Dezbatere despre Parteneriatul Transatlantic (TTIP). “Fiecare stat are interese, doar România văd că nu are niciun interes”

25-11-2015 3 minute Sublinieri

ttip

Un raport lansat astăzi de Institutul European din România susţine că este nevoie de un studiu de impact care să arate ce efecte va avea Parteneriatul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii asupra ţării noastre.

Dezbaterea de astăzi pe marginea working paper-ului „TTIP: stadiul actual al negocierilor şi relevanţa pentru România“ a evidenţiat câteva dintre problemele pe care Tratatul le ridică şi pe care autorităţile române încearcă să le minimalizeze, prin prezentarea beneficiilor economice, politice sau geopolitice.

Noul ministru al Energiei, Victor-Vlad Grigorescu, unul dintre autorii raportului IER, a arătat că pentru o negociere de o asemenea amploare este nevoie de suportul societăţii civile, aşa cum a fost nevoie şi pentru negocierile de aderare la UE care „au schimbat faţa economiei româneşti”. Oficialul a subliniat că România nu este nouă pe piaţa americană, ci cunoaşte această piaţă.

La rândul ei, Alina Bârgăoanu, prorector la SNSPA, a susţinut că relevanţa TTIP este mai degrabă în zona politică, geopolitică şi strategică, decât în cea economică, chiar dacă „negocierile tehnice sunt copleşitoare“. În opinia ei, Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii are ca scop refacerea Vestului, a lumii transatlantice, şi mai ales remedierea tensiunilor dintre SUA şi Germania, pe fondul crizei financiare din 2008, când aceste state au avut filosofii financiare total diferite.

Bârgăoanu a mai afirmat că TTIP este foarte important pentru România, deoarece ţara noastră “se află oarecum strivită între opţiuni geopolitice şi economice. În UE, România fără Germania nu are nicio cale de înaintare, iar din punct de vedere al securităţii, fără SUA, nu are nicio cale de înaintare”. „România are ce să pună pe masă şi poate să joace foarte bine în zona IT şi a energiei. Sper să nu intrăm în calitate de subcontractor, ci să ne concentrăm pe domenii în care putem fi competitivi“, a concluzionat prorectorul SNSPA.

Pe aceeaşi idee, Radu Zaharia, director general la Departamentul de Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului Economiei, a susţinut că dincolo de cooperarea politică şi militară solidă cu SUA, este nevoie ca parteneriatul strategic să capete şi mai multă substanţă economică, iar TTIP ar ajuta în acest sens.

Oficialul a pledat pentru acest tratat pe motiv că el deschide accesul firmelor româneşti pe piaţa SUA şi elimină barierele tehnice. În opinia sa, unul din interesele României în aceste negocieri este deschiderea pieţei americane pentru furnizorii de servicii de comunicaţii şi transport, cât şi eliminarea obstacolelor în domeniul achiziţiilor publice pe piaţa americană.

Zaharia a mai arătat că TTIP doreşte să creeze un capitol special pentru IMM-uri şi a mai amintit alte beneficii ale acordului precum scăderea taxelor vamale, eliminarea barierelor netarifare sau creşterea locurilor de muncă. Oficialul a recunoscut însă că nu există niciun studiu de impact care să arate ce efecte va avea Tratatul asupra României şi nici nu a răspuns la îngrijorările legate de scăderea standardelor. El a dat exemplul aderării Mexicului la NAFTA, susţinând că temerile nu s-au adeverit şi aşa va fi şi în cazul TTIP.

Întrebări şi probleme

În replică Gabriela Creţu, raportor al Senatului pe TTIP, a criticat faptul că Ministerul Economiei, care trebuie să furnizeze studii de impact pe Tratat, aşteaptă de la societatea civilă acest lucru.

Ea a mai afirmat că Tratatul nu este unul între egali aşa cum se spune.“Dacă comparăm pieţele respective, piaţa europeană este mai mare, ca număr de consumatori, şi mai egalitară decât cea americană. Cererea este mai mare decât cea pe care o pot găsi în SUA. Problema principală este însă monetară. SUA au o singură monedă, dolarul, în timp ce UE are o monedă comună pentru 19 state şi alte 7 monede pentru alte state, iar statele au interese diferite”, a explicat senatorul PSD.

Referitor la creşterea economică pe care o va aduce TTIP, Creţu a mai amintit că PIB-ul este un indicator înşelător deoarece adună tot ce se creează, dar nu scade tot ce se distruge, precum mediul sau solidaritatea oamenilor care nu pot fi evaluate în bani. În opinia ei, contează distribuirea PIB, iar criza financiară a fost generată de creşterea puternică a inegalităţilor.

Pe de altă parte, senatorul PSD a mai reamintit că economia românească este dependentă în proporţie de 70% de exporturile pe pieţele UE, sugerând că ţara noastră ar putea pierde odată cu intrarea în vigoare a TTIP. Mai mult, Creţu a arătat că vizele sunt un obstacol semnificativ în accesul firmelor româneşti pe piaţa americană.

“Poate am putea dezvolta o bilaterală economică cu SUA, profitând de parteneriatul strategic, iar avantajele ar fi mai multe şi riscurile mai puţine, Guvernele trebuie să se poziţioneze”, a concluzionat Gabriela Creţu.

La rândul ei, Mădălina Enache, coordonatoare a iniţiativei Stop TTIP România, a reamintit că societatea civilă trebuie consultată în acest proces de negociere al TTIP. “Atâta timp cât susţinem că va creşte economia, Ministerul Economiei ar trebui să dea date despre asta. Sunt mai multe ministere care trebuie să-şi asume o poziţie oficială privind acest Tratat, ca să ştim exact ce ne iese şi nouă. Fiecare stat are interese, doar România văd că nu are niciun interes şi susţine un parteneriat strategic şi vrea să prelungească un acord ISDS. Noi avem un acord de protecţie a investiţiilor cu SUA care poate fi oricând terminat unilateral. Dacă doriţi prelungirea lui, să ne daţi motivele”, a mai spus Enache, adresându-se reprezentantului Ministerului Economiei.

Ne facem piaţă de desfacere pentru nişte produse care nu respectă standardele noastre? De ce nu luăm cel mai înalt standard?”, a concluzionat ea.

[…] Vezi VIDEO pe epochtimes-romania.com

foto: http://epochtimes-romania.com

foto: http://epochtimes-romania.com

*


Categorii

1. DIVERSE, America, Corporatism, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

3 Commentarii la “Dezbatere despre Parteneriatul Transatlantic (TTIP). “Fiecare stat are interese, doar România văd că nu are niciun interes”

  1. Romania este o tara – inseamna terra = teritoriu, “ţărâna” (special am scris cu diacritice…) + oamenii ei (din si ai acestei ţărâne) + nevoilelor + bucuriile lor…
    STATUL nu este realitate fizica ci concept in spatele (sub masca) caruia grupuri de interese pretins reprezentative pentru oamenii tarii AR FACE BINE.
    Bine din acesta, ipotetic dar verificabil.
    Statul care se ocupa de Romania – tara nu este al tarii desi este format din oameni.
    Priviti caracteristicile lor – identitate -= ne-romaneasca; spiritualitate (sa nu spun altfel..) – ne-romaneasca; sistem de gandire (dobandit de educatie, in mare masura dar nu numai!) – ne-romaneasca.
    Alogeni, materialisti-atei, ne-crestini.
    CUM SA APERE EI TARA IN GAŞCA UE ???
    CUM SA RENUNTE LA OCAZIA DE A SE IMBOGATI PE SEAMA CELOR PE CARE-I INŞEALA???

  2. Nicicand un acord/parteneriat nu a fost discutat atat de contradictoriu precum cel in cauza. Si asta pe buna dreptate si in toata Europa. Conditiile comerciale dintre Partener si UE sunt deja atat de liberale incat argumentele ,,pentru,, actuale, in masura in care se argumenteaza cat de cat, sunt deadreptul ridicole; mai ales comparandu-le cu problemele pe care le pot suferi europenii in cazul ratificarii.
    Avantajele formulate: (pentru europeni) – cresterea economica, este neglijabila, unii afirma ca ar fi chiar negativa.
    -caderea barierelor comerciale: bariera comerciala tipica este cea vamala; acestea sunt deja in prezent practic inexistente.
    – armonizare normelor tehnice, in special in constructia de masini. Exemplele aduse ca argumente de adepti sunt banale: de ex.de genul, flanse cu 4 gauri in Europa necesita 8 gauri in peste ocean; sau semnalizatoarele auto europene trebue adaptate pt masini exportate peste ocean. Intradevar, probleme de viata si de moarte pt.Intreprinderile ce doresc sa exporte din Europa… Si fiindca acorduri comerciale se incheie pentru marirea eficacitatii productiei, resp. simplificarea proceselor si reducerea cheltuielilar de productie, se prezice o sensibila disparitie de locuri de munca in domeniile afectate. Si asa mai departe.
    In toata Europa tratativele sunt secrete. Nici parlamentele nu au dreptul sa cunoasca continutul tratatului. Si asta pe bun motiv. Tratatul cuprinde componente atat de brizante incat nici un om de buna credinta nu ar lasa copiilor sai o asemenea povara. In afara de exemplele (cunoscute) ce privesc alimentele, mediul inconjurator, etc. apare o conditie ce da dreptul firmelor parteneriale straine sa dea in judecata statul pe teritoriul caruia isi desfasoara activitate in cazul in care au impresia ca acesta le impiedica in atingerea performantelor economice impuse. Si nu in fata instantei nationale ci in fata unor tribunale ṕrivate ce se ocupa aproape exclusiv cu asemenea litigii. De ex.:Pentru a lucra ,,optimal,, (ieftin) o firma parteneriala nu-si indeparteaza deseurile in conformitate cu legislatia nationala in vigoare, ci le depoziteaza ilegal. Avertizata, nu intrprinde nimic si pentru ca pericliteaza sanatatea populatiei i se sustrage aprobarea de functionare pana la indepl. conditiilor legale. Daca pt. a intra in legalitate pierde 2 luni de productie, are dreptul sa dea in judecata statul roman pt.diminuarea profitului; cu mari sanse de castig. Pt. a ne face o parere despre asemenea tribunale, un exemplu: Pt. ca s-a fript pe picior cu cafeaua ce i s-a servit, vinzatorul a fost penalizat cu 2 mil. $ pt ca pe pahar nu era scris pentru consumator: ,,cafea fierbinte,,( Vinzatorul nu era proprietarul unui chiosc ci un renumit gigant comercial activ pe plan mondial) Exista armate intregi de avocati ce se ocupa numai cu asemenea litigii. Plata lor se calculeaza ca cota parte din valoarea penalizarii. Pare incredibil ca un parlament national sa-si lase uzurpat sistemul sau juridic intro asemenea masura, dar actualmente situatia se prezinta astfel.
    Situatia industriei Partenerului este intr-o situatie dezolata. Deficitul national , imens. Penalizarile la care sunt supusi cei ce sunt activi in aceasta tara, mai ales cei ce provin din ind. de automobile sunt fara precedent. Aceasta practica de a jupui firmele a devenit in ultima vreme o buna sursa de venituri pentru un stat in declin economic. Iar parteneriatul nu este decat acelasi lucru, dar la un nivel superior. Daca este vorba de capital si profit, nu exista scrupule. Este o mentalitate necunoscut intr-o asemenea masura in Europa; noi nu avem antidot impotriva unori asemenea cruzimi economice. Ziua in care un asemenea parteneriat in forma lui de azi va fi ratificat va fi o zi neagra pentru Europa. Azi inca nu este sigur daca parlanentele nationale vor fi consultate, ori va decide doar cel european singur, pt. toate cele 28 de tari.
    Si toate aceste in legatura cu un partener despre care spun unii ca este cea mai consolidata democrati din lume.

  3. Pingback: TTIP LEAKS. Documente secrete despre PARTENERIATUL TRANSATLANTIC SUA – Uniunea Europeana care confirma DOMINATIA CORPORATIILOR si presiunile pentru SCADEREA STANDARDELOR DE SIGURANTA ALIMENTARA | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare