lumea să fie tratată uman și cu demnitate. Tuturor trebuie să li se ofere o șansă să se dezvolte, să aibă o contribuție și să schimbe ceva în această lume. Știu că nu este un lucru ușor, însă le mulțumesc celor care l-au primit pe tatăl meu cu atâția ani în urmă, atunci când a ajuns pe țărmurile Americii. Astăzi sunt extrem de mândru și profund onorat să împărtășesc povestea Americii și a mea celor care ar putea să o considere un exemplu de toleranță și incluziune. (…) Da, domnule Bond, acest lucru este posibil”, încheie ambasadorul SUA.

Legaturi: