OPINII SI ANALIZE IN RASPAR CU ASALTUL MINCIUNII ASUPRA BOR. Jurnalisti, sociologi, personalitati publice in PLEDOARII PE TEMA FINANTARII BISERICII SI A CATEDRALEI MANTUIRII. Val Valcu si Marius Pieleanu AU APARAT BISERICA, neasteptat si admirabil, in emisiuni TV, in toiul linsajului dezlantuit. Doctorita isterizata MONICA POP silita a se demasca: URASTE ORTODOXIA PENTRU CA… ESTE GRECO-CATOLICA! (Video)

DE CE ESTE NEVOIE DE FINANTARE PUBLICA PENTRU CATEDRALA? – Pledoariile ziaristului Val Valcu si preotului Ionut Corduneanu

Ziaristul Val Valcu si avocatul Ion Ilie Iordachescu despre finantarea Catderalei Mantuirii Neamului si banii de la buget pentru construirea de bisericii. Interviu cu pr. Ionut Corduneanu, vicarul administrativ al Patriarhiei Romane – la News Magazine cu Mihaela Barzila, 13 decembrie 2015

• Antena 3: News Magazine: De ce este nevoie de bani publici pentru Catedrala Mântuirii Neamului

Părintele Ionuț Corduneanu, Vicarul administrativ al Patriarhiei, a explicat la ”News Magazine”, într-un interviu realizat de Mihaela Bârzilă, de ce este nevoie de finanțare publică pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului.

”Nu o construim pentru noi, nici măcar nu o construim pentru generația pe care o reprezentăm. Faptul că este mare nu înseamnă neapărat că este și scumpă. În această etapă este nevoie de finanțare publică, altfel riscăm să se degradeze ceea ce s-a făcut deja. Trebuie să ne mișcăm foarte repede. În etapa următoare, a interioarelor și finisărilor, contribuția credincioșilor o va depăși cu mult pe cea a statului” a spus părintele Ionuț Corduneanu.

***

Marius Pieleanu APARA BISERICA de atacurile isterice ale doctoritei GRECO-CATOLICE Monica Pop si ale Cristinei Țopescu:

“Asta a fost păcăleală! Dânsa e greco-catolică, eu sunt ortodox! Şi a venit cu tunurile pe Ortodoxie. Vorbim de greco-catolici? Vorbim un pic? Deci cum sunt, doamnă? Buni, frumoşi, incoruptibili, taie chitanţă…?”

Marius Pieleanu APARA BISERICA de atacurile… de medialert

Extrase din emisiunea “Dincolo de stiri” cu Cristina Topescu (Antena 3) din 12 decembrie 2015, invitati: Marius Pieleanu si Dr. Monica Pop:

– Cristina Ţopescu: […] Bisericile primesc, însă, în continuare, plata salariilor personalului clerical, care vin tot de la bugetul de stat.

– Marius Pieleanu: Nu integral.

– Cristina Ţopescu: Nu integral?

– Marius Pieleanu: Nu!

– C. Ţ.: Dar în ce măsură, în ce procent?

– M. P.: Până în 50 %.

Marius Pieleanu.: […] Şi de la autorităţile locale ar putea să vină finanţările, numai să vină. Asta e important. Sunt câteva lăcaşuri de cult în curs de amenajare sau de construire, începând, sigur, cu Catedrala Mântuirii. Acolo nu e joacă, la catedrala Mântuirii, mai trebuie vreo 40 de milioane până s-o scoată la roşu, după aceea începe dansul, fiindcă amenajarea interioară. Dar nu toţi banii care au fost duşi către Catedrala Mântuirii sunt [de la buget], sunt şi bani din subvenţii, sunt şi bani din donaţii, și din alte surse de finanţare, din activitățile cu caracter comercial… Motivul [finanţării de la buget] este simplu: suntem singura Biserică Ortodoxă naţională care nu are o operă monumentală. Grecia are, sârbii au, ruşii…

[…] Dumneavoastră cred că sunteţi într-o neînţelegere, banii se vor da pentru catedrală! Nu se dau din buget, se dau din fondurile aflate la dispoziţia primului ministru. Cu siguranţă că Biserica Ortodoxă Română se va strădui să găsească alte formule financiare prin care să continue construirea catedralei, căci despre asta este vorba.

[…]

Dar aş vrea să fac aici o paranteză, pentru că eu aşa am trăit cu impresia, că noi nu avem nevoie de spitale! Fiindcă nu mai demult decât acum 4 ani, guvernarea de largă respiraţie democrat-liberală le-a închis, o parte din ele. Eu am tras concluzia că avem prea multe spitale. Nu a închis biserici, a închis spitale!

– Monica Pop: Păi trebuia să închidă biserici întâi. Problema este alta: au fost spitale care nu făceau altceva decât triaj sau internau bolnavi care n-ar fi trebuit niciodată internaţi…

– Marius Pieleanu: Deci dumneavoastră sunteţi de acord cu măsura lui Băsescu, să înţeleg. Aşa mi-aţi spus, că erau spitale care doar făceau triere. Deci sunteţi de acord cu închiderea spitalelor de acum 4 ani. Deci sunteţi de acord cu ce a făcut Băsescu.

[…]

– Cristina Ţopescu: Câți preoţi oare au har cu adevărat? Nu sunt mai puţini decât ceilalţi?

– Marius Pieleanu: Majoritatea lor au har, pentru că este o opţiunea sau nu să facă seminarul teologic, pentru că acolo s-au simţit atraşi, de lucrul ăsta.

– Cristina Ţopescu: Dar ce se întâmplă cu acei preoţi care cer bani la botez, la înmormântări, inclusiv la înmormântările oamenilor săraci, familiile sărace care rămân şi care nu au bani pentru înmormântări şi totuşi preoţii le jupoaie de bani…?

– Marius Pieleanu: Acelor preoţi trebuie să li se ridice dreptul de a mai profesa.

– Cristina Ţopescu: Păi am rămâne cu foarte puţini preoţi.

– Marius Pieleanu: Nu cred! Ştii că sunt peste 3000 de preoţi cu doctorate luate în marile centre teologice ale Europei astăzi, când vorbim, în România? Vorbesc de Sorbona şi de alte instituţii.

– Cristina Ţopescu: Nu mă încălzeşte cu nimic…

– Marius Pieleanu: De ce, pentru că sunt ortodocşi? Sau cum? Crede-mă că aceşti preoţi se raportează cu evlavie şi cu dragoste [la oameni], nu altfel. Eu, cu preoţii ortodocşi, am experienţe nu frumoase, am experienţe corecte. Eu cu preoţii ortodocşi am experienţe, nu multe, ci puţine, dar corecte. Cereţi chitanţă şi o să vi se dea! Faceţi, vă rog, diferenţa între serviciu religios şi donaţie. Donaţie din suflet. La preoţi puteţi apela să vi se ofere un serviciu religios pentru căsătorie, pentru un necaz sau pentru o bucurie, pentru nu-ştiu-ce, ăla e serviciu religios! Întrebaţi cât costă, preotul vă spune și vă taie chitanţă. Puteţi să cereţi, doamnă!

– Monica Pop: Putem să cerem și aveţi dreptate, dar nu dau! Ceea ce e un lucru foarte incorect! Dacă ceri, sigur că or să-ţi dea, pentru că ei ştiu foarte bine că sunt obligaţi. Dar nu dau.

– Marius Pieleanu: Mă stăpânesc foarte tare să nu vă întreb, pentru că sunt convins că o să spuneţi că amestec merele cu perele. Dar la doctor e altfel, doamnă? Eu aş putea afirma pe acelaşi tip de logică că majoritatea medicilor din România cer şpagă.

– Monica Pop: Da, și acelaşi lucru îl fac și popii, toţi!

– Marius Pieleanu: Sunteţi de acord cu ce am afirmat eu acum?!

– Monica Pop: Nu.

– Marius Pieleanu: A! Deci cu medicii nu sunteţi de acord [vizavi de afirmaţia că iau şpagă], cu preoţii – da. Asta încerc, să vă spun, e un procent. Asta e o pornire nu raţională, sunt afirmații emoţionale, doamnă! Nu analizaţi ce spuneţi? Doamnă, ce-i cu dumneavoastră? Doamne fereşte!

– Cristina Ţopescu: Colegul meu îmi spune că a plătit 4 milioane la botez, i s-a tăiat chitanţă pentru două. După ce i s-a tăiat chitanţa i s-au mai cerut patru. Biserica de pe Dorobanţi.

Marius Pieleanu: E foarte în regulă, un coleg de-al tău a avut o problemă cu un preot. Trebuia să-i spună că nu-i dă, ce i se întâmplă? Îl afurisea, ce-i făcea? Despre normalitate chiar putem vorbi la infinit în ţara asta. E o jignire la adresa întregului corp bisericesc, cum puteţi să spuneţi aşa ceva, că majoritatea cer şpagă? Dar nu e adevărat!

Cristina Ţopescu: Din 30.000 de structuri din subordinea Patriarhiei, cum aţi auzit în materialul campaniei noastre, s-au construit 14 centre pentru bătrâni şi 21 de adăposturi pentru persoanele fără adăpost, victime ale violenţei domestice ş.a.m.d. Din 30.000. 14 centre pentru bătrâni la nivelul întregii ţări!

Marius Pieleanu: Sunt peste 785 de centre, cifrele astea nu sunt chiar actualizate, în toată ţara, în cele şapte mitropolii, inclusiv Basarabia.

Cristina Ţopescu: Nu, vorbeam de centre pentru bătrâni…

Marius Pieleanu: Nu, că sunt mai multe, asta încercam să spun.

Cristina Ţopescu: Nu. Astea sunt date din campania noastră şi reporterii noştri s-au informat foarte bine, cifrele sunt foarte exacte.

Marius Pieleanu: Atunci cifrele mele nu sunt exact; e musai, dacă sunt reporterii tăi, sau…?

Monica Pop: Păi nu vă convine! Să zicem să sunt dublu faţă de cât au zis reporterii, triplu! E posibil din 30.000, să fie sub 100?

Marius Pieleanu: Doamnă, ce-aţi vrea dumneavoastră să facem cu Biserica asta Ortodoxă? Să-i arestăm?

Monica Pop: Ei să facă spitale!

Marius Pieleanu: Bun, şi dacă ei sunt incapabili să facă asta, ce-aţi vrea să facem? Să vină „tinerii frumoşi şi liberi” să-şi aleagă Patriarhul? Vreau să vă întreb foarte sincer: ce-aţi vrea să facă Biserica Ortodoxă Română?

– Cristina Ţopescu: Să fie aproape de oameni…

– Marius Pieleanu: Asta încearcă să facă. Nu-i iese foarte bine, dar asta încearcă să facă. Dar dacă nu-i iese, o Biserică de aproape 2000 de ani, ce vreţi să facem cu ea? Sunteţi foarte critici. Ce vreţi să facă Biserica? Punem pe net ce vreţi să facă Biserica? Lăsaţi-i pe ei în pace! Noi avem libertatea să mergem sau nu la Biserică. Punct. Nu ne obligă nimeni să mergem la Biserică dacă nu vrem. Dacă nu vreţi să intraţi în Biserică, nu vă duceţi.

Duceţi-vă la DNA dacă aveţi o problemă cu Biserica. Astăzi în ţara asta funcţionează, mai bine decât Biserica, Direcţia Naţională Anticorupţie. Mergeţi şi reclamaţi! Care-i problema? Că nu înţeleg! Dacă toţi preoţii sunt corupţi și am ajuns să facem astfel de afirmații! În condiţiile în care comunismul i-a pus în genunchi, au vrut să-i desfiinţeze, 60 de ani au trăit prin hrube şi în condiţiile în care Biserica Ortodoxă Română împreună cu armata română au făcut cele mai mari sacrificii, cele mai multe momente din istoria română sunt legate de armată şi de Biserică.

Monica Pop: Sunt 11.000 de biserici şi 400 de spitale în ţara asta! E normal aşa ceva?

Marius Pieleanu: Dar aţi spus că spitalele trebuie desfiinţate, doamnă! Foarte bine, doamnă! Desfiinţaţi spitale, doamnă!

[…]

Eu am venit să apăr Biserica, doamnă, nu nişte oameni! Să lămurim lucrurile! Dacă au greşit [preoţi], la puşcărie! Dar eu am venit să apăr Biserica Ortodoxă Română! Nu nişte figuri, nişte nume vremelnice şi trecătoare. De ce-mi dai exemple d-astea [ca PS Teodosie]? Denunţ la DNA! Dacă au făcut porcării, chiar dacă este înalt prelat, la puşcărie! Dar nu contestaţi faptul că peste 85% dintre români se declară ortodocşi, iar, dintre ei, 2/3 spun că sunt ortodocşi practicanţi, că merg la Biserica asta pe care o afurisim noi că e coruptă, merg cu regularitate. Dacă oamenii au furat sau fac lucruri care contravin preceptelor dumnezeieşti, legale, să meargă la puşcărie! Dar nu mai mult decât doctorii corupţi, profesorii corupţi şi alte bresle din ţara asta corupte. Atenţie!

[…]

– Aveţi dreptul să treceţi la altă religie, doamnă!

– Monica Pop: Dar am spus eu că am religia ortodoxă vreodată?

– Marius Pieleanu: Aa, nu sunteţi ortodoxă? Păi spuneţi populaţiei! Deci eu sunt ortodox, dumneavoastră – nu! E firesc, dacă nu sunteţi ortodoxă, să criticaţi ritul ortodox! Şi e firesc ca eu, care sunt ortodox, să-l apăr!

– Monica Pop: Sunt greco-catolică.

– Marius Pieleanu: Sunteţi greco-catolică! OK! Despre greco-catolicism vorbim? Avem timp?

– Cristina Ţopescu: Nu mai avem timp. În altă emisiune.

– Marius Pieleanu: În altă emisiune! Mulţumesc frumos! Asta a fost păcăleală! Dânsa e greco-catolică, eu sunt ortodox! Şi ai venit cu tunurile pe Ortodoxie. Vorbim de greco-catolici? Vorbim un pic? Deci cum sunt, doamnă? Buni, frumoşi, incoruptibili, taie chitanţă…? Ne-am lămurit! Populaţia care s-a uitat la tine s-a lămurit! Deci greco-catolicii sunt Dumnezeu pe pământ, ortodocşii – nişte puturoşi şi nişte săraci. Am înţeles!

***

• ActiveNews:

Marian Munteanu: La câte resurse avem, ne permitem să facem câte-o Catedrală a Mântuirii în fiecare județ. Dacă nu s-ar FURA! / Mesaj către seculariști: România va fi ultimul loc de pe pământ unde se va prăbuși creștinismul

Fostul lider al studenților care au protestat în Piața Universității în 1990, Marian Munteanu, a discutat despre problemele Bisericii Ortodoxe și recentele proteste la adresa comunității creștine din România. Într-o emisiune de la Realitatea TV, Marian Munteanu a afirmat, printre altele, că România are resurse pentru a construi câte-o Catedrală a Mântuirii Neamului în fiecare județ.

“La câte resurse avem, putem construi câte-o catedrală de-asta în fiecare județ. Și nu s-ar simți. Dacă nu s-ar fura. Toate costurile astea de care ne plângem, înseamnă nimic. O donație pe care ai dat-o într-o după-amiază pentru că ai avut chef. Avem niște resurse enorme, dar nu știm să le folosim, să le gospodărim” a spus el.

Într-un alt moment al emisiunii, Marian Munteanu a transmis un mesaj fără echivoc asociațiilor și grupurilor seculariste și atee din România.

“Țara asta are biserici pentru că oamenii au dorit să le construiască. Ele sunt fizic, tehnic, în proprietatea parohiilor. Au lăsat moșteniri, au donat bunuri tocmai pentru ca să întărească această instituție în care ei cred. Trebuie să respectăm lucrul ăsta. Îi aud pe câte unii: ‘dar de ce au ăia atâtea construcții?’. Dar ce facem, trebuie să-ți dau ție socoteală pentru ce fac cu banii mei? Sunt atâția milioane de oameni cinstiți care putem dona Bisericii un hectar de pământ, să zicem. Care-i problema? Cui aș vrea s-o dau? Nu știu cărui grupuleț care vrea să desființeze religia? Ei, uite că nu! Oamenii ăștia care-s nemulțumiți de felul în care se comportă poporul român trebuie să înțeleagă – deși avem multe bube, că poporul român este un popor creștin. Să se înțeleagă acest lucru. Să nu mai încerce să lupte inutil. România este o țară creștină și așa va fi. Fie că le place unora, fie că nu le place. Și să mai știe acești oameni, că dacă se va prăbuși ordinea creștină, România va fi ultimul loc unde se va prăbuși creștinismul. Am dat probe în istorie: românii au renunțat la orice, doar ca să-și păstreze credința. Au renunțat la tot. Asta însă n-au cedat-o. Pe două lucruri s-au concentrat românii. Au avut două lucruri în vedere: să-și țină pământul și să-și țină credința în Hristos. Și asta o s-o facă în continuare. Pentru că dacă nu o s-o facem, n-o să mai fim. E o chestie de firesc, e natura existenței noastre”, a tunat Munteanu.

Marian Munteanu, despre banii Bisericii și alte cheltuieli bugetare: “Vreți să vorbim de resursele subsolului și cum sunt ele gestionate în numele nostru?”

Marian Munteanu, a publicat pe o rețea de socializare, sub titlul “Bugetul Sfântului Nicolae”, o analiză scurtă a felului cum “o anume zonă a societății civile“, a întâmpinat cu “urale de bucurie” presupusele tăieri ale bugetului Bisericii, în timp ce alte instituții ale statului “care interesează mai puțin de 1% din cetățenii României”, beneficiază de sume bugetare de zeci de milioane de euro, fără ca acest fapt să “nască vreo emulație civică”.

Redăm aici mesajului fostului lider al studenților în timpul Mineriadei din 1990:

“Pregătindu-mă (…) în ajun de mare sărbătoare, să transmit cuvenitele urări prietenilor ce poartă numele Nicolae/Nicoleta, mă gândeam că nu știu cât de mulți suntem cei care ne amintim “detalii” din viața pământeanului Nikolaos, legendar arhiepiscop al Myrei, binefăcător al săracilor și apărător al credinței: cum a dat el pungi cu bani fecioarelor sărace, cum a împărțit nevoiașilor grâne din avuția imperială, cum a făcut atâtea și atâtea alte “minuni”…

Cu aceste gânduri, am intrat pe net unde, dintr-o anume zonă a “societății civile”, am fost întâmpinat cu urale de bucurie. Ce s-o fi întâmplat? m-am întrebat. O fi venit Moșu’ cu o zi mai devreme? Vestea cea bună (iertată-mi fie suprapunerea semantică), aducătoare de entuziasm civic în articole și postări pline de voioșie, era aceea că Guvernul, în sfârșit, retezase bugetul “hrăpăreței” noastre Biserici.

Vă declar din capul locului că am primit, și eu, această veste cu mare bucurie! Da, cu mare și “neprecupețită” bucurie !

Iată, mi-am zis, ce “cadou” am primit noi cu ocazia zilei Sfântului Nicolae! Recunosc, însă, că nu la economia bugetară m-am gândit în primul rând, ci la virtuțile educative (fie ele și neprevăzute de inițiatori) ale acestei măsuri. Asta pentru că Sfântul, cel puțin în tradițiile noastre locale, este nu numai un binefăcător ci și un neîntrecut pedagog. Pe lângă darurile făcute copiilor cuminți, „Sfântul Nicolai” cel din cui, mai poate și domoli anumite năzdrăvănii, cum știm din Humuleștii amintirilor lui Creangă.

O primă lecție, de-a dreptul civică, este aceea că ar trebui să fim mai atenți unde se duc banii noștri. Bugetul statului este o resursă care ne aparține tuturor, nu-i așa? El trebuie gestionat, așadar, în folosul cetățenilor.

Dacă am fi, deci, atenți dar și corecți, am observa că, spre exemplu, în anul 2014, Biserica a primit de la bugetul de stat aproape 65 de milioane de Euro. Din acești bani, 20 de milioane au ajuns la cei săraci și sinistrați, sub forma ajutoarelor sociale. O fi mult? O fi puțin?

Dacă vom împărți sumele alocate Bisericii și cheltuite pentru salarii, construcții de biserici, catedrale etc. (45 milioane), vom observa că, pentru fiecare cetățean român, statul a vărsat 2,2 Euro pe an în conturile Bisericii. Adică, pentru a fi mai clari, am dat, vrând-nevrând, cam 80 de bani pe lună (0,80 lei), pe cap de locuitor! O taxă “împovărătoare”, de care Guvernul se pregătește, iată, să ne izbăvească!

Întrucât conștiința noastră civică trebuie să fie mereu trează, n-ar strica să fim cu adevărat atenți la TOATE cheltuielile bugetare.

Păi, dragi prieteni, numai TVR a primit, în 2014, 44 milioane Euro! N-am auzit să se nască vreo emulație civică pentru că statul, adică noi, contribuabilii, finanțăm în așa hal o entitate care interesează mai puțin de 1% din cetățenii României.

Exemplul cu TVR e, desigur, un fleac. Vreți să vorbim de resursele subsolului și cum sunt ele gestionate în numele nostru? Sau de prețul apei în București? Sau de bonusurile ministeriale? Sau de cele 260 de milioane de Euro alocate pentru renovarea unui singur stadion? A calculat cineva cât ne costă fie și măcar abonamentele telefonice și alte “dotări” plătite aiurea, tot de la bugetul statului? Ar fi bine să o facem. Și vom vedea că nu va mai fi vorba de milioane. Ci de miliarde. Multe miliarde.

Dacă vrem să fim civici cu adevărat, atunci să avem tăria și decența să începem cu începutul. Și, după ce vom stârpi hoțiile și risipa ce devalizează bugetului statului român, vom discuta și despre bugetul Sfântului Nicolae”.

• Ziuanews/ Sorin Rosca Stanescu: Blestemul neamului?

Este un blestem al neamului nostru această tendinţa continuă de a ne distruge valorile? Care, până la urmă, înseamnă autodistrugere? Dacă urmărim ce se întâmplă, s-ar putea să dăm acestei dureroase întrebări un răspuns pozitiv. Iată ultimul exemplu. Atacarea Bisericii Ortodoxe Române.

Pe bună dreptate, Adrian Severin a iniţiat un scurt serial editorial. În apărarea Bisericii Ortodoxe Române. Faţă de cine? Faţă de dictatura mediocrităţii. Pentru că cei care încearcă să demonizeze biserica noastră reprezintă, nu numai o minoritate, cel mult câteva mii de persoane în raport cu milioanele de credincioşi şi cu sutele de mii, dacă nu cu milioanele de practicanţi, ci şi o crasă mediocritate. Persoane care dovedesc prin afirmaţiile lor că nu ştiu aproape nimic despre istoria Bisericii Ortodoxe Române. Şi în acest sens am să dau un exemplu.

De foarte multe ori în ultime vreme, în spaţiul public, auzim afirmaţii de genul “de ce trebuie noi să plătim salariile preoţilor?”, „de ce trebuie noi să ajutăm financiar Biserica Ortodoxă Română?”, „de ce nu se impozitează veniturile bisericii?”. Dincolo de faptul că dacă s-ar întâmplă toate aceste lucruri, cu certitudine, nu omul simplu ar fi cel câştigat, sub aspect financiar, ci doar hoţii care ar avea de unde fura mai mult. Mai există şi un element, ţinând de cultura generală, care trebuie pus în discuţie. Şi care este ignorant din motive ţinând de incultură sau chiar cu rea-credinţă de componenţii acestui front numit dictatura mediocrităţii.

Când regimul Alexandru Ioan Cuza a decis secularizarea averilor mănăstireşti pentru a face o reforma agrară, prin împroprietărirea ţăranilor, Biserica Ortodoxă Română era extrem de bogată. Şi prosperă. Ea reprezenta, pe lângă inestimabila ei valoare spirituală, vorbind în termeni moderni, singura structură naţională de bun management economic. Terenurile agricole, viile, pădurile, morile, etc. administrate de biserica noastră funcţionau la cei mai înalţi parametrii, munca era bine organizată, iar cei care o prestau erau corect răsplătiţi. Când din raţiunile pe care le ştim din istorie – cei care le ştim – Regimul Cuza a decis secularizarea, cu Biserica Ortodoxă Română a fost încheiată o înţelegere.

O înţelegere scrisă. Între stat şi biserică. Care ţine loc de contract. Conform acestei înţelegeri, statul român s-a angajat ca în schimbul preluării unei părţi substanţiale din averile mănăstireşti – care nu erau furate de la nimeni, ci erau dobândite de-a lungul secolelor prin donaţii şi prin activitate destoinică – o parte din veniturile lunare ale preoţilor să fie asigurate de stat. Vin acum unii ignoranţi sau răuvoitori pentru a se întreba, iar şi iar, de ce guvernele României “nu-i taie pe popi de la porţie”. Păi de aceea. Pentru că “pacta sunt servanda est!”. Hai băieţi, daţi fuga la dicţionare!

Cam aceeaşi sunt profund preocupaţi de impozitarea veniturilor obţinute de Biserica Ortodoxă Română. Ca şi când, în alte state, singura grijă a autorităţilor, chiar asta ar fi. Cum să le ia bir păstorilor de suflet? Ce a făcut Biserica Ortodoxă Română pentru ca noi să fim o naţie, una dintre naţiile importante din Europa, pentru ca neamul să existe şi să se unească, ce a făcut această biserică pentru cultura poporului român, pe vremea când singurii dascăli erau preoţi şi singurele cărţi erau tipărite în mănăstiri, nu vor să ştie sau, pur şi simplu, nu au aflat niciodată aceşti compatrioţi care bat din picior şi mârâie la adresa bisericii noastre.

Dar fenomenul nu loveşte doar în biserica. Poate nu aţi băgat de seamă, dar, de-a lungul ultimilor douăzeci şi şase de ani, ca să mă refer doar la această parte a istoriei recente, românii au reuşit performanţa de a scuipa sistematic în obrazul pe care l-au pupat. Vă amintiţi de Dan Amedeo Lăzărescu? Împroşcat cu noroi, acest nobil intelectual român a fost, practic, omorât cu zile. Care era “vina” lui? Pentru că în anii de teroare comunistă, cu pistolul la tâmplă, ca şi mulţi alţii, a semnat, formal, un angajament de colaborator al securităţii. Fără a fi dat vreodată curs acelui angajament, smuls prin violenţă. Şi a fost porcăit Dan Amedeo Lăzărescu până când a murit de inima rea.

Dar Mona Muscă? Ani de zile, la rând, toate sondajele de opinie arătau că doamna Mona Muscă este pe primul loc în topul credibilităţii, al popularităţii şi al intenţiei de vot. An de an, a primit cele mai înalte trofee ale unei veritabile competiţii naţionale intitulate “Zece pentru România”. Şi apoi, cu câtă bucurie, cu câtă satisfacţie, cu cât cinism a fost aruncată Mona Muscă la lada de gunoi! România s-a spălat pe mâini de unul dintre cei mai curaţi şi valoroşi politicieni, cât ai zice peste. Şi care a fost motivul? În timpul studenţiei, având nenumăraţi colegi cetăţeni străini, mulţi dintre ei proveniţi din statele arabe, Mona Muscă a semnat un angajament de colaborare cu Brigada Antiteroristă. Iar câţiva zevzeci au dat-o în primire şi au regizat execuţia ei. Este adevărat, cu sprijinul a numeroşi oameni politici geloşi pe succesul ei.

Exemplele ar putea continua. Nu numai în viaţa spirituală, nu numai în viaţa culturală, nu numai în viaţa politică, ci şi în sport. Ce a făcut acest neam cu Gică Popescu? Cu cât cinism şi de ce a fost el aruncat după gratii? Nu cumva, în aceea zi, el tocmai urma să fie ales, aproape în unanimitate, preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal?

Dar în ceea ce-l priveşte Raed Arafat? Nu cumva se întâmplă acelaşi lucru cu acest om de etnie străină, dar mai român în fapte decât cei mai mulţi dintre români? Nu cumva Raed Arafat este o nouă stea, o nouă statuie a românilor care, conform unui program, trebuie dărâmată? Cum este posibil ca astăzi să iubeşti şi mâine să huleşti aceeaşi persoană? Cum este posibil ca astăzi să stimezi şi mâine să dispreţuieşti aceeaşi personalitate? Iată că este posibil!

Iar acum, în plină desfăşurare, este operaţiunea de demonizare a Bisericii Ortodoxe Române. Probabil pentru că se află, de mult prea multe veacuri, în topul încrederii românilor. Iar această încredere trebuie distrusă.

• Kishinev/ George Damian: 

5 chestii care se îmbunătățesc după tăierea banilor de biserici

Ba taie, ba nu taie banii pentru biserici, până la urmă rămâne că nenea Cioloș taie. Și foarte bine face, pentru că în anul 2016 românii vor constata îmbunătățiri magnifice la următoarele chestii:

1. Nu vor mai fi cozi la medicii de familie. Știința a demonstrat faptul că bolnavii formau cozi la medicii de familie din cauza alocărilor bugetare către Biserica Ortodoxă Română. (Conform unor cercetări recente, alocările bugetare către celelalte culte nu aveau același efect).
2. Fiecare pacient va primi rețete compensate ori de câte ori va avea nevoie. (Eu personal nu am mai văzut o rețetă compensată din anul 1999, nici nu știu ce culoare are, însă sunt sigur că în 2016 voi beneficia de rețete compensate și nu voi mai plăti medicamentele de două ori: o dată prin asigurare și a doua oară din buzunarul propriu).
3. Vor fi construite circa 5.000 de spitale și 10.000 de școli doar în decursul anului 2016. În 2017 premierul Cioloș va ridica alte 10.000 de spitale și 20.000 de școli, astfel că în doar doi ani de mandat va reuși să modernizeze România la maxim deoarece vor exista mai multe spitale și școli decât biserici.
4. În paralel cu spitalele și școlile, premierul Cioloș va construi șosele de centură pentru absolut toate satele din România. Programul de modernizare se va desfășura așa: în sat se construiește spitalul, lângă spital – școala și apoi se face șoseaua de centură. Când se vor termina satele se vor construi spitale și școli în câmp, la rândul lor urmând să beneficieze de șosele de centură.
5. Un efect paralel va fi acela că vânzătoarele de la chioșcuri vor avea să dea rest la hârtia de 100 de lei. Nu există deocamdată o explicație publică în acest sens, însă tehnocrații lui Cioloș au dat asigurări la Bruxelles că tăierea fondurilor pentru biserici va corecta această problemă pe care nici Ion Iliescu nu a putut s-o rezolve.

Aici găsiți calculele care demonstrează cum banii pentru biserici au distrus sistemul medical din România.

Cioloș e mai [ceva] decât Ceaușescu. Hai să-i trăiască lăudătorii!

Mă amuză faptul că nici una din potăile de pază a democrației nu se îngrijorează că premierul taie din buget cum vrea mușchii lui. Adică nu mai vrea ciuful lui Dacian Cioloș să dea bani pentru construcția sau reparația bisericilor și gata, treaba e bună, nu-i panică sau ceva.

N-am stat să scormonesc după documente, dar îmi închipui că banii pentru biserici s-au dat printr-un document, a fost o comisie care a făcut un raport și a zis că e bine și frumos să dăm banii ăștia. Chiar nu vreau să am de-a face cu țara în care premierul împarte banii de la buget de capul lui. Ceaușescu când a luat decizia să-i împuște pe ăia de făceau revoluție în decembrie 1989 s-a consultat cu niște unii: o fi bine? o fi rău? Dar Cioloș e bărbat tehnocrat, el taie din buget. Poate data viitoare se enervează pe medici și le taie din buget. Sau pe pompieri. Sau îl enervează un semafor și belește toată Poliția Rutieră.

Aici puteți citi justificarea lui Cioloș de ce a tăiat banii pentru construcția/ reparația bisericilor. Omul este incoerent: nu vrea tensiuni în societate, dar taie banii bisericilor pentru că unii cer chestia asta. Pare că nu își dă seama că îi enervează pe ceilalți, ăia mulți. Cioloș face ce îi cere o parte radicalizată a societății – dar el nu vrea tensiuni în societate. Logică.

Am impresia că în Parlament i se va ciunti puțin vârful bărbăției lui Cioloș și va apărea un amendament care va reintroduce finanțarea construcției/ reparației bisericilor. Și foștii lăudători ai Băsescului/ actualii lingăi ai Iohannisului vor deplânge din nou soarta grea a modernizării societății, ținută în loc de obscurantismul religios.

• Averea Bisericii:

George Damian: Remus Cernea. Asaltul minciunii asupra Catedralei Mântuirii Neamului

După cum bănuiam, Remus Cernea se află în spatele minciunilor propagate de Deutsche Welle despre Catedrala Mântuirii Neamului. Unul din comentatorii blogului meu, căţelul alpha mi-a bătut obrazul că nu m-am documentat mai bine şi m-a trimis să Gugăl sărci: Les Nouvelles de Roumanie APADOR. Ceea ce am făcut şi spre mica mea surpriză, din pălărie a ieşit iepuraşul Remus Cernea.

În principiu eu am reproşat reportajului Deutsche Welle 2 afirmaţii lipsite de surse documentate:

1.“Biserica Ortodoxă Română şi Guvernul vor plăti împreună cele 600 de milioane de euro necesare construirii catedralei”

2.“În ultimii 20 de ani peste 4.000 de biserici au fost construite în România, mulţumită sprijinului guvernamental. Statistic, asta înseamnă că la fiecare două zile a fost încheiată construcţia unei noi biserici. Între timp, în fiecare zi sunt închise câte trei şcoli  şi din ce în ce mai multe spitale.”

Dar să vedem mai departe…

Îmbârligarea minciunii

Am juns pe pagina aceasta, un blog în franceză care repetă minciuna „2 biserici pe zi construite, 3 şcoli pe zi închise”.  De aici am ajuns pe Le Grand Soir (6 ianuarie 2011, Journal Militant d’Information Alternative cu stea roşie), aceeaşi minciună, citează ca sursă a minciunii Asociaţia pentru Libertate de Conştiinţă (Remus Cernea).  Comuniştii francezi trimit la blogul unui comunistoid spaniol stabilit în România Jose Luis Forneo care trimite într-un articol din 3 ianuarie 2011 la un articol din România Liberă din 18 ianuarie 2010. Aceleaşi minciuni „2 biserici pe zi construite, 3 şcoli pe zi închise”, citează un studiu realizat de Asociaţia pentru Libertate de Conştiinţă şi APADOR Elveţia. Sursa: Le Courrier des Balkans, care îmi cere 14 euro ca să văd articolul original. Renunţ şi merg pe pagina Asociaţiei pentru Libertate de Conştiinţă aici. Unde găsesc…

Sursa minciunii lui Remus Cernea

Care este un raport făcut pe banii Ambasadei Olandei la Bucureşti de către Liviu Andreescu, Emil Moise şi Judit-Andrea Kacsó pe 28 martie 2005. Raportul a fost reluat în 2010, remestecat şi prezentat de proaspăt. Da, aţi citit bine, sursa minciunilor propagate de Deutsche Welle în august 2011 este un raport publicat în martie 2005, refăcut în 2010. Pe pagina nouă a Asociaţiei Umaniste a lui Remus Cernea nu am reuşit să găsesc raportul din 2010 pentru a-l putea compara cu cel din 2005.  Problema nu stă doar în vechimea raportului regurgitat ori de câte ori Remus Cernea a simţit nevoia să sară la beregăţile creştinilor ortodocşi. Prima problemă o reprezintă faptul că raportul a fost pus pe pagina Asociaţiei pentru Libertate de Conştiinţă în format .doc, care poate fi modificat în orice moment. Nu pot şti dacă şi de câte ori a fost modificat din 2005 încoace, aşa că mi-am permis să îmi fac o copie pdf pe care o puteţi vedea aici: Raport_solidaritatea_ro

A doua problemă o reprezintă textul raportului. M-aş fi aşteptat ca pentru astfel de acuzaţii grave, autorii raportului să fie blindaţi de statistici şi informaţii verificate şi paraverificate. Ei bine, nu este cazul, pentru că propagandiştii lui Remus Cernea propagă…

Minciuni nefondate

Raportul intitulat „Construcţia de lăcaşuri de cult în România după 1989 şi impactul său asupra libertăţii de conştiinţă şi secularităţii statului” are 92 de pagini şi o notă metodologică absolut delirantă la pagina 89:

Pentru realizarea Raportului s-au desfăşurat cercetări în cinci municipii reşedinţă de judeţ de pe teritoriul României; acolo unde a fost posibil, am încercat să obţinem date şi de la alte primării din judeţele respective. Cele cinci municipii au fost Bucureşti, Buzău, Constanţa, Suceava şi Târgu Mureş. În judeţul Buzău am efectuat o investigaţie vastă, acoperind practic fiecare oraş şi comună din această unitate administrativă.

Păi dacă au făcut cercetări în doar 5 municipii de ce raportul are titlul „Construcţia de lăcaşuri de cult în România după 1989” şi nu „Construcţia de lăcaşuri de cult în cinci municipii din România după 1989”?!?!?! Adică au cercetat cinci municipii şi şi-au zis „Aaa! Păi dacă aşa este în cinci municipii, atunci aşa este în toată România!”. Tare. Deontologic. Ştiinţific. Un studiu pe care te poţi baza. Tare mi-e teamă că olandezii şi-au aruncat banii pe fereastră…

Dar staţi, că mai este ceva frumos la pagina 14:

În clipa de faţă, doar Biserica Ortodoxă Română pune în pericol libertatea de conştiinţă şi graniţa firească dintre religios şi secular. Din motivele enumerate anterior, Raportul de faţă se va referi cu precumpănire la BOR.

Deci: cu toate tunurile pe ortodocşi! Tare. Deontologic. Ştiinţific. Dar să revenim la ce ne interesează: minciuna „2 biserici pe zi construite, 3 şcoli închise în ultimii 20 de ani”.  O găsim la pagina 7, unde după ce sunt amestecate mai multe statistici se afirmă cu seninătate:

Astfel, între 1990 şi 2004 Biserica Ortodoxă a ridicat aproximativ 2.000 de biserici şi capele, în timp ce alte circa 1.000 se află în construcţie. În medie, aceasta înseamnă în jur de 200 de aşezăminte de cult iniţiate anual, număr care concordă cu cifrele statistice prezentate mai sus pentru anii 2002 şi 2003.

După ce a cercetat cinci municipii şi a comparat câteva statistici, cercetătorii lui Remus Cernea au ajuns la concluzia precisă, marcată de expresiile „aproximativ” şi „circa”. Tare. Deontologic. Ştiinţific.

De la cele circa-aproximativ 3.000 de biserici din 2005, în 2010 natural că s-a ajuns la circa-aproximativ 4.000 de biserici. Împărțim la zilele anului şi ne ies 2 biserici pe zi în ultimii 20 de ani. Circa-aproximativ. Aceeaşi precizie şi documentare asiduă o manifestă Remus Cernea şi când vine vorba de…

Preţul pentru Catedrala Mântuirii Neamului

Pe 10 februarie 2010 Remus Cernea afirma sigur de sine „pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului fondurile, estimate la peste 400 milioane Euro vor fi asigurate de Patriarhia BOR precum şi, în completare de la bugetul statului”. Pe 7 august 2011 Remus Cernea revenea la precizia caracteristică„scandaloasă alocarea unor bani publici pentru o catedrală de dimensiuni uriaşe şi care va costa foarte mult, sute de milioane, poate peste un miliard de euro”. „Circa-aproximativ poate peste un miliard de euro” s-au dovedit 2,5 milioane euro (10 milioane lei) în anul 2011 acordaţi de la Guvern pentru Catedrala Mântuirii Neamului (vezi aici).

Între 400 milioane euro şi poate peste un miliard după cum zice Remus Cernea, Deutsche Welle a ales calea de mijloc: 600 milioane euro. Deontologie. Secretariatul de Stat pentru Culte spune că prin Bugetul pentru 2011 a primit 28.386.00 lei. Circa-aproximativ poate peste un miliard de euro.

De ce se agită Remus Cernea?

Toate ameţelile acestea au un singur scop: propulsarea lui Remus Cernea în politică. În 2009 a încercat la mişto să intre în cursa pentru prezidenţiale. A obţinut o oarecare expunere mediatică. A trecut razant printr-un partid ecologist de unde a fost dat afară din cauza obsesiei lui monomane împotriva Bisericii Ortodoxe Române. Acum se chinuie să pună pe picioare un nou partid ecologist cu speranţa să intre în Parlament la alegerile de anul viitor. De aici toată această morişcă a minciunilor. Scăderea profesionalismului jurnaliştilor din România îi permite lui Remus Cernea să îşi lanseze fumigenele toxice şi să obţină iar expunerea mediatică pe care şi-o doreşte.

P.S. Am scris destul de mult despre Remus Cernea zilele astea, dar nu am putut să mă abţin, prea reîncepuse campania împotriva ortodocşilor. Omul chiar nu merită foarte multă atenţie.

(Acest articol a apărut și pe blogul http://www.kishiniov.eu)

Despre petrol, păduri și petarde media

Comparativ cu cele 38 de milioane de euro pe care Statul Român, le alocă celor 18 culte religioase (angajament luat după secularizarea averilor mănăstirești -1863), Statul German alocă sume imense pentru susținerea cultelor religioase – sumă de 6 ori mai mare decât cea alocată de Statul român.

Situația din Germania:
1. Statul aloca o subventie anuala de 232 milioane de euro pentru biserici si cultele religioase.
2. Statul German aloca anual 650 milioane de euro care se dau pentru orelele de religie din şcoli și pentru infrastructura aferentă pregătirii teologilor.
3. Statul German îi scutește de impozit pe cetațenii germani cu o anumită sumă dacă aceștia hotărăsc să doneze această sumă bisericilor. Sumele care se strâng din astfel de donații care se deduc din impozite sunt de aproximativ 1,5 miliarde de euro.
4. Statul German strânge impozitul pe care fiecare cetățean german care se declară de o anumită confesiune trebuie să-l plătească bisericii de care aparține. Impozitul este între 8% si 10%.

În România, “banii tăiați de la biserici”, adică cele 38 de milioane de euro sunt nesemnificativi de exemplu față de cei 1 miliard de euro cât primește OMV pe an pentru petrolul extras în România, în contextul în care redevențele pentru exploatarea petrolului din România trebuiau renegociate din ianuarie 2014.

Economisirea banilor este o falsă problemă. Prejudiciul din dosarul în care sunt implicați R. Truică, „prințul” Paul și patronul unuia din cele mai imunde publicații anti-Biserică, Dan Andronic, depășește CU MULT suma anuală alocată în fiecare din anii anteriori cultelor pentru construcția/renovarea de lăcașe de cult.

În România se fură anual 4,5 milioane de metri cub de lemn pe an. Conform Greenpeace, defrișarea între 2000 și 2011 s-a accelerat dramatic, în perioada în care firmele austriece Egger, Kronospan și Schweighofer s-au instalat în România. Cel putin 50% din tăierile de păduri din România sunt ilegale, iar compania austriaca Schweighofer pare să fie destinatarul pentru lemnul astfel obținut. Doar Schweighofer a avut 465 milioane de euro câștig brut în 2013, din care 96,5 milioane câștig net.  În cele patru fabrici Schweighofer ajung camioanele cu lemne din Carpați, trunchiurile de copaci sunt cojite, tăiate și mărunțite în aceste fabrici, ajungând în Germania și Austria sub formă de peleți, parchet sau plăci laminate.

Jaful Țării noastre nu se produce prin finanțarea cultelor care înseamnă de fapt finanțarea activităților culturale ale unei părți dintre cetățenii statului. Jaful țării se produce prin corupția legalizată ce afectează resursele naturale, pădurile, aurul, energia, banii strânși pentru sănătate (peste 5 miliarde de euro anual).

Câte spitale s-ar putea construi din banii pierduți de România prin lemnul tăiat și prelucrat ilegal? Comparați cele 38 de milioane alocate cultelor religioase cu cele 1.000 de milioane profitul anual al OMV-ului și priviți al modelul Statului Norvegia care a știut să își apere interesele stabilind un sistem de redevențe care să apere interesul proprietarului lor de fapt – cetățeanul.

Comparați cele 38 de milioane alocate cultelor religioase cu cele peste 5.000 de milioane de euro strânse anual de la populația României ca Asigurări de Sănătate pentru a avea Spitale decente. Amintiți-vă e scandalul Roșia Montană, cu câtă îndârjire a putut fi apărată de către politicieni o cauză potrivnică intereselor României. Amintiți-vă de Bechtel, Pungești sau de autostrada Sibiu-Deva!

În acest moment defrișările din Retezat sau Apuseni continuă, atenție la petardele media!

(text primit de la un colaborator)

O biserică la aproximativ 1300 credincioși

Decizia Guvernului Cioloș privitoare la nealocarea, prin proiectul Legii bugetului de stat pentru 2016, a nici unei sume de bani ca sprijin pentru construcții și reparații locașuri de cult nu este fără precedent. În anul 2010 Guvernul Boc a făcut același lucru, proiectul de lege a Bugetului pentru 2010 nu a cuprins alocări pentru culte, iar in alți ani au fost prevăzute inițial sume minore, gen 5 milioane lei pentru toate cultele.

O explicație este și aceea că proiectele de buget se fac sub monitorizarea FMI, care este foarte atent la ținta de deficit, abia în a doua parte a anului putându-se vedea dacă rămân bani și pentru acest tip de finanțări. O altă explicație derivă din specificul finanțărilor prin Secretariatul de stat pentru culte. Cererile de finanțare se pot depune doar în perioada 1 ianuarie – 30 martie a anului în care se solicită ajutorul, deci când se adoptă bugetul nu există solicitări, ci doar o estimare.

Explicația sprijinului pe care statul îl acordă pentru construcția de locașuri de cult derivă din răspunderea Statului Român pentru faptul că în timpul regimului comunist, timp de 40 de ani, nu a mai fost permisă edificarea de noi locașuri de cult, deși populația (cea ortodoxa, cel puțin) s-a dublat. Mai mult, au fost și demolate locașuri de cult, iar altele, monumente istorice deosebit de valoroase, nu pot fi folosite normal, căci există riscul degradării.

În momentul de față, cu toate aceste construcții de noi locașuri de cult, Biserica Ortodoxă Română are cel mai mic număr de biserici raportat la numărul credincioșilor, există o biserică la aproximativ 1300 credincioși (celelalte culte au o biserică pentru câteva sute de credincioși).

Nu este vina credincioșilor de astăzi că părinții lor nu au fost lăsați să construiască biserici și nu se poate cere de la o generație să facă singură munca a trei generații.

Estimez că în 10 ani se vor termina bisericile începute după 1990 (deși necesarul nu va fi acoperit, sunt cartiere imense în București, unde la sute de mii de locuitori există 3-4 biserici, Catedrala își propune să acopere o parte din acest necesar). Eventual atunci se va putea renunța la sprijinul pentru construirea de locașuri de cult. Până atunci ar fi o nedreptate să se oprească sprijinul.

Textul aparține părintelui Ionuț Corduneanu

Eduard Dumitrache: Cine platește salariul unui preot?

Cine platește salariul unui preot sau al unui episcop? Cine finanțează ridicarea sau reparația unei biserici în România?

Din punctul meu de vedere salariul nu îl plătește un anumit cetățean ci statul român în urma concordatului din momentul secularizării. Nu îl plătesc eu, nu îl plătește un alt creștin ortodox sau un eterodox.

În decembrie 1863, odată cu secularizarea averilor mănăstirilor grecești, au fost naționalizate și proprietățile mitropoliilor Moldovei și Ungrovlahiei. Nejustificat din punct de vedere juridic. Din păcate sunt multe ilegalitati comise de intelighenția românească după secularizare, datorita subfinanțării reparațiilor nu mai avem astăzi unele dintre ctitoriile medievale. Unele dintre proprietățile secularizate au trecut în final în administrarea unor persoane private.

După secularizare, la 1 aprilie 1864 a intrat în vigoare Legea comunală care prevedea salarizarea preoților de la bugetele locale ale primăriilor. Legea a fost modificată la 29 mai 1893 în Legea clerului mirean și a seminariilor care a preluat salarizarea preoților din bugetul de stat.

Prin Legea cultelor din 1948, regimul de ocupație sovietică a naţionalizat (a se citi confiscat ilegal) ce mai rămăsese în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române.

Preluând aceste proprietăți care erau de jure proprietățile bisericii ortodoxe, Statul s-a angajat să sprijine financiar Biserica din bugetul public. Am putea spune că este un fel de obligațiune de stat emisă de statul român în urma fondului de proprietăți preluat în administrare. Conform unor calcule banii primiți de la Stat până acum nu reprezintă nici o treime din ce s-a luat de la Biserică de către Cuza și apoi de către comuniști.

Până în momentul de față în cazul bugetului a functionat legea reciprocității sociale, altfel ar fi trebui de exemplu să satisfacem dorința unui martor al lui Iehova de a nu participa la bugetarea armatei sau centrelor de transfuzii, opțiunea comunităților pro-life care nu vor finanța un spital unde se fac avorturi, cererea unui orb de a nu finanța un stadion, etc. Astăzi se pune problema denunțării acestui principiu, există o presiune în acest sens din partea presei și a unora dintre politicieni.

Există alternativa revenirii, biserica să își administreze singură proprietățile. Acolo unde există acte de proprietate, ce este al bisericii să se întoarcă înapoi. De exemplu cei trei munți de pe valea Doftanei primiți de mănăstirea Căldarușani cu acte în regulă de la vistierul Buzincă și muntele Urlați primit de la Elena Brăncescu. Eu personal prefer să rămână în administrarea bisericii decât să fie despăduriți sau înstrăinați.

• ActiveNews: Ca să nu mai facem pe proștii. Am auzit de atâtea ori “Vrem spitale, nu catedrale”

Câte nu se puteau construi numai din banii furați în cazul retrocedărilor ilegale, în care sunt implicați Remus Truică, Prințul Paul și Dan Andronic.

Cu 136 de milioane de euro (prejudiciul URIAȘ din dosarul penal în care este implicat șeful EVZ, Dan Andronic) puteau fi construite atât Catedrala Mântuirii Neamului (80 milioane de euro), cât și un spital județean (40-50 milioane de euro).

Numai cu banii furați în acest caz.

• DCNEWS: Catedrala Mântuirii Neamului mai are nevoie de 40 milioane de euro

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei,a declarat că pentru finalizarea Catedralei Mântuirii Neamului mai are nevoie de 40 de milioane de euro. Acesta a precizat că banii aceștia nu pot veni doar din donații, deoarece oamenii sunt prea săraci.

Potrivit www.gândul.info, el a precizat că, din ştiinţa sa, costurile pentru construcţia catedralei se ridică la 80 de milioane de euro şi că până acum s-a cheltuit o sumă egală, iar construcţia se află la jumatate. ”Anul trecut, BOR a primit aproximativ 12 milioane euro din partea instituţiilor statului.

Prin ridicarea Catedralei nu este vorba de ridicarea unei biserici, în opinia lui Bănescu. ”Biserica catedralei este înconjurată de viitoare edificii culturale, medicale şi sociale. Vă amintiţi de sloganul ‘Vrem spitale, nu catedrale!’ Nu putem avea, din nefericire, un spital în fiecare cătun din România, avem însă o biserică în fiecare cătun”, a mai spus acesta, conform sursei menționate.

Reprezentantul Bisericii nu a precizat totuși dacă această sumă este pentru “la roșu” sau este vorba de terminarea “la cheie” a lăcașului de cult.

• Gandul.info: Unde sunt ascunşi în buget banii pentru biserici

Vicepremierul şi ministrul Dezvoltării Regionale, Vasile Dâncu, a declarat, vineri, la ieşirea de la audierile din Comisiile reunite pentru administraţie publică ale Parlamentului, că nu se poate vorbi de o decizie a Guvernului de a nu da bani către biserici, ci despre o reprioritizare a resurselor. Dâncu a precizat că la unele capitole bugetare există alocări pentru infrastructura religioasă, acestea regăsindu-se inclusiv în bugetul pe 2016 al Ministerului Dezvoltării Regionale, prin Compania Naţională de Investiţii.

“Nu este o decizie a Guvernului ca să nu se aloce bani, este vorba de prioritizări. Vreau să vă spun că în programul naţional al Companiei Naţionale de Investiţii, un program pe care îl gestionează ministerul pe care îl conduc, există şi foarte multe proiecte legate de infrastructura religioasă din România. (…) Deci există o sumă destul de mare, este în jur de o sută de milioane în acest domeniu, deci nu este o lipsă de finanţare programatică a bisericii, ci este o reprioritizare a resurselor în acest an”, a declarat Vasile Dâncu, întrebat fiind dacă un proiect punctual, regăsit într-un amendament prin care se cere alocarea sumei de 25.000 de lei pentru modernizarea unui lăcaş de cult, ar urma să fie finanţat suplimentar, în condiţiile în care Guvernul a decis să nu aloce bani pentru biserici.

Legat de faptul că cele mai multe amendamente dintre cele 55 depuse la proiectul de buget pe 2016 al Ministerului Dezvoltării Regionale se referă la proiecte de investiţii locale legate de modernizarea sau construcţia de şcoli, grădiniţe, biserici, canalizare sau drumuri, Vasile Dîncu a declarat că “deputaţii îşi servesc comunităţile”.

“Mi se pare că deputaţii, în mod normal, îşi servesc comunităţile lor şi încearcă o suplimentare a sumelor din buget, ca de fiecare dată, cu proiecte mult mai personalizate care să lege de propria lor contribuţie, de numele lor. Toate aceste proiecte vor fi analizate în Comisia de buget-finanţe, noi am văzut aceste proiecte, sunt proiecte de investiţie locală în cea mai mare parte şi vedem, care sunt viabile ar putea să intre”, a punctat Dîncu, adăugând că parte din proiectele solicitate de parlamentari prin amendamentele depuse la bugetul pe 2016 ar putea intra pe programele noi avute în vedere de Ministerul Dezvoltării pentru anul viitor.

“Avem foarte multe din aceste proiecte care sunt în zona aceasta a infrastructurii locale, unele din ele am putea să le introducem, dacă nu intră în această lege a bugetului, pe proiectele noi care intră în acest an în programele noastre, deci vom găsi soluţii pentru a încerca să servim interesele locale cum putem noi mai bine”, a arătat ministrul Dezvoltării.

Bugetul pe 2016 alocat Cultelor a fost avizat favorabil, vineri, cu unanimitate de voturi de membrii comisiilor pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Senat şi Camera Deputaţilor.

Bugetul de stat nu a permis alocarea de fonduri pentru lăcaşurile de cult, mai ales în situaţia de constrângere bugetară actuală, a declarat, miercuri seară, premierul Dacian Cioloş, apreciind că este importantă implicarea credincioşilor şi a autorităţilor locale în investiţiile pentru biserici.

În 2016, Guvernul nu intenţionează să aloce niciun leu pentru construirea de biserici noi sau pentru modernizarea de biserici existente, conform proiectului de buget pe 2016 prezentat vineri seară de Ministerul Finanţelor şi lansat în dezbatere publică. Măsura vine după ce, în 2014 şi 2015, Guvernul condus de Victor Ponta a alocat în total 325 milioane de lei (peste 72 de milioane de euro) pentru biserici.

Secretariatul de Stat pentru Culte, din subordinea Secretariatului General al Guvernului, are prevăzut 0 lei la bugetul pe 2016 pentru acest capitol de construire şi modernizare a bisericilor, inclusiv pentru sprijinirea activităţilor şi funcţionării bisericilor. În 2014, acest capitol bugetar beneficiase de 148 milioane de lei, iar în 2015, de 177 milioane de lei. Pentru 2017, este previzionată o alocare bugetară mult mai mică, de doar 12 milioane de lei. […]/ integral pe gandul.info

• Digi24: Parlamentarii vor bani pentru biserici

160.000 de lei pentru restaurarea Bisericii Toţi Sfinţii, din judeţul Olt, şi un milion de lei, pentru o biserică nou-nouţă în capitală. Sunt doar câteva dintre amendamentele referitoare la lăcaşuri de cult care s-au strecurat în Parlament. Asta, cu toate că Guvernul nu a prevăzut în proiectul de buget niciun leu pentru astfel de investiţii.

Anul acesta, cele mai multe amendamente privind construirea şi modernizarea de biserici au ajuns direct la Comisia de Buget-Finanţe, care dă raportul final asupra proiectului. Asta i-a nemulţumit pe aleşii din Comisia pentru Culte, care erau până acum primii care analizau propunerile în acest domeniu. În acest an au avut de votat un singur amendament.

Nicolae Păun, deputat al minorităților: „Propun finanţarea cu suma de 1 milion de roni pentru finalizarea construcţiei primei biserici, mă rog, cu hramul Sfântul Nectarie Taumaturgu. Este în sectorul 5.”

Fără dezbateri, Comisia pentru Culte a respins amendamentul. La Buget-Finanţe mai sunt altele care încă aşteaptă un vot. De exemplu, 110.000 de lei pentru subzidirea Mănăstirii Ţet, din judeţul Alba, sau 160.000 de lei pentru colectarea apelor la Mănăstirea Dintr-un Lemn. Ambele propuse de deputatul UNPR, Iacob Puşcaş.

Alt parlamentar, altă dorinţă. Senatorul Cristiana Anghel vrea restaurarea unei mănăstiri din judeţul Olt, din care provine.

Cristiana Anghel, senator ALDE: „E monument istoric. Este construită la 1818 şi pentru că este păcat să se distrugă un monument.”

Proiectul de buget pentru anul 2016 nu prevede bani pentru modernizarea ori construirea de biserici. Premierul Dacian Cioloş susţine că aceasta este mai degrabă treaba autorităţilor locale şi a enoriaşilor. Vicepremierul Vasile Dîncu subliniază că asta nu înseamnă neapărat că aşa vor sta lucrurile.

„Există investiţii care se vor finanţa şi anul viitor din programe pornite în anii trecuţi. Deci nu există o lipsă de finanţare să spunem programatică a Bisericii, ci este pur si simplu o reprioritizare a resurselor în acest an”, a spus Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Decizia asupra propunerilor va fi luată de către Comisia pentru Buget-Finanţe, care dă raportul final asupra proiectelor.