LEGEA “DARII IN PLATA” SAU ANTI-CAMATARIE, CONTESTATA VEHEMENT SI “TICALOS” DE BNR, SISTEMUL BANCAR SI INVESTITORII STRAINI, A FOST VOTATA. Romania – “ţara în care bancherul hoț amenință clientul cinstit”. Contra-argumentul: LEGEA AR FAVORIZA SPECULATORII IMOBILIARI

25-11-2015 30 minute ~~Sublinieri~~

Mircea Badea despre CAMATARIA BANCILOR si… par medialert

Bursa: DAREA IN PLATĂ – APROBATĂ DE JURIŞTII DIN CAMERA DEPUTAŢILOR. Piperea: “Aştept să plece şefimea BNR şi actualii manageri ai băncilor delincvente”

(Interviu cu avocatul Gheorghe Piperea)

Reporter: Băncile susţin că darea în plată ar putea crea risc sistemic în sector. Care este opinia dumneavoastră cu privire la această idee?

Gheorghe Piperea: Dimpotrivă, această metodă de ştergere a datoriilor către bănci va aduce echilibru şi reponsabilitate în piaţă. În primul rînd, mecanismul dării în plată cu efect liberatoriu este un levier foarte puternic şi eficient pentru consumatorul supraîndatorat şi captiv într-un contract pe termen lung cu o banca. În cele 15 zile de la notificarea intenţiei de dare în plată, banca va trebui fie să accepte situaţia în care devine involuntar proprietar al casei, fie să reducă povara acestui credit, împărţind pierderile cu consumatorul. Dacă va accepta să devină proprietar al casei, banca va avea avantajul de a marca mai rapid pierderea, utilizând provizionul pentru finanţarea activităţii proprii. Dacă va accepta să reducă povara creditului pînă la o limita suportabilă de către creditor, banca va reînnoi parteneriatul cu consumatorul, evitând pierderea rezultată din executarea silită a casei, urmată de vânzarea cu discount-uri de 90-98% la colectorii de creanţă a restului creanţei rămasă neacoperită.

Risc sistemic este situaţia actuală în care, conform statisticii Biroului de credit, peste 950 de mii de persoane fizice sunt în situaţie de faliment (credit neperformant).

Faptul că încă nu sunt evacuaţi din locuinţele familiale toţi aceşti faliţi se explică printr-o manipulare a hârtiilor practicată de bănci, manipulare care este relevată chiar de domnul Cinteză atunci când spune că sunt “restructurări” dubioase ale creditelor, unele repetându-se de 20 de ori în doi ani. Totalul restructurărilor este, tot după declaraţiile domnului Cinteză, de 28 de miliarde de lei. Când aceste restructurări nu vor mai putea fi rostogolite, ele vor face să crească numărul faliţilor cu mult peste 950 de mii şi cu mult peste valoarea de 2-4 miliarde de lei a pierderilor ce ar rezulta din aplicarea legii dării în plată a imobilului ipotecat, valoare estimată de acelaşi domn Cinteză. Pe de altă parte, risc sistemic este ceea ce se întâmplă deja în piaţă – preluări ale caselor în contul creanţelor, urmate de vânzarea debitorilor lăsaţi fără locuinţă către colectorii de creanţe. Aceşti oamenii nu doar că sunt deja homeless, ei sunt şi prăzi captive ale colectorilor de creanţe, care îi urmăresc şi îi presează psihic zilnic. În fine, risc sistemic este ca o treime din debitorii la bănci să fie în faliment şi, deci, în imposibilitatea de a mai lucra cu băncile.

Această situaţie nu este de ieri – de azi. E din 2009. Toate aceste mizerii au fost introduse sub preş de către cei care s-au jucat de-a creditarea în anii 2006-2008, iar asta s-a făcut cu aprobarea tacită şi, ulterior, cu susţinerea făţişă în calitate de apărător de ultimă instanţă, a BNR.

De ce s-a ajuns aici? Pentru că a existat iresponsabilitate în sistemul bancar la momentul punerii pe piaţă a creditelor riscante şi pentru că a existat indolenţă în controlul şi supravegherea acestei activităţi.

O lege care conţine ameninţarea permanentă că debitorul care nu mai poate face faţă datoriei să lase imobilul în mâinile băncii va face ca băncile, pe viitor, să fie mai atente cu creditarea. Creditul “doar cu buletinul”, creditul pentru orice (ex: la radio rulează o reclamă tâmpită în care o banca promovează un credit pentru reânnoirea stocului de muniţie a unui vânător …), creditul ieftin, toate acestea vor putea dispărea şi, în consecinţă, nu va mai fi nevoie să ne temem de alte riscuri sistemice viitoare.

În fine, legea dării în plată va putea determina atât reducerea preţurilor la imobiliare, ceea ce va lărgi plaja clientelei bancare potenţiale, cât şi dispariţia practicilor abuzive de pe piaţa colectorilor de creanţe.

Reporter: Darea în plata ar putea schimba în totalitate sistemul bancar autohton? Dar şi pe cel din regiune?

Gheorghe Piperea: Sunt convins că da. O parte din motivele pentru care sistemul bancar autohton se va schimba sunt expuse mai sus. Aş adăuga că modelul de “business” practicat de bănci în România, acela în care managerii şi executivii băncilor sunt urcaţi pe val de toţi avocaţii şi de toate levierele din lume şi surfează acolo dând impresia că sunt foarte eficienţi, a devenit anacronic. Nu mai “merge” acel business în care, indiferent cât de neatent, neprofesionist şi imoral eşti în derularea afacerii tale, faci profit pentru că BNR şi lobby-ul bancar te-a învăţat că profitul este privat, iar pierderile sunt socializate şi că poţi să pretinzi să păstrezi pentru tine chiar şi câştigurile ilegitime. Vremea acestor rente extrase din monopolul construit pentru bănci de statul – captiv la bănci, a apus. Trebuie ca băncile să reânveţe că şi banking-ul este un business, iar business-ul este intrinsec o activitate riscantă, care trebuie să fie derulată în concurenţă cu alţii, în respectul unei conduite morale minimale şi că bunurile cele mai de preţ ale unei bănci sunt clientela şi încrederea acesteia.

Pe de altă parte, este evident că, aşa cum spunea domnul deputat Zamfir azi (n.r. ieri) în Parlament, există milioane de debitori – persoane fizice în toată Europa, care se află în aceeaşi situaţie cu a celor 950 de mii de debitori români. Dacă legea noastră, bazată pe Dreptul Uniunii Europene, va fi funcţională, ea va putea fi importată şi de ţările din regiune, fără îndoială.

Reporter: Ce implicaţii pe plan politic consideraţi că va avea această lege şi ce schimbări în managementul băncilor?

Gheorghe Piperea: Cred că politicienii noştri vor ajunge să conştientizeze că Statul român este bazat, constituţional vorbind, pe câţiva piloni ignoraţi până acum în cei 25 de ani de “capitalism”: dreptatea (art. 1 alin.2 Constituţie), asigurarea unui trai decent pentru cetăţenii săi (art. 47 alin.1 Constituţie), caracterul social şi democratic, care exclud perpetua socializare a pierderilor şi sanc¬tificarea profitului privat.

Cred că, de asemenea, politicienii români vor conştientiza că România nu este o republică a experţilor, în care legile se fac după jaloanele fixate de deţinătorii puterii economice care, de regulă, abuzează de ea.

În privinţa managemenul băncilor, primul lucru pe care îl aştept este ca actualii manageri ai băncilor delincvente se plece şi, la fel, să plece şi şefimea BNR, aceea care, fără jenă, susţine şi andosează aceşti manageri – surfer de peste 5 ani, în ciuda tuturor evidenţelor care probează că valul pe care i-am urcat din prea mult entuziasm acum 12-13 ani pe aceşti surferi s-a stins.

Dincolo de aceste necesare demisii, vreau să văd în managementul băncilor oameni rezonabili, pe care i-am întâlnit în eşaloanele doi şi trei ale băncilor, care să vrea să înveţe din experienţele actuale şi să nu le mai repete. Încrederea în bănci este atât de redusă în acest moment întrucât aceşti manageri aroganţi s-au obişnuit să fie crezuţi pe cuvânt chiar şi atunci când negau evidenţele. S-a văzut, în schimb, că nimic şi nimeni nu e prea mare pentru a eşua – Volkswagen, deţinătorul prejudecăţilor relative la corectitudinea nemeţească, a sfârşit prin a recunoaşte că a greşit atunci când a măsluit testele de emisii de oxizi de azot ale motoarelor diesel. Acum lumea este încă tulburată, dar VW face eforturi de a recâştiga încrederea cumpărătorilor de maşini diesel. Asta trebuie să înceapă să facă şi noii manageri de bănci din România. Poate că vom vrea din nou peste câţiva ani, cine ştie, să avem încredere în bănci. Dar vechea gardă trebuie să plece. Şi dinozaurii au avut o vreme a lor, dar vremea aceea a trecut.

Reporter: De ce nu aţi acceptat criteriile propuse de bănci?

Gheorghe Piperea: Din cel puţin două motive – au fost făcute propuneri azi (n.r. ieri), în ziua dezbaterilor în comisie, în dispreţul procedurilor parlamentare care au început încă din aprilie 2015. În plus, propunerile erau în mod evident distructive – plaja aplicabilităţii legii şi eficienţa acesteia se reduceau până la anihilare. Ar fi dus, în plus, la o suprapunere cu alte legi, lucru care ar fi îmbâcsit nepermis practica acestei legi. În orice caz, nu au fost propuneri reale, ci doar motive pentru care legea nu ar trebui votată.

Reporter: Când credeţi că va fi aprobată în plen legea?

Gheorghe Piperea: Săptămână asta sau imediat după Ziua Naţională.

Reporter: Va promulga Preşedintele Klaus Iohannis legea dării în plată?

Gheorghe Piperea: Sper că da. În definitiv, şi domnia sa trebuie să accepte, într-un final, ceea ce spune Constituţia – că România este un stat social, în care dreptatea este fundamentul organizării sociale, iar nivelul de trăi decent este o preocupare zilnică, permanentă.

Jurnalul National/ Oana Stancu Zamfir: Țara în care bancherul hoț amenință clientul cinstit

Peste opt sute de mii de români sunt în situația de a nu-și mai putea achita ratele de bănci. Cei mai mulți dintre ei au luat credit pentru a-și cumpăra o casă, iar azi sunt în situația nu doar de a-și pierde locuința, ci de a se vedea și cu restul bunurilor executate și rămași datori în continuare, cu salariile poprite pe viață.

800.000 de familii, circa trei milioane de români au devenit ținta unei campanii extrem de agresive din partea bancherilor, având în frunte, culmea, tocmai Banca Națională care ar trebui să îi apere pe cetățenii acestei țări de abuzurile sistemului bancar. Abuzuri demonstrate de zecile de hotărâri ale instanțelor de judecată privitoare la comisioanele și clauzele nelegale introduse în contractele de credit.

BNR, care are o direcție specială de supraveghere, nu le-a văzut în toți acești ani. Așa cum nu a văzut nici creditul acordat Elenei Udrea, nici hoțiile care fac acum obiectul Dosarului Bancherilor. În schimb, de câteva luni, oficialii Băncii Centrale, cel mai activ fiind chiar Mugur Isărescu, atacă vehement, cu argumente care trec din minciună în ticăloșie, o lege care dă o soluție echilibrată pentru cele trei milioane de români. Legea privind darea în plată a bunului ipotecat prevede predarea imobilului astfel creditul fiind stins.

O soluție justă având în vedere că ai plătit un avans de 25-30 la sută, că ai plătit deja niște ani din credit, că banca ți-a introdus comisioane de risc prin care să acopere eventualele devalorizări, dar mai ales justă având în vedere că printr-o criză trebuie să treacă împreună și banca și clientul, nu doar clientul.

Ca arși au sărit cei de la BNR, înainte chiar să facă asta băncile comerciale. Ba că se omoară astfel creditarea, ba că dau faliment cinci bănci, ba că fug investitorii străini din țară. Aceleași bănci care vând creditele neperformante la zece la sută din valoarea lor. Ce dovadă mai mare că și-au acoperit astfel pierderea? Aceleași bănci care se vaită că n-au profit în schimb avem bancheri care câștigă peste un milion de euro pe an, potrivit raportării date de Autoritatea Bancară Europeană. Chiar și președintele băncii statului, domnul Ghețea de la CEC, are salariul lunar 30.000 de euro. Domnul Ghețea , cel cu creditul pentru fata lui Băsescu. Domnul Ghețea care afirmă că “Dacă ai primit ceva cu împrumut, trebuie să-l dai înapoi, deci să nu-și închipuie nimeni că poate scăpa de o datorie: fie face pușcărie, fie i se iau toate bunurile”! Iar adjuncta sa, doamna Iovu, e revoltată că românii care nu-și pot achita creditele sunt considerați azi debitori onești, în timp ce în Roma antică faliții erau uciși și tăiați în atâtea bucăți câți creditori aveau. Aici nu suntem în zicala “Bogatul nu crede celui sărac!”.

Suntem în fața unui sistem extrem de corupt și de puternic, care reacționează dur la orice tentativă de a fi reglementat. În Spania, după două cazuri de sinucideri ale celor dați afară din case, premierul s-a întâlnit în regim de urgență cu liderul opoziției pentru a decide măsurile legislative care se impuneau. În urma cazului spaniol, Parlamentul European recomandă Comisiei Europene introducerea dării în plată în toate statele membre și nu ca o soluție excepțională, ci ca una de care împrumutatul să poată beneficia primordial. În România, peste 30 de sinucideri din cauza datoriilor la bănci sunt semnalate doar de presa centrală. Parlamentul dă astfel un test de foc: rezistă presiunilor BNR, ale restului bancherilor care au agitat și Consiliul Investitorilor Străini sau se alătură doamnei Iovu și așteaptă să-și pună oamenii ștreangul de gât?

HotNews:

Darea in plata, legea care a infuriat bancile, a fost votata de Parlament. Cum functioneaza legea in Spania

Parlamentul a votat cu o larga majoritate legea care le da clientilor posibilitatea sa restituie bancii bunul ipotecat cand nu mai pot plati datoria, banca nemaiputandu-se indrepta catre alte bunuri sau venituri ale debitorului. Cunoscuta ca “Legea darii in plata”, ea a starnit numeroase controverse, bancherii spunand ca este o lege “cu dedicatie” pentru speculatorii imobiliari.

De partea cealalta, initiatorii spun ca este o lege care sa corecteze impartirea riscurilor intre banca si clienti atunci cand se acorda un imprumut, perceptia fiind ca institutiile de credit transfera toate riscurile asupra clientilor. Daca legea va fi promulgata de presedintele Johannis, ea va intra in vigoare in 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial.

Cum functioneaza aceasta lege in Spania (Dacion de pago)

Cabinetul Rajoy a adoptat la inceputul acestui an decretul care re-introduce stergerea datoriilor la banca in anumite cazuri concrete.

Exista insa cateva conditii:
1. Datornicii la banci pot fi iertati de plata creditelor daca venitul anual al familiei este mai mic de 22.365,42 de euro pe an (anterior, pragul era stabilit sub 20000 de euro pe an). In categoria persoanelor vulnerabile sunt incluse persoanele cu varsta de peste 60 de ani. In plus, se mareste plafonul pentru valoarea locuintelor pentru care s-a cerut creditul, de la 250.000 de euro la 300.000 de euro.

2. Valoarea locuintei nu depaseste 250.000 de euro

Guvernul spaniol a anuntat ca aceste masuri (cuprinse in Ley de Mecanismo de Segunda Oportunidad y Reduccion de la Carga Financiera y otras Medidas de Orden Social), urmaresc reducerea datoriilor si extinderea protectiei pentru grupurile cele mai afectate de criza. Aceasta a doua sansa se stabileste pentru datornicii “de buna credinta” si se completeaza cu prelungirea cu doi ani a suspendarii evacuarilor.

3. Iertarea datoriilor se poate realiza daca datornicul vinde bunul cumparat cu credit si plateste o parte din datorie. Daca bunul respectiv s-a vandut, de exemplu, cu 50% din valoarea creditului si se platesc bancii banii rezultati din vanzare, datornicul poate fi scutit de plata restului de 50%. Pentru creditele care nu pot fi scutite de plata, guvernul a decis ca datornicul trebuie sa accepte un plan de plata pe durata a cinci ani, aprobat de judecator.

Daca datornicul este de buna credinta si respecta planul, sau daca se stabileste ca a realizat un efort considerabil in acest sens, se poate decide iertarea definitiva a datoriei. Oficialii spanioli spun ca prin aceste norme se incearca un echilibru “intre interesul bancilor si al datornicilor, stabilind un mecanism permanent de faliment personal si nealterand un aspect fundamental in economia de piata, acela al culturii platii”.

Legea spaniola mai prevede reducerea termenului de prescriere a datoriilor de la 15 la 5 ani, potrivit paginii de internet “Noi in Spania”

Deocamdata, nu se stie cum vor opera in Romania normele de aplicare ale acestei legi.

Isarescu s-a opus de la bun inceput proiectului. Fara folos

“Referitor la ultimele initiative legislative, intreb si eu public: cine va mai acorda credite imobiliare daca se preconizeaza prin lege ca rambursarea se va face in cladiri?! Aceasta initiativa omoara din start creditarea viitoare. In consecinta, solutiile de tipul “credit dupa nevoi, rambursari dupa disponibilitati” dezechilibreaza balanta intre debitorii actuali si viitori, nu are rost sa-i impovaram pe viitorii debitori cu greseala din trecut si prezent. Este subminata viabilitatea activitatii bancare”, a spus Israescu intr-o conferinta de presa. El a reamintit ca banii acordati de banci sub forma de imprumut sunt banii deponentilor, care isi asteapta banii inapoi impreuna cu o dobanda, nu sub forma de “ferestre, case, acoperisuri”. Guvernatorul a punctat ca bancile nu urmaresc acumularea de proprietati imobiliare depuse garantie, nu sunt dezvoltatori imobiliari, nici agentii imobiliare si nici institutii de binefacere.

Potrivit proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate in favoarea creditorului, in situatia in care executarea obligatiilor asumate prin contractul de credit a fost garantata cu doua sau mai multe bunuri.

Debitorul trebuie sa transmita creditorului prin intermediul unui executor judecatoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare creditorului in care anunta decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate. Toate costurile notariale si ale executorului judecatoresc sau avocatului, dupa caz, vor fi suportate de debitor.

Dupa comunicare deciziei de catre debitor, creditorul nu mai poate urmari codebitori sau garantii personali sau ipotecari pentru stingerea creditului.

Proiectul de lege mai prevede ca la momentul incheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive, va fi stinsa orice datorie a debitorului fata de creditor, acesta din urma neputand solicita sume de bani suplimentare. […]

Proiectul legii darii in plata a trecut in unanimitate. Urmeaza votul in plen

Deputatii din Comisia Juridica discuta la aceasta ora (ieri – n.n.) proiectul de lege care ofera posibilitatea unei persoane care s-a imprumutat la banca si nu mai poate plati datoria sa treaca in proprietatea bancii bunul ipotecat, banca nemaiputandu-se indrepta catre alte bunuri sau venituri ale debitorului. Proiectul a trecut se Senat si de Comisia de Buget a Camerei Deputatilor, lipsind doar avizul favorabil al comisiei Juridice pentru a intra in plen. Dupa dezbateri, s-a trecut la propunerea eventualelor amendamente tehnice si apoi la votul pe articole. Proiectul a fost votat in unanimitate, fiind insostit de aplauzele celor prezenti. HotNews.ro a transmis LIVE TEXT dezbaterile din Comisia Juridica pe marginea acestui proiect de lege.

La discutii mai participa, inafara de membrii comisiei din Camera, reprezentanti ai comunitatii bancare si ai asociatiilor de protectie a consumatorilor de produse financiare.

Cele mai importante luari de cuvant:

Deputatul Daniel Zamfir, initiatorul legii:

Aceasta nu e o lege impotriva bancilor ci o lege care sa le responsabilizeze

Banca va introduce in circuitul civil imobilul. Debitorului i se reda dreptul la o viata noua, dua ce si-a epuizat toate caile de a-si salva casa.

El poate sa stea cu chirie, sa acceada la un moment dat la un nou credit

Sunt situatii in care oamenii nu mai au de unde plati si refuza sa mai fie sclavii bancilor

Aceasta lege a beneficiat de o campanie extrem de agresiva din partea bancilor si a BNR-ului. Au fost introduse in ecuatie si investitorii straini

S-a venit cu niste argumente de o ticalosie de neimaginat. Primul argument manipulator este ca legea ar incalca Directiva. Ma mira ca la nivelul BNR nu se cunoaste ce e cu Directiva asta. Sau ca legea s-ar aplica retroactiv, dar aici am sa-l las pe dl Piperea sa va explice cum e cu retroactivitatea

Mai vreau sa ma refer la un argument foarte ticalos. Ca legea ar determina falimentul unor banci si pierderi de 2-4 miliarde de lei. Dom`ne, cum sa discuti in termenii acestia cand stim toti ca bancile au vandut portofolii intregi cu 10% din valoare.Oamenii au platit 25% avans, au mai achitat si din rate, iar bancile au obtinut inca 10% din vanzarea creditelor!

Mai trebuie sa raspund la un argument care spune ca creditarea va fi omorata. Dimpotriva, oamenii vor avea mai multa incredere in banci pentru ca vor fi mai protejati. Iar bancile vor fi mai deschise si mai responsabile.

Mai vad ca s-a reluat creditul cu buletinul. Cel atat de hulit si aratat cu degetul

Guvernatorul Isarescu spunea ca lantul de incredere dintre clienti si banci s-a rupt. Pai nu cumva din cauza bancilor s-a rupt acest lant de incredere???

Si mai raspund la o ticalosie: ca legea ar fi facuta pentru speculatorii imobiliari. Sa mai vorbim in 2015 de rechini imobiliari? Iar cei care spun ca legea nu e pentru cei care nu pot plati arata dispretul BNR pentru cei 800.000 de clienti ai bancilor care nu-si mai pot achita ratele

Nu inteleg de ce se plang bancile ca nu mai fac profit, dar in acelasi timp presedintii lor iau cate un milion de euro pe an.

Ni s-a cerut un studiu de impact. Va prezentam un studiu de necesitate pe care l-am facut (urmeaza un filmulet care se deruleaza pe ecranul din sala, cu cazuri de romani care s-au sinucis din cauza bancilor)

Romania a fost doliu national si a cazut si un guvern. Eu va intreb sincer: Sunt peste 30 de cazuri de oameni care si-au luat viata, nu credeti ca Parlamentul trebuie sa adopte o lege care sa-i ajute pe oameni astfel incat sa nu-si mai ia viata?

Deputatul Nicolae-Ciprian Nica:

Dupa declansarea crizei, avem un milion de romani care au intrat in situatia de a nu-si mai putea achita datoriile la banci. Legea e deci necesara dar e si oportuna.

S-a spus aici ca s-ar putea sa avem o problema de sistem bancar daca aplicam aceasta lege. Nu e adevarat. Rolul bancilor e de a fi motorul economiei. Nu numai pe plan macro, ci si pe plan micro, de a-i ajuta oamenii sa isi achite creditele

Ati cesionat creditele unor firme de recuperatori. Bancile nu au avut nicio aplecare spre problema oamenilor ca sa duceti relatia cu clientii in asa fel incat sa nu apara acele drame pe care le-ati vazut

In legatura cu CHF exista o decizie a Curtii Europene de Justitie care a dat dreptate cetatenilor

Vointa parlamentarilor este de a trece aceasta lege pentru ca oamenii o asteapta si nu vrem sa mai dam ocazia ca si alte drame sa se petreaca

Deputatul Cosmin Necula:

In numele cetatenilor din Bacau, pe care ii reprezint, si care gafaie din cauza bancilor

In Constitutie se spune ca Statul are obligatia sa asigure un trai decent cetatenilor. Cand ramai fara casa, nu mai putem discuta de un nivel decent de trai.
Este clar ca legea trebuie sa asigure de ceea ce are ACUM nevoie poporul. Da, creditele trebuie achitate dar trebuie vazut cum si in ce forma.

Imi aduc aminte cand in 2009 Romania a imprumutat banci si a capitalizat banci. Practic, bancile au fost ajutate de catre romani. E momentul ca acest ajutor sa se intoarca.

Deputatul Sorin Stragea:

Noi am dat intotdeauna dovada de echilibru. Noi suntem in slujba poporului si cred ca trebuie sa dam dovada ca suntem constienti de menirea noastra. Vreau sa il felicit pe initiator. Ma raliez intru totul si va invit sa votati pentru acest proiect care este foarte important

Deputatul Laurentiu Mironescu, co-initiator:

In aceasta perioada au aparut o serie de intiative in sprijinul consumatorilor. Ele raporteaza interesul consumatorului la cel al producatorului, punand deasupra consumatorului.

Iata ce spune un contract de credit ipotecar fara a spune al carei banci apartine. Va las sa spuneti daca ele sunt suficient de acoperitoare pentru banca si nedrepte pentru client:Primul: “valoarea garantiilor nu va fi mai mica decat valoarea creditului. Banca va fi singura in masura sa stabileasca valoarea garantiei fara nicio opozitie din partea clientului“. Altul:”Din sumele achitate banca va acoperi datoriile in orinea asigurare, comisioane, dabanzi restante. Cu alte cuvinte principalul e ultimul!”

Va rog sa acordati vot favorabil

Deputatul Adam Luminita:

Oamenii au ajuns sa aiba drame si au nevoie de acest proiect. Aceasta lege nu are cum sa aduca ceva rau pentru banci pentru ca bancile si-au luat toate garantiile sunt indestulatoare. Sunt de acord ca imobilelor le-a scazut valoarea, dar e o scadere si la nivel de cerere si de oferta.

Nu vad de ce o banca ar da faliment daca votam legea

Este o iluzie ca ne putem negocia contractele de credit. Si va spun asta din experienta personala! Eu am incercat sa negociez si mi s-a spus sa incerc la alta banca daca vreau negocieri!

Deputatul Laurentiu Tigaeru:

Vorbesc ca unul care a luat credite ca om de afaceri. Am luat si in CHF si le-am rambursat. M-as fi asteptat insa ca bancile sa aiba o alta atitudine.Nu cred ca aroganta bancilor e solutia. Daca si noi am fi aroganti, altfel ar sta lucrurile. Si va mai spun ceva din postura de angajator: imi cer oamenii salarii de 2500 de lei ca au rate la credite. Eu nu pot sa le dau acesti bani pentru ca nu au nicio calificare. Iar ei pleaca in afara tarii sa lucreze

Bogdan Preda, dir executiv Consiliul Patronatelor Bancare

Am doua observatii si ma bucur ca dl deputat Tigaeru a mentionat comunicarea. CPBR a trimis o sesizare Comisiei Juridice in care a exprimat pozitia noastra. Observatiile mele sunt: Cazurile sociale extreme de mai devreme sunt cutremuratoare. Insa pentru ca Dv aveti o responsabilitate extrem de mare, ar trebui sa retineti si alte situatii extreme: cand cineva opreste Ferrari-ul in fata bancii si ii da bancherului cheile vilei sale de la mare sau de la munte. Acest proiect nu exclude asemenea situatii

In acest moment exista si la nivelul Guvernului un proiect initiat de ANPC care reglementeaza si situatia de dare in plata. Acest proiect contine referiri la debitorii persoane fizice cu situatii sociale deosebite

Alin Iacob, AURSF:

Dreptul la dare in plata trebuie pus imediat in aplicare.

S-a spus ca aceasta lege ar crea un infringement la adresa Romaniei, dar parerea mea este ca lucrurile nu stau chiar asa.

Solutia gasita- acest proiect – raspunde dramelor consumatorilor. In fiecare zi se produc drame- se destrama familii, raman copii fara parinti

Credem ca legea trebuie nu doar adoptata, ci adoptata foarte rapid

Pana la sfarsitul acestui an ea ar trebui promulgata de Presedinte si sa devina aplicabila incepand din 2016

Sunt contracte care prevad si penalitati cu 10 puncte procentuale peste dobanda. Acesti oameni vor sa nu fie pusi in situatia ca si dupa ce li se ia casa sa ramana cu veniturile poprite. Este imperativ ca proiectul sa fie adoptat

Bancile au avut acesti bani. Oamenii nu au luat credite cu forta. Bancile au stabilit prin evaoatorii proprii ca cele garantii sunt mai mult decat satisfacatoare. Si atunci de ce sa vina azi bancile sa spuna ca acele garantii nu sunt acoperitoare?

Nicolae Cinteza, directorul Supravegherii din BNR:

BNR nu avizeaza proiectul in forma in care a fost prezentat. Nu stiu de ce e ticalosie sa va spun ca exista riscul ca o banca poate da faliment? Asta e rolul meu, sa va spun despre riscurile potentiale. Iardaca acea banca va da faliment, va contamina alte trei banci.

Nu spun ca acest risc se va produce, ci ca el exista!

Se vorbeste ca rolul Parlamentului e unul social Si ca Statul trebuie sa fie unul la fel, social. Numai ca in cazul asta nu plateste Statul, ci platesc bancile.

Nu e normal ca Sttul sa intervina printr-o lege in cadrul unui contract.

Sa nu uitam ca banii dati pentru credite sunt ai deponentilor. Nu ar fi normal ca deponentul care vine sa-si ia dobanda, banca sa-i dea o cada sau o fereastra

Se va invoca aici dreptul bancii de a contesta. Numai ca acest drept trimite la articolul 4 care nu are nicio prevedere cu caracter social

Am facut o lista cu primii 50 de debitori cu garantii ipotecare. Din cei 50, 24 au restante foarte mari, uneori de 100%. Sunt dezvoltatori imobiliari, sunt persoane care au cumparat a treia casa…sa-mi fie iertat dar am impresia ca se cauta un fraier caruia sa i se puna in brate aceasta problema

Se invoca in sustinerea proiectului argumente care tin de protectia comsumatorului.

Niciun euro luat imprumut din Romania nu a fost folosit la capitalizarea bancilor

Intr-un caz extrem cum au fost cele prezentate in filmul prezentat, un presedinte de banca a fost inlocuit pentru un comportament pe care l-am considerat abuziv. Nu avem voie sa spunem despre cine e vorba, dar va asigur ca luam masuri

Bancile vor fi afectate prin scaderea solvabilitatii. Repet: in forma actuala nu sustinem legea

Ioan Cupsa, vicepresedinte comisie:

Sigur ca un bancher trebuie sa fie obiectiv si riguros. Insa dl Cinteza s-a dovedit a fi doar cinic si nu riguros. Ne veorbeste despre fraieri si ca BNR nu accepta comportamente in genul celui din filmul prezentat.

Eu sunt avocat, am fost sa iau un credit. Din fericire, pot sa duc acel credit si il voi duce pana la capat. Dar BNR, d-le Cinteza, cum si-a indeplinit obiectivul in curgerea vremurilor? Ma raportez la ultimii 15 ani. Va intreb de asemenea cum si-a indepinit BNR atributiunea de supraveghere, cata vreme starea de fapt arata o criza a creditului ipotecar.

Daniel Zamfir, initiatorul legii:

Vad ca dl Cinteza persista in ticalosie. Spune ca e rolul dansului sa ne spuna ca o banca va da faliment. Spuneti-0ne care e acea banca, pentru ca populatia sa stie si sa se fereasca!

De ce nu ne-ati spus inainte si de bancile care urmau sa dea faliment: Banca Albina, Bankoop..atatea si atatea banci?

Cum ati supravegheat BNR bancile care iata, ii dadeau credite soferului Elenei Udrea…ce supraveghere e aceea?

Nicolae Cinteza, directorul Supravegherii din BNR:

Nu am spus ca exista certitudinea ca o banca va falimenta, ci ca exista acest risc. Nu putem spune ce banca. Va dati seama ce s-ar intampla in sistemul bancar!

Supravegherea bancara nu inseamna protectia consumatorului. Doar ANPC o poate face si a facut-o cu prisosinta. In unele cazuri, foarte corect. In altele, bancile spun ca a facut-o abuziv

Ioan Cupsa:

D-le Cinteza, va rog sa ne tratati cu mai mult respect!

Nicolae Cinteza, directorul Supravegherii din BNR:

Nu am vrut sa jignesc pe nimeni ci vreau doar sa fiti corect informati si sa luati o decizie corecta. Ca altfel stiti ce se intampla? Cade si Prima Casa si celelalte credite.

Se va reduce loan to value la 45-50%, diferenta urmand sa fie acoperita de debitor!

Obiectivul BNR e stabilitatea preturilor. Dar eu raspund de Supraveghere, nu de stabilitatea preturilor

Romania a fost niminalizata in Consiliul Guvernatorilor ca fiind printre foarte putinele tari care nu au scos un leu de la Stat ca sa capitalizeze bancile

Avem o scadere a ratei neperformantelor, iar metoda noastra ar putea fi preluata decei de la BERD. Tocmai au fost pe la noi pe la banca sa se intereseze cum am facut ca sa faca la fel in tarile in care opereaza

Mihai Bogza, membru in conducerea Consiliului Investitorilor Straini:

Nu sustinem acest proiect de lege.

Nu este insotit de un studiu de impact. Nu o analiza emotionala ci una pertinenta

In acest an a fost trecuta o lege privind falimentul persoanelor fizice. Legea aceasta ramane sa intre in vigoare de anul viitor. Mie mi se pare ca in anumite portiuni priiectul pe care il discutam azi intra in conflict cu aceasta lege a insolventei persoanelor fizice

Bancile au analizat dosarele de credit pe legislatia din acel moment Nu aveau cum anticipa schimbarile legislative care urmau sa apara

Legea mai intra in contradictie si cu unele prevederi ale Codului Civil

Cand bancile vand cu 5-10% credite, ele vand doar acele credite pentru care nu mai exista garantii sau o posibilitate rezonabila de a le mai recupera

Daniel Zamfir, initiatorul legii:

D-le Bogza, dvs vorbiti din partea Investitorilor Straini sau din partea Bancpost, ca vad ca sunteti si presedinte de banca!

Mihai Bogza, membru in conducerea Consiliului Investitorilor Straini:

Din partea conducerii Consiliului Investitorilor Straini, din care face parte si Banpost!

Florin Danescu, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor

Credem ca darea in plata incalca Constitutia, legislatia europeana si Codul Civil

Emotionalul a dominat aici si rolul nostru e sa trecem de starea emotionala. In ultimii 5 ani pierderea sistemului bancar a fost de 1,6 miliarde de euro

Bancile nu castiga din orice pozitie, asa cum s-a spus aici

Atat la depozite cat si la credite se bazeaza pe formule matematice care nu se bazeaza pe emotii

Dorim sa fie privita situatia reala a bancilor

Noi trebuie sa le restituim si deponentilor banii depusi. E o relatie univoca pe care o avem cu deponentii

Din pacate aici in sala nu sunt reprezentati si deponentii

Ne bucuram ca nu sunt cazuri sociale in pasivul bancilor

Dar daca nu cantarim cu exactitate impactul si prin prisma deponentilor, care sunt mai multi decat cei imprumutati…

Si deponentii pot avea situatii dificile, nu doar cei care au luat credite

Informatii de background:
Proiectul de lege ofera posibilitatea unei persoane care s-a imprumutat la banca si nu mai poate plati datoria sa treaca in proprietatea bancii bunul care a fost ipotecat, atat si nimic mai mult. Deci, banca nu poate sa se indrepte decat catre bunului ipotecat, nu ca acum catre toate proprietatile, veniturile actuale si viitoare, asa prevede legea, potrivit initiatorului acestui proiect, deputatul PNL Daniel Zamfir

Potrivit proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate in favoarea creditorului, in situatia in care executarea obligatiilor asumate prin contractul de credit a fost garantata cu doua sau mai multe bunuri.

Debitorul trebuie sa transmita creditorului prin intermediul unui executor judecatoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare creditorului in care anunta decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate. Toate costurile notariale si ale executorului judecatoresc sau avocatului, dupa caz, vor fi suportate de debitor.

Dupa comunicare deciziei de catre debitor, creditorul nu mai poate urmari codebitori sau garantii personali sau ipotecari pentru stingerea creditului.

Proiectul de lege mai prevede ca la momentul incheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive, va fi stinsa orice datorie a debitorului fata de creditor, acesta din urma neputand solicita sume de bani suplimentare.

Legea nu raspunde unei probleme sociale, ci ii avantajeaza pe cei care au cumparat imobile inainte de criza, in scop speculativ, si poate genera falimentul unei banci, a declarat, saptamana trecuta seful Directiei Supraveghere din Banca Nationala a Romaniei, Nicolae Cinteza.

“Va spun cu certitudine ca s-au cumparat, de catre persoane fizice, terenuri, apartamente pe scari de bloc, case de vacanta, terenuri agricole in scop speculativ. La momentul cumpararii s-a sperat ca se va obtine o suma mai mare, dar caderea pietei a facut ca sa nu mai poata fi vandute. Intrucat pretul nu asigura rambursarea creditului, acesta a devenit restant, iar anumite prevederi din contract ar face ca debitorul sa plateasca nu numai cu terenul, ci si cu alte bunuri pe care le detine. Legea (privind darea in plata – n. r.) prevede transferul oricarui imobil, or, legea, asa cum este redactata in momentul de fata, vorbeste de transmiterea catre creditor a dreptului de proprietate a bunului imobil ipotecat in favoarea creditorului. Atata timp cat legea nu face diferenta intre tipurile de colaterale de care am vorbit in cazul celor 50 de persoane (cu cele mai mari credite – n. r.) si un apartament in care locuieste o familie cu doi copii si care nu mai poate plati creditul, mi se pare ca legea asta nu este o lege buna. Cel putin in forma in care este redactata ea acum, Legea nu numai ca ii favorizeaza pe debitorii acestia (speculatori – n. r.), dar va omori si creditarea. Bancile vor creste avansul! Acum este 15% – 20. Va urca spre 40% – 45% lejer! Legea nu este facuta sa ii protejeze pe cei care au cu adevarat nevoie de protectie sociala“, a explicat Cinteza.

In opinia sa, pentru sistemul bancar, in acest moment, riscul de reglementare legislativa este mai puternic decat riscul extern si incepe sa puna piedici infaptuirii unor tranzactii pe piata romaneasca. “A fost Ordonanta 50 (…), a venit Legea 193 care a creat pericolul falimentului a sase banci…Pericolul acesta inca nu este indepartat si, colac peste pupaza, apare acum darea in plata!“, a subliniat Cinteza.

Directorul din BNR a prezentat saptamana trecuta in cadrul unei intalniri la vila BNR de la Cumpatu, o situatie cu creditele acordate primilor 50 de debitori ipotecari, persoane fizice, in functie de valoare, inregistrate la Centrala Riscurilor Bancare (CRB), din care cel mai mare este in valoare de 5 milioane de euro. Dintr-o suma acordata de 485 de milioane de lei, 415 milioane de lei reprezentau, la 31.10.2015, iar 118 milioane erau restante. In acelasi timp, garantiile insumau 508 milioane de lei. Potrivit lui Nicolae Cinteza, pentru creditele cu garantii peste suma datorata nu ar fi probleme daca se aplica darea in plata, insa problema se punea la cele la care raportul dintre valoarea expunerii si valoarea garantiei a scazut atat de mult incat se ajunge, in anumite situatii, la 500%.

Potrivit acestuia, pierderile pe care bancile le-ar putea suferi in urma aplicarii legii, de 2 – 4 miliarde de lei, nu prezinta risc sistemic. “Dar, daca pica una din bancile grecesti pe darea in plata, credeti ca celelalte raman in picioare? Eu zic ca nu! (…) Cele patru banci cu capital grecesc au o pondere destul de mare in activele din sistem”, a subliniat directorul BNR.

Cinteza a adaugat ca s-a facut o simulare a efectelor Legii de catre Directia de Stabilitate din BNR din care reiese ca, pe 16 scenarii alese, in sase dintre ele una dintre banci intra direct in faliment.

Pe de alta parte, oficialul bancii centrale sustine ca orice unitate bancara ce ar putea avea probleme din acest punct de vedere poate sa puna la indoiala caracterul constitutional al legii.

Nicolae Cinteza a adaugat ca, in prezent, creditele ipotecare pentru locuinte reprezinta 47% din total, iar daca se adauga si creditele de nevoi personale cu ipoteca se ajunge la 64%. Rata de neperformanta pentru aceste credite atinge 6,3% – 6,4%.

HotNews/ Dan Popa: Proiectul legii darii in plata a trecut en fanfare de ultima reduta inaintea votului in plen. Ce urmeaza de acum inainte? Cine pierde si cine castiga de pe urma votului de marti

Asa cum HotNews a transmis LIVE, proiectul de lege prin care debitorii bancilor pot inmana bancherilor cheia casei si scapa de orice obligatii fata de banca, a trecut de Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, care e si for decizional. Raportul va fi transmis chiar in cursul acestei zile, urmand ca in cel mai scurt timp sa fie supus votului in plen. Legea ofera practic posibilitatea oricarui roman care a luat un credit si nu mai poate plati datoria, sa treaca in proprietatea bancii bunul ipotecat, institutia de credit nemaiputandu-se indrepta catre alte bunuri sau venituri ale debitorului. Comisia a facut marti doar amendamente minore, in ciuda reprezentantilor bancilor prezenti in sala. Dezbaterile de marti au fost cu pronuntata tenta emotionala, initiatorul legii, Daniel Zamfir aducand in locul studiului de impact un “studiu de necesitate”, de fapt o sinteza a circa 30 de stiri ale posturilor de televiziune din care rezulta ca mai multi romani si-au luat viata din cauza bancilor, legea darii in plata venind astfel in intampinarea unor situatii similare.Initiatorul proiectului de lege, deputatul PNL Daniel Zamfir, a declarat ca proiectul vine in ajutorul celor 800.000 de familii care nu mai pot sa-si plateasca ratele la banca pentru ca salariile lor sunt mai mici decat erau cand au contractat creditele.

“Astazi, in Romania, exista 800.000 de familii care nu isi mai pot plati ratele la banca. Prin aceasta lege reusesc sa fac ca aceste familii sa nu devina cazuri sociale. In situatia in care unul din trei romani nu mai poate plati creditele la banca, vorbim despre o problema a sistemului bancar, o problema pe care trebuie sa o rezolvam de urgenta“, a precizat Zamfir.

Practic, daca proiectul va fi votat in plen si promulgat de presedintele Johannis, la 15 zile de la aparitia in Monitorul Oficial orice roman poate sa predea cheile bancii de la care a luat creditul.

Scenarii posibile si alternative

1. Bancherii vor face totul pentru a opri promulgarea legii. Apropiati ai sistemului bancar au spus ca se va solicita Presedintelui Johannis sa nu promulge aceasta lege iar, daca ea va fi totusi promulgata, ar putea fi contestata la Curtea Constitutionala. “Riscul este ca -in ipoteza in care ea va fi promulgata si noi o vom contesta, pana la solutionarea contestatiei sa asistam la speculatori imobiliari care au luat in 2008 apartamente si care nepundu-le acum plati, sa dea cheile bancilor“, spune un bancher.

Bogdan Preda, director executiv la Consiliul Patronatelor Bancare spune ca pe langa situatiile cutremuratoare din filmul care arata romani care s-ar fi sinucis din cauza bancilor, pot exista cazuri din extrema cealalta: “cand cineva opreste Ferrari-ul in fata bancii si ii da bancherului cheile vilei sale de la mare sau de la munte“, spune Preda.

2. Ipoteza in care legea va aparea si isi va produce efectele. Cateva sute de romani (e complicat de evaluat cati vor fi, dar o parte a celor 800.000 de restantieri ar putea preda cheile bancilor) ar putea sa se puna sub adapostul legii. Caz in care, spun oficialii BNR, o banca ar putea da faliment. Daca acest faliment s-ar produce, prin contagiune ar putea atrage alte 3 banci din sistem. Deputatii prezenti marti la sedinta s-au indoit ca un asemenea lucru s-ar intampla.

3. Scenariul improbabil in care legea fie nu va fi promulgata fie va fi declarata neconstitutionala. “Vom face alta care sa depaseasca eventuale acuzatii de neconstitutionalitate. Aceasta lege e necesara, utila si urgenta!”, spune unul dintre initiatori.

Cine pierde si cine castiga de pe urma acestei legi?

“Am facut o lista cu primii 50 de debitori cu garantii ipotecare. Din cei 50, 24 au restante foarte mari, uneori de 100%. Sunt dezvoltatori imobiliari, sunt persoane care au cumparat a treia casa…sa-mi fie iertat dar am impresia ca se cauta un fraier caruia sa i se puna in brate aceasta problema“, spune seful Supravegherii din BNR, Nicolae Cinteza. Directorul din BNR a prezentat saptamana trecuta la Sinaia, o situatie cu creditele acordate primilor 50 de debitori ipotecari, persoane fizice, in functie de valoare, inregistrate la Centrala Riscurilor Bancare (CRB), din care cel mai mare este in valoare de 5 milioane de euro. Dintr-o suma acordata de 485 de milioane de lei, 415 milioane de lei reprezentau, la 31.10.2015, iar 118 milioane erau restante. In acelasi timp, garantiile insumau 508 milioane de lei. Potrivit lui Nicolae Cinteza, pentru creditele cu garantii peste suma datorata nu ar fi probleme daca se aplica darea in plata, insa problema se punea la cele la care raportul dintre valoarea expunerii si valoarea garantiei a scazut atat de mult incat se ajunge, in anumite situatii, la 500%.

De castigat castiga consumatorii de produse si servicii financiare, dar riscul este ca bancherii sa sufle si in iaurt cand vine vorba sa semneze pentru acordarea unui credit. “Pai cum sa semnez eu astazi un imprumut cuiva cand stiu ca peste 3-4 ani vine un parlamentar si schimba legea dupa cum vrea? Mai bine nu mai dau credite!. In plus, ce ii spun eu actionarului meu din strainatate cu privire la stabilitatea sistemului bancar?“, spune seful unei banci locale.

Concluzii

Sedinta de astazi a Comisiei Juridice a aratat doua lucruri esentiale. Primul, legat de educatia financiara a parlamentarilor care au condus sedinta. ~~In loc sa invite experti independenti care sa confirme sau sa infirme afirmatiile bancherilor, s-au multumit in a face afirmatii populiste din care sa dea bine in media.~~

De cealalta parte, reprezentantii sistemului bancar par si ei incremeniti intr-un proiect in care refuza in mod explicit sa isi asume vreo vina pentru tot ceea ce s-a intamplat, spun ca proiectul ii ajuta pe speculatori, dar uita sa spuna ca cei care au dat acele credite speculatorilor iau zeci de mii de euro lunar. Cand vine vorba de contracte de credit dau vina pe clientii care nu si le-ar fi negociat, desi in practica acest lucru este imposibil, iar daca discutia atinge clauzele asa numite abuzive, spun ca BNR nu poate interveni pe contracte.

Deputatii acuza BNR de aroganta (uneori pe buna dreptate), BNR explica lucruri tehnice pe care parlamentarii nu au cum sa le stie si, chiar daca pe termen scurt clientii bancilor par castigati, pe termen mediu si lung toti au de pierdut.

Gheorghe Piperea (Facebook):

Dl Cinteza a spus azi la Parlament ca banii dați de bănci cu credit sunt banii deponenților. Si de aceea, legea dării in plata a imobilului ipotecat nu ar fi buna, căci nu se poate restitui deponentului o usa sau o chiuveta.

Asta e o mare minciuna si dl Cinteza știe asta.

Banii dați cu credit nu pre-exista contractului si nu ii supraviețuiesc acestuia. Acești bani sunt creati prin simplul act juridic al împrumutului. Sunt bani creați din nimic. Sunt bani – datorie.

Ca este așa rezulta din faptul ca banca este obligată sa dețină rezerve minime obligatorii (2% la lei, 0% la euro) si nu rezerve integrale.

Dacă nu e convins, dl Cinteza poate sa il întrebe pe dl Isarescu – poate ii va explica acesta cum este cu alchimia (vrăjitoria) bancara.

Așa ca dl Cinteza nu ar trebui sa fie așa de speriat de consecințele acestei legi. Oamenii aceștia au primit de la bănci bani – datorie, bani creați din nimic, si acum restituie băncii, ca sa scape de lanțurile care i-au țintuit, case reale.

Toți știm pe Cineva care, ispitit de un avocat al cămătarilor, Hillel cel Batrin pe numele lui, i-a răspuns:

Dați cezarului ce-i al cezarului si lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu.

Gheorghe Piperea:

[…]Prin bunavointa conducerii Comisiei juridice, am fost in sala la dezbateri. Va pot confirma ca toti deputatii prezenti au fost, cu lux de amanunte si argumente, favorabili proiectului.

Va atrag atentia insa ca in sala au fost prezenti si lobby-istii bancari, precum si reprezentantul BNR, dl Cinteza, care, la unison, au fost categoric impotriva legii, agitind, ca de fiecare data, spectrul falimentului unei banci (dl Cinteza era sigur, de altfel, ca daca o banca ar intra in faliment in urma aplicarii acestei legi, alte trei banci ar intra in faliment, prin contagiune). Riscul ca legea sa fie trintita sau aminata este inca ridicat, caci acesti temeinici nu vor accepta prea usor aceasta lege care le da cosmaruri.

Asadar, aceia dintre dumneavoastra care sustin legea, ar trebui sa va contactati deputatul pe care l-ati ales uninominal si sa il convingeti de necesitatea si utilitatea acestei legi si, de asemenea, sa ii atrageti atentia sa nu se lase momit de “argumentele” emotionale ale celor care se tem de aceasta lege. Caci, daca aceasta legea este atit de infricosatoare pentru bancile delincvente, inseamna ca este buna pentru noi.

La fel ar trebui sa faceti si in ce-l priveste pe dl Iohannis – sa il convingeti prin scrisori si petitii sa promulge legea. Refuzul de a promulga legea (inutil, de altfel, intrucit deputatii care vor fi votat legea, vor vota la fel si la reexaminarea legii) sau un atac la Curtea Constitutionala (inutil si el, intrucit legea aplica si valorizeaza principiile fundamentale din Constitutie, in special cel relativ la dreptate si la asigurarea pentru cetateni, inclusiv pentru cei captivi la banci, a unui trai decent), nu va face decit sa amine cu citeva luni suferinta acelora dintre noi care se afla in menghina datoriilor catre banci sau catre colectorii de creante.

Multumesc Daniel Zamfir!

Sa fie intr-un ceas bun!

Voxpublica/ Costi Rogozanu: BNR puţin răvăşită de imoralitatea băncilor

Treaba o ştiţi, e simplă şi deja istorie. În perioada postcriză, în România a existat o grijă teribilă pentru echilibrul bancar, grijă plătită la greu de fraierii clienţi. Clienţii nu mai sînt ca pe vremuri doar clasă de mijloc, ci şi mase de precari care s-au împrumutat pentru supravieţuire sau din fascinaţie indusă de măreţul boom de consum românesc de acum 10 ani.

BNR a fost părtaşă şi element activ în susţinerea unor proptele de profit pentru bănci prin taxare şi comisionare a clientului de rînd. S-au acoperit şi aşa creditele neperformante, chestie care a dus la împovărarea clientului. Cînd ăsta din urmă a reuşit să mai şi cîştige în instanţe – după alte tergiversări cu legi amînate etc. impuse tot de Troică şi guverne – s-au întărit comisionările pentru orice mărunţiş, chestionarea soldului, tranzacţii diverse, lucruri care în multe părţi din UE ar fi considerate demenţă.

Am ajuns probabil la insuportabilul ipocriziei din moment ce tocmai din BNR a venit o judecată simplă şi directă. E mult prea tîrziu, dar tot trebuie promovată o aşa informaţie:

Comisionul de interogare a soldului la cardul de debit este imoral și o să vină o perioadă dificilă pentru că va fi transpusă directiva privind contul de plăți de bază, a declarat, luni, într-o conferință de specialitate, Ruxandra Avram, șef serviciu Direcția Stabilitate Financiară în cadrul Băncii Naționale a României.

“Vreau să aduc în atenție o nemulțumire, nu a mea personală, a celor care analizăm piața produselor financiare din punct de vedere al costurilor care, de multe ori, și nu îmi e frică să vă spun, sunt considerate puțin imorale. Am să vă dau exemplul unui singur cost. Sincer, nu mi se pare normal, cel puțin la cardul de debit – înțelegând disponibilitățile mele, să îmi cereți comision de interogare a soldului. Este, din punctul meu de vedere, un comision imoral. Eu îmi încredințez banii la dumneavoastră, pe ei nu primesc nimic, atâta timp cât ei sunt la vedere, în schimb sunt câteva comisioane inventate și considerate imorale. O să vină o perioadă dificilă pentru că transpunerea directivei privind contul de plăți de bază vă va obliga, practic, să vă aliniați cel puțin 10 produse în care concurența va fi foarte dură”, le-a spus Avram oficialilor din sectorul financiar. (sursa)

Bun, s-a indignat cineva de la BNR. E important. Să vedem dacă a fost doar o asumare personală a unei opinii sau are şi ceva ecouri instituţionale.

Ce mi se pare comic e că se aşteaptă miracole de la reglările competiţiei libere. Ha. Ca şi cum n-ar fi destule dovezi că am avut ani de zile o înţelegere deplină în abuz între toate băncile şi reglementatorii lor.

Comisioanele nu sînt doar “imorale”. Puteau fi şi ilegale dacă aveam reprezentanţi politici şi instituţionali care să nu fi fost imorali la rîndul lor în felul în care au aranjat legile pentru bail-out românesc în toată regula.

Agepres: Georgescu (BNR): În România, costul crizei a fost transferat asupra salariaților; legislația muncii a fost contrară intereselor salariaților

Costul crizei, în România, a fost plătit preponderent de salariați, iar această situație a fost favorizată și de legislația muncii, complet contrară intereselor salariaților adoptată în acea perioadă, susține prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Florin Georgescu.

“Cu ce rămâne cetățeanul? Repartiția venitului național net, deci după ce eliminăm și consumul de capital fix, adică amortizarea care nu intră în consumul intermediar, rămâne ceea ce se împarte între cei doi prieteni precum pisica și câinele: munca și capitalul. Cum se împarte ceea ce rămâne? Se face preponderent în favoarea capitalului limitându-se veniturile din muncă. În teorie, raportul trebuie să fie 60% — 65% pentru muncă și 30% — 35% pentru capital. În țările dezvoltate, capitalului îi revine 40%, iar muncii 60%. În România, situația este inversă: peste 60% la capital și sub 40% la muncă în 2014, deși în 2000 raportul era echilibrat — 50% — 50%, iar în 2008 a ajuns la 48% muncă — 52% capital. Costul crizei a fost transferat în mod neetic asupra salariaților, iar raportul s-a degradat pentru muncă la 40% și capitalul a obținut 60%. Această evoluție a fost favorizată și de legislația muncii complet contrară intereselor salariaților adoptată atunci”, a declarat marți prim-viceguvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, în regiune, situația este mai echilibrată din acest punct de vedere.

“Noi luăm 40% pentru muncă, ungurii iau 52% pentru muncă, până și bulgarii dau aproape 48% pentru muncă, polonezii — 44%. Asta este lupta între factorii de producție și jocul liber al prețului pe piață, prețul muncii, prețul capitalului ș.a.m.d. Sigur, lucrurile se pot îmbunătăți și prin negocieri între partenerii sociali”, a mai subliniat Georgescu.

Pe de altă parte, reprezentantul BNR susține că, în România, randamentul capitalului este foarte ridicat, și a crescut de la 11% în 2003 la 21% în 2013. Potrivit lui Florin Georgescu, asta înseamnă că cine investește 100 de unități, în cinci ani își scoate banii. Prin comparație, în Marea Britanie investiția se recuperează în 12 ani, în Germania în 10 ani, iar în Franța în mai mult de 16 ani.

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a prezentat, marți, o evaluarea situației economice a României, cu ocazia primirii, din partea Senatului Academiei de Studii Economice București, a diplomei ‘Virgil Madgearu’ cu medalie de aur.

Agerpres: Un articol din Codul muncii, care proteja un lider de sindicat de la concediere, declarat neconstituțional de CCR

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți ca fiind neconstituțional art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, care prevede că un salariat care ocupă o funcție de conducere într-un sindicat nu poate fi concediat de către angajator, cu excepția unor abateri disciplinare grave sau repetate.

CCR a luat în dezbatere marți o excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, conform cărora: “(1) Concedierea salariaților nu poate fi dispusă: (…) g) pe durata exercitării unei funcții eligibile într-un organism sindical, cu excepția situației în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârșite de către acel salariat”.

Potrivit unui comunicat al CCR remis AGERPRES, în urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii sunt neconstituționale.

Curtea a reținut că scopul reglementării, acela de a proteja activitatea sindicală prin instituirea unei măsuri de protecție a mandatului exercitat de reprezentanții aleși în organele de conducere ale sindicatelor, nu poate veni în coliziune cu interesele angajatorului, care, respectând dispozițiile criticate, este pus în situația de a suporta o sarcină excesivă, de natură a-i afecta dreptul de proprietate, consacrat de art.44 din Constituție.

“Evident că o protecție a persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatului se impune, dar o astfel de protecție trebuie să funcționeze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfășurată (asigurată, de altfel, de prevederile art. 220 alin.2 din Codul muncii), iar nu în ceea ce privește activitatea profesională, de bază, a angajatului, care este într-o situație juridică identică cu ceilalți angajați sub aspectul incidenței dispozițiilor art.61 și art.65 din Codul muncii”, declară CCR.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

O critica a legii aici:

Voxpublica/ Costi Rogozanu: Legea “dării în plată”. Cum fac parlamentarii bine pînă ţi se face rău

A trecut şi de deputaţi legea dării în plată. Nu mai poţi plăti apartamentul luat pe credit? I-l dai băncii înapoi. Aparent sună bine pentru mulţi dintre îndatoraţi. Legea a fost votatata de toată lumea în Camera Deputaţilor. A fost un singur împotrivă şi o abţinere.

Iniţiatorul legii însuşi ne-a dat o idee acum cîteva zile despre ce e vorba: “Nu facem o lege pentru cazuri sociale” (Daniel Zamfir, PNL). Vorba asta m-a pus pe gînduri. Pentru că era de fapt esenţa.

Vă veţi întreba ce m-o fi apucat după ce am beştelit băncile în toate felurile pe acest site. Nu, nu s-a schimbat nimic: s-a întîmplat inevitabilul, cei care au speculat bula imobiliară lovesc acum înapoi, victimele nefiind nici beneficiarii speculei, nici băncile. Să facem un mic istoric.

Avem o perioadă de boom imobiliar la mijlocul anilor 2000. Reglementatorii, zona legislativă, toţi asistă impasibili la creşterea preţurilor într-un ritm ameţitor. Creditarea creşte şi ea. Şi sînt încurajaţi la greu speculatorii care îngreunează din ce în ce mai mult achiziţionarea unei case de locuit pentru cetăţeanul de rînd. Preţurile artificiale se prăbuşesc după criză. Se inventează “ajutoare de stat” cu prima casă şi în felul ăsta băncile mai dau credite de achiziţionare (dar se menţin şi preţurile mai sus decît ar fi fost normal).

În perioada de criză şi BNR, şi parlamentarii fac tot posibilul să nu atingă nici cu o floare modalităţi de abuz bancar care au îngreunat şi mai mult plata datoriilor. Abia în ultimii ani s-au mai aşezat treburile, românii au început să mai dea bănci în judecată şi să cîştige. Dar nesimţirea lobbyului bancar a amînat o reglare normală a relaţiilor contractuale aberante stabilite în perioada de boom.

Şi acum vine Parlamentul şi spune că poţi da casa înapoi pur şi simplu dacă n-o mai poţi plăti. Ura. Dar staţi aşa. Cine strigă ura mai tare? Tot speculatorii. Adică ăia care după ce şi-au luat apartamente şi terenuri şi au făcut bani din tranzacţii umflate şi chirii, acum pot să scape şi de balastul postcriză fără să-i doară capul.

Tocmai diferenţierea între cazul unei familii cu o rată pe cap care i-a făcut viaţa grea este ignorat. Pentru că acum mulţi cetăţeni se trezesc că au plătit aproape un deceniu sau mai puţin o căruţă de bani aiurea şi au două posibilităţi: fie continui să te chinui să plăteşti o casă care va avea un preţ şi mai mic, fie o dai înapoi dar te trezeşti pe o piaţă ca înainte de 2003-4 cînd doar ăia cu banul grămadă, fie al lui, fie obţinut din credite dubioase, tot vindeau şi cumpărau.

Veţi spune: păi vor scădea mult preţul caselor, deci vom avea toţi acces, care-i problema? Păi e una mare, oricît ar scădea, tot vei avea nevoie de un credit ca să iei o casă. Cîţi dintre cei care au nevoie real de o locuinţă au la ciorap minimum 10 000 de euro? Şi atunci tot ăia care au capital vor cumpăra din nou case şi vor demara noua etapă cu rente din chirii.

Dracul stă aşadar într-un detaliu care nu-l interesează pe parlamentarul român: legea asta ar putea fi încheierea fericită pentru toţi speculatorii din România care ar fi trebuit să fie taxaţi şi reglementaţi de la bun început. Pretindem că-i ajutăm pe cei mulţi care nu mai pot plăti şi sînt evacuaţi din case, dar de fapt ne batem joc de munca lor de pînă acum, nu-i ajutăm în mod real să aibă o relaţie ceva mai sigură cu băncile prea puternice şi le zicem daţi-vă casele înapoi, păcăleala de 10 ani s-a terminat. Aţi luat ţeapă, dar măcar scăpaţi de datoriile oricum crescute aberant.

Consiliul Patronatelor Bancare a cerut parlamentarilor să preia o formulă agreată cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Propunerile prevăd că debitorul și soțul/soția acestuia nu dețin o altă proprietate imobiliară și nici nu au deținut una în ultimii trei ani, că achiziționarea bunului ipotecat a fost făcută prin credit, că imobilul ipotecat e locuința familiei, că rata lunară depășește 60% din venitul debitorului, că acesta nu are alte active pentru acoperirea datoriei, iar împrumutul nu e mai mare de 150.000 de euro.Avocatul Gheorghe Piperea, care a contribuit la redactarea textului de lege, spune că introducerea unor criterii de acest tip ar lungi nejustificat procesul și ar putea genera litigii în instanță, ceea ce ar face ca legea să se suprapună cu legea insolvenței persoanelor fizice.

“Această lege face să evite tergiversările care se întâmplă de ani de zile”, spune Piperea.

Bogdan Ciucă, președintele Comisiei, deputat ALDE, a insistat ca deputații să dea o formă socială legii, însă nimeni nu a formulat un amendament: “Trebuie să o aplicăm la persoane care sunt într-o anumită imposibilitate. Către ei vreau să meargă acest proiect de lege”. (profit.ro)

Legea susţinută de Zamfir şi de Piperea, care au urmat o tendinţă normală de critică şi oprire a băncilor din abuz, continuă de fapt abuzul. Aici nu e vorba doar de cît pierd băncile, ci de cît de mult pierd tocmai fraierii abuzaţi în primă instanţă. Probleme lor era că s-au trezit singuri şi neapăraţi în faţa volatilităţii valutelor, în faţa comisioanelor aiuristice, în faţa eventualelor tranzacţii cu credite neprofitabile care te pot lăsa pe mîna unor executori etc.

Băncile au fost nesimţite, iar BNR abia mai nou a început să lăcrimeze că au taxat imoral cetăţeanul de rînd. Parlamentarii au votat aiurea o lege care îi salvează şi pe speculatori, scad mult preţurile la case şi terenuri pentru, eventual, o nouă etapă de megaacumulare pentru cei care au bani. Şi uite aşa, toată laşitatea şi pasivitatea în faţa abuzului se închide cu o aberaţie care încearcă de fapt un restart tot pentru speculatori şi pentru acele cîteva procente de posesori de capital.

După un deceniu în care băncile sprijinite de troică nu au cedat nici un milimetru, după ce parlamentarii au tăcut înfriguraţi în faţa lobbyului bancar, acum s-a dat drumul la “lupta cea mare”. E trist şi suspect.

Aşa au ajuns asociaţiile bancherilor să dea caracter social legii şi aşa am ajuns să zic şi eu că e de bun simţ să te uiţi în primul rînd la aceia care au nevoie de susţinere reală. Iată-mă în postura stupidă de a da dreptate BNR – deşi pot să întreb cum de v-aţi bătut pentru binele băncilor pînă acum şi n-aţi făcut nici o concesie pentru creditaţi repetînd ca papagalii “e un contract, l-ai semnat, pa”? Ăsta e rezultatul politicii voastre. Cînd tot amîni să faci ce trebuie, te trezeşti cu riposte aberante. E foarte tîrziu să veniţi acum să propuneţi chestiunea socială după ce aţi tăcut ani de zile.

Exact familia aceea cu o singură casă luată pe credit, care avea nevoie de sprijin mult mai complex şi constant, este aruncată de legea asta în complet necunoscut.

Mai cred că această lege e doar începutul. Diverse curente politice fac un nou lobby pentru speculatorii “naţionali” spunînd că or să ajute poporul. Nu îl ajută, pur şi simplu vor să îngroape o etapă în care toată lumea din vîrf a cîştigat, toţi proştii din bază au plătit. În loc ca baza să recupereze daunele – măcar în instanţă deşi ar fi trebuit să fie mult mai simplu, dar parlamentarii n-au avut urechi să audă -, în loc ca speculatorii să fie falimentaţi şi victimele lor să capete o gură de oxigen, se întîmplă complet invers. Speculatorii răsuflă uşuraţi. Bun-platnicii unei singure case se trezesc că s-au chinuit cam degeaba şi că-i aşteaptă în cel mai bun caz o viaţă de chirie plătită probabil celor dintîi. Din etapa “băncile abuzează” vom evolua către o înfloritoare etapă “rentierii din chiriile plătite de precari”, mare scofală într-adevăr.

(Deşi aparent fără legătură, tot din această nouă etapă de populism în sensul cel mai rău face parte şi hotărîrea Curţii Constituţionale de a da o lovitură de graţie sindicaliştilor. Vom reveni.)

În loc de concluzie, poate vă uitaţi şi pe declaraţia de avere a parlamentarului iniţiator. Nu e singurul. E doar o picătură dintr-o pătură de demnitari şi funcţionari care ei înşişi au ajuns deţinători de case şi terenuri cu datorii de cîteva sute de mii de euro pe la bănci. E normal ca după ce ai luat rentele o vreme pe terenuri să scapi de balast şi să rămîi doar cu proprietatea pur şi simplu, nu?