VIITOR DE AUR LUMEA NOASTRA ARE! – Lumea lui Hubo, fara oameni si fara cash. A patra revolutie industriala – MITOLOGIE sau RESAPARE A NEOLIBERALISMULUI?

13-02-2016 7 minute Sublinieri

image-946573-mmo_panoV9-qmyw-946573largefoto: http://www.weforum.org/agenda/2016/01/my-first-davos-by-hubo-the-robot

Cash-ul  va deveni istorie intr-un deceniu, din cauza noilor instrumente financiare, inclusiv monede virtuale, spun liderii marilor banci europene la Forumului Economic Mondial. La Davos s-a discutat tocmai despre impactul tehnologiei ca cea mai importanta schimbare a lumii. Schimbare care va lasa piata muncii fara milioane de joburi datorita tehnologiei si robotilor. Dar va lasa si piata financiara fara banii cash!

Inovatiile de ordin tehnologic modifica deja in mod dramatic structura economiilor

Impactul va fi atat de semnificativ incat John Cryan, co-CEO al Deutsche Bank  a prezis ca in zece ani, probabil nu vom mai vedea bani. Sunt “foarte ineficienti”, a adaugat bancherul citat de Euractiv.

“Cash should be dematerialized” a spus Cryan intr-un panel al Forumului, in care a vorbit despre viitorul financiar. Acesta a tinut sa specifice ca si guvernele “ar trebui sa fie interesate de aceste tendinte pentru ca vor contribui la combaterea finantarilor ilegale sau spalarii banilor”.

In acelasi panel, Dan Schulman, CEO al PayPal, a declarat ca digitizarea se afla in fata noastra”. Chiar daca 85% din tranzaciti sunt inca facute in numerar, “este inevitabil iar acest proces se va intâmpla”. Dar inca “avem un drum lung de parcurs,” a spus seful PayPal, potrivit euractiv.

Tehnologia, ”inima” celei de a patra revoluții industriale

Numai o economie circulară va conduce la prosperitatea globală – aceasta este una dintre concluziile celei de-a 46 a ediții a Forumului Economic Mondial care s-a desfășuart la Davos, în Elveția, între 20 și 23 ianuarie a.c. și a cărui temă a fost ”Cea de-a patra revolutie industrială”.

O revoluție în care rolul principal revin tehnologiilor ”smart”. Implicit, deci, cercetării și inovării. În plus, așa cum s-a spus la Davos, ”tehnologia trebuie să se afle în centrul eforturilor națiunilor de a se transforma și de a crea un mediu prosper cetățenilor săi”, http://www.weforum.org/agenda/2016/01/2016-a-pivotal-year-for-global-digital-transformation – iar exemplul Australiei este semnificativ: un plan de 1.1 miliarde de dolari de susținere a inovării, cea mai sigură cale de a revigora economia acestei țări.

De ce tema de anul acesta a forumului de la Davos a fost tehnologia, despre ce tehnologii vorbim atunci când ne gândim la cea de-a patra revolutie industrială, de ce 2016 este un an decisiv pentru ”digital”, cum se manifestă impactul tehnologic actual dar și care sunt implicațiile sociale, economice, politice și culturale ale acestei revolutii industriale – iată câteva dintre punctele de discuție din ediția de astăzi a emisiunii Planeta radio. Lumea în care vom trăi, o ediție dedicată Forumului Economic Mondial de la Davos, care a avut, în premieră, și un robo-delegat: Hubo-robotul!

  • Economistul:

Corneliu Vlad: Forumul de la Davos consacră Industria 4.0

[…]

Industria 4.0

Sintagma-mantra de pe genericul Forumului 2016, unanim însușită de cei aproape 3.000 de participanți, este A Patra Revoluție Industrială, pe care cel care a lansat-o pentru a o consacra, creatorul Davosului ca eveniment, economistul german Klaus Schwab, a detaliat-o în câteva texte – deja de referință – puse în circulație de surse media de autoritate cum sunt „Foreign Affairs” și Project Syndicate.

De ce „a patra revoluție”? Pentru că, în periodizarea economiștilor, prima revoluție industrială (Industria 1.0) a fost mecanizarea din secolul al XVIII-lea, a doua (Industria 2.0) – producția de masă, la începutul secolului XX, iar a treia (Industria 3.0) a fost e-revoluția de la sfârșitul secolului XX. Plastic vorbind, revoluția 1.0 = mașina cu aburi, 2.0 = electricitatea, banda rulantă de montaj, 3.0 = electronica, robotica și, în sfârșit, 4.0 = numerizarea. Unii, malițioși, susțin că noua sintagmă a fost lansată pentru a eclipsa formula A Treia Revoluție pusă în circulație de economistul american Jeremy Rifkin. Cei mai mulți însă văd în A Patra Revoluție Industrială (în mod logic, de altfel) continuarea celei de a treia asemenea revoluții, numită și numerică, definită prin proliferarea ordinatoarelor și automatizarea arhivării datelor. Dar noul val de transformări diferă de cele precedente prin rapiditatea apariției și difuzării inovațiilor; scăderea costurilor marginale de producție și crearea de platforme care concentrează activitatea, ceea ce duce la randamente de proporții considerabile; impactul de anvergură al acestei a patra revoluții asupra tuturor statelor și în numeroase domenii.

„Uzinele inteligente” vs. clasa mijlocie

Maniera aproape sacerdotală în care inițiatorul Davosului prezintă noua prioritate pe agenda omenirii este pe măsura gravității sfidării: „Printre nenumăratele sfidări cărora lumea la face față astăzi, cea mai copleșitoare este poate modul de gestionare a celei de A Patra Revoluții Industriale, care a început odată cu acest secol. Noile tehnologii și noile abordări fac ca lumile fizică, numerică și biologică să fuzioneze într-o modalitate care va transforma fundamental omenirea. Aria mai mult sau mai puțin pozitivă a acestei transformări va depinde de modul în care vom naviga între riscurile și oportunitățile aflate pe parcurs”.

Risc iminent este pierderea unui imens număr de locuri de muncă în viitorul imediat – aproximativ 20 de milioane, estimează prof. Schwab, ca urmare a apariției „uzinelor inteligente” (smart factories), care vor înlocui masiv forța de muncă umană. Concedierile masive sunt însă o amenințare de moarte pentru însăși existența clasei mijlocii, care este „baza democrației noastre”, după cum avertizează același prof. Schwab. Așadar, perspective nebănuite de progres, dar care vin indisolubil legate de amenințări și provocări, și ele fără precedent.

Ce-ar însemna însă, de fapt, pentru omenire, această Revoluție 4.0? Bunăoară, „în cel mult zece ani cashul va dispărea. Nu e ceva necesar, e teribil de ineficace și de scump”, susține John Cryan, patronul lui Deutsche Bank. „Inteligența artificială, robotica și biotehnologia vor perturba mai profund ca până acum lumea afacerilor”, au mai spus-o mai mulți în dezbateri. „Prețurile la materiile prime vor fi puse la pământ”, a profețit, în anonimat, un mare patron. „Noile investiții petroliere vor cunoaște cea mai puternică scădere din istorie”, a confirmat Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). „Ne aflăm într-o lume în care nu mai suntem siguri de adevărata valoare a unei acțiuni”, s-a plâns Raghuram Rajan, guvernatorul băncii centrale indiene. „Noua normalitate va fi de acum înainte o lume cu creștere redusă”, a decretat patronul gigantului publicitar WPP, Martin Sorrell.

[…]/ integral la sursa

Napoleon Pop: Noi și Forumul Economic Mondial

[…]

Cred că este bine să începem privind la anvergura evenimentului (inclusiv la cea istorică, pentru care recomand lucrarea „The World Economic Forum. A Partner in Shaping History – The First 40 Years 1971-2010”) din punctul de vedere al participării numerice și al reprezentativității – 2.500 de lideri din domeniul afacerilor, guvernelor, organizațiilor internaționale, societatea civilă, cercetarea academică și media – în cele patru zile (20-23 ianuarie a.c.), sintetizând însăși evoluția spre comprehensivitate în timp a agendei forumului. Trunchiul dezbaterii l-a reprezentat prezentarea făcută de Klaus Schwab, fondatorul și președintele executiv al lui World Economic Forum. Ne rezervăm câteva comentarii asupra dezvoltărilor puse în atenție cu privire la noua revoluție tehnologică, marea majoritate a celorlalte prezentări fiind detalieri ale manifestării și impactului acesteia în cele mai diverse sectoare de activitate umană.

Consider că nu greșim dacă observăm atenția și economia cu care sunt construite frazele, pentru a fi înțeles mesajul transmis și care nu numai că dă de gândit, dar ar trebui să devină o preocupare a noastră în a identifica și promova activ un loc acestei țări în noua competiție care se anunță. Desigur, pentru a atinge un asemenea obiectiv intervențiile de la Davos trebuie nu numai relatate de media, de regulă după o selecție aleatoare, ci și analizate de cei care pretind că se ocupă, am spune pe scurt, de viitorul României.

Caracteristicile noii revoluții industriale care a început să se desfășoare sub ochii noștri, chiar dacă nu știm încă întreaga ei evoluție viitoare, spune Schwab, este pe cale – atenție! – „să ne altereze fundamental modul în care trăim, muncim și ne raportăm unul la altul. Prin anvergură, scop și complexitate, transformările vor depăși orice omenirea a mai experimentat înainte”. Deci, nu folosim sintagma „să schimbe”, ci să altereze, ceea ce înseamnă că noua revoluție are nevoie de „un răspuns integrat și comprehensiv, implicând toate părțile interesate ale entităților globale, de la sectoarele publice și private până la mediul academic și societatea civilă”.

[…]/ integral la sursa

Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveția), organizat în perioada 20 – 23 ianuarie 2016, la care au participat 40 de șefi de stat și peste 1.500 de oameni de afaceri din întreaga lume, a avut ca temă principală Cea de-a patra revoluție industrială. Liderii economiei globale au dezbătut în cele 4 zile ale forumului oportunitățile și provocările noii revoluții industriale aflată încă la început, dar care își va arăta efectele în următorii 5 – 10 ani. Automobile fără șofer, imprimante care „printează” case de locuit, roboți cu inteligență artificială pe post de asistenți, toate acestea nu sunt desprinse din scenariul unui film SF, ci, estimează specialiștii, vor fi parte din viața noastră în următorii cinci sau zece ani. Iată ce înseamnă A patra revoluție industrială. Gândiți-vă numai ce tehnologie de comunicare foloseam acum 10 ani și ce folosim astăzi și ne vom da seama că viața noastră se va schimba foarte mult în viitorul apropiat. Pentru că tehnologia evoluează atât de rapid trebuie să acționăm cu aceeași rapiditate dacă vrem să fim pregătiți pentru efectele noilor (r)evoluții industriale. Asta a fost și tema care s-a dezbătut zilele trecute la Davos. Cum ne pregătim afacerile de noile schimbări fundamentale? Cum protejăm muncitorii de eventualele efecte ale pieței muncii? Asta s-au întrebat șefii de stat, oamenii de afaceri și reprezentanții societății civile prezenți la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Studiu: 65% din copiii care încep acum școala primară vor profesa în bresle inexistente astăzi

A patra revoluție industrială, pe de o parte, va face inutile anumite meserii existente astăzi și va lăsa fără loc de muncă milioane de oameni, dar, pe de cealaltă parte, va duce la apariția unor noi profesii și specializări de care astăzi nici măcar nu am auzit, care, la rândul lor, vor oferi locuri de muncă pentru milioane de persoane. Raportul „Viitorul locurilor de muncă („The future of jobs”, detalii aici )”, publicat de Forumul Economic Mondial și realizat pe baza datelor analizate din 15 mari economii mondiale care acoperă 65% din forța de muncă globală, ne relatează un lucru care ar trebui să ne pună pe gânduri: 65% din copiii care încep acum școala primară vor profesa în bresle inexistente la momentul de față. Deci, dacă vă întrebați copiii ce vor să se facă atunci când vor fi mari, sunt șanse de peste 50% să numească o meserie care nu va mai exista atunci.

Mai devreme, însă, în următorii 5 ani, aflăm din același raport, noile tehnologii vor duce la dispariția a 7,1 milioane de locuri de muncă în cele 15 țări analizate în raport (două treimi dintre acestea fiind în domeniul administrativ și secretariat), dar și la apariția,în aceleași 15 țări, a altor 2 milioane de locuri de muncă (în special în inginerie și IT).

Roboții, principala forță de muncă de mâine

Din aceste date, precum și din altele pe această temă, reies două scenarii care au fost dezbătute și la forumul de la Davos. Primul scenariu, cel optimist, înaintează situația în care A patra revoluție industrială va elimina locurile de muncă manufacturiere și prost plătite sau atribuțiile din cadrul unei meserii care sunt realizate manual, iar oamenii vor avea un loc de muncă mai lejer, dar mai bine plătit, pentru că mașinile vor lucra în locul lor. Scenariul pesimist este cel în care cei bogați se vor îmbogăți și mai mult înlocuind mâna de lucru manufacturieră, care este și costisitoare, cu roboți care nu cer nici salariu, nici zile de concediu, iar majoritatea oamenilor va trece printr-o perioadă dificilă de tranziție la noile reguli de pe piața muncii. Acest scenariu pesimist arată că A patra revoluție industrială va adânci și mai mult inechitatea socială în condițiile în care persoanelor care încă nu dețin nicio aptitudine tehnologică (peste 4 miliarde din populația mondială) le vor fi și mai dificil să-și găsească un loc de muncă bine plătit.

Este rolul nostru, al politicienilor, să fim pregătiți să implementăm acele reforme care vor ajuta oamenii să se adapteze cât mai repede la noile provocări de pe piața muncii și să promovăm politici care să încurajeze mediul privat să aibă răbdare și să se pregătească pentru o piață a muncii în tranziție. Cred că cel mai important este, însă, să sprijinim sistemul educațional care să se reformeze și să pregătească noile generații de tineri pentru provocările de carieră cu care urmează a se confrunta. Și oamenii vor trebui să înțeleagă că nu pot avea aceeași meserie toată viața și să se adapteze la evoluțiile tot mai rapide de pe piața muncii.

[…]/ integral la sursa

 

Nota noastra

Tehnologia salveaza lumea si economia? E adevarat ca tehnologia a avut un rol major in schimbarea modurilor de productie si, prin urmare, a modelului economic general, insa nicidecum nu poate fi singurul factor relevant.

De fapt, tocmai modelul economic se afla in criza, in prezent. Modelul capitalismului neoliberal, axat pe profit, pe exploatarea resurselor si oamenilor, in special a celor din periferie.

Este reteta pe care organisme politice si financiare internationale, ca FMI, BM, Comisia Europeana, o baga pe gat tuturor tarilor, cautand sa realizeze o uniformizare globala in acest sens.

Vehicularea conceptului celei de-a parta revolutii industriale tocmai de catre elita neoliberala a lumii ne da o idee si despre maniera in care este vazuta folosirea acesteia – actualizarea modelului economic doar in dimensiunea instrumentala, lucru care va insemna accelerarea saracirii celei mai mari parti a omenirii.

Sau, poate, elita mondiala se gandeste ca oricum imensa majoritate a omenirii este de prisos (vezi mitul malthusian al suprapopularii). Prin urmare, cauta solutii alternative pentru a-si asigura “forta de munca” fara a mai fi nevoita sa plateasca salarii, asigurari sociale, concedii. Desi o intrebare ramane – in astfel de conditii de productivitate, unde vor gasi debuseurile?

Pana una alta, cel mai usor de facut este un control al banilor prin intermediul digitalizarii lor complete. Asta ar garanta un regim al dependentei radical, indiferent de restul prefacerilor tehnologice. Si va fi in consonanta cu mareata idee a internetului lucrurilor, care va garanta spionarea totala, dupa cum ni s-a explicat chiar de catre sefii serviciilor secrete.

 


Categorii

1. DIVERSE, Internet, New Media, Noile Tehnologii, Noua ordine mondiala, guvern mondial (Pasi catre Antihrist?), Transumanism

Etichete (taguri)

, , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

9 Commentarii la “VIITOR DE AUR LUMEA NOASTRA ARE! – Lumea lui Hubo, fara oameni si fara cash. A patra revolutie industriala – MITOLOGIE sau RESAPARE A NEOLIBERALISMULUI?

  1. Prostii.
    Era un hit al anilor ’70-’80, Video killed the radio stars. Vi se pare ca nu se mai asculta radio in 2016? Culmea, chiar un promotor al unor astfel de idei ca cele din articol, este un fel de radio star, individul care face isi de rusine prenumele, Moise Guran.
    Ma gandesc si eu, ca daca nu mai vor sa angajeze oameni sa le dea salarii, atunci cine si cu ce va mai cumpara bunurile produse de roboti? Poate extraterestrii cu pepite de pe Marte!!!!

  2. off topic

    Dar n-am gasit alt articol mai potrivit…
    Domnilor, uitati-va mai ales la captura video din emsiunea de pe B1 TV, la comentariile din studio.
    Absolut halucinant!

    http://www.b1.ro/stiri/eveniment/gigi-becali-duce-steaua-la-biserica-latifundiarul-a-incolonat-jucatorii-si-i-a-dus-de-sf-valentin-la-biserica-video-140399.html

  3. Pingback: WINDOWS 10 VINE CU INOVATII ORWELLIENE. Cortana, asistentul digital prin care Microsoft INREGISTREAZA VOCEA si TEXTUL utilizatorului | Cuvântul Ortodox
  4. Pingback: RAZBOIUL IMPOTRIVA CASH-ULUI. Cui foloseste? | Cuvântul Ortodox
  5. UE vrea sa sanctioneze tarile care au ramas in urma cu distrugerea industriei
    Nouă state membre – Cehia, Germania, Spania, Franţa, Italia, Ungaria, România, Slovacia şi Marea Britanie – riscă să fie vizate de proceduri de sancţionare din cauza depăşirii limitelor stabilite în cazul poluării aerului.
    https://www.stiripesurse.ro/liderii-ue-au-ajuns-la-limita-rabdarii-romania-la-un-pas-de-a-fi-sanc-ionata-dur-de-comisia-europe_1252733.html

    Povestea camioanelor lui Ceaușescu, exportate în Australia în perioada comunistă
    https://www.auto-bild.ro/stiri/povestea-camioanelor-lui-ceausescu-exportate-australia-perioada-comunista-102793.html

  6. “Premiantii” la dezindustrializare: Bulgaria, Slovenia, Olanda si Danemarca
    “Repetentii” la dezindustrializare: Romania si Cehia
    In anul 2013, Bulgaria exportă mai mult fier vechi decât propria producţie de oţel, Ungaria înregistra un procentaj de 65%, Slovenia de 62%, iar Olanda de 58%. Danemarca este un exemplu la limită: din anul 2006, această economie nu mai produce oţel, iar exportul de fier vechi ajunsese în anul 2010 la 1,6 milioane de tone. În fine, România producea, în anul 1989, 14 milioane tone de oţel, iar în anul 2010, există o producţie internă de 3,7 milioane tone şi avea un export de fier vechi de 2,5 milioane tone. Este, într-adevăr, un indicator mai puţin folosit pentru a arăta dezindustrializarea la nivel european, dar extrem de relevant.
    România, alături de Cehia, rămâne economia europeană cu una din cele mai ridicate contribuţii ale industriei la crearea valorii adăugate (34%) şi cu o contribuţie importantă în produsul intern brut (25%).
    https://www.rfi.ro/economie-91518-cat-pierdut-romania-prin-dezindustrializare

  7. Ce Romanie ne dorim? Jumatate dintre millennials (tinerii sub 25 de ani) lucreaza ori in agricultura ori in comert!
    Abia pe la varsta de 40 de ani veti gasi oameni care incearca sa produca ceva.
    https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22326580-societate-dorim-jumatate-din-tinerii-sub-25-ani-lucreaza-ori-agricultura-ori-comert.htm

  8. Cam asta este viitorul de aur:
    Deindustrialization, Decline, and Opioids
    The poppy has found a home in those places left behind — towns and small cities that owed their success to a particular industry, whose civic life was built around a factory or a mine.
    The dignity that many working-class men retained by providing for their families through physical labor has been greatly reduced by automation. Stable family life has collapsed, and the number of children without two parents in the home has risen among the white working and middle classes. The internet has ravaged local retail stores, flattening the uniqueness of many communities. Smartphones have eviscerated those moments of oxytocin-friendly actual human interaction. Meaning — once effortlessly provided by a more unified and often religious culture shared, at least nominally, by others — is harder to find, and the proportion of Americans who identify as “nones,” with no religious affiliation, has risen to record levels.
    A sense of permanent economic insecurity and spiritual emptiness has become widespread.
    http://www.flintexpats.com/2018/02/deindustrialization-decline-and-opioids.html

    According to the best estimates, opioids will kill another 52,000 Americans this year alone — and up to half a million in the next decade.
    Just as LSD helps explain the 1960s, cocaine the 1980s, and crack the 1990s, so opium defines this new era. I say era, because this trend will, in all probability, last a very long time. The scale and darkness of this phenomenon is a sign of a civilization in a more acute crisis than we knew, a nation overwhelmed by a warp-speed, postindustrial world, a culture yearning to give up, indifferent to life and death, enraptured by withdrawal and nothingness.
    http://nymag.com/daily/intelligencer/2018/02/americas-opioid-epidemic.html

  9. Manufacturing Decline and the Falling Marriage-Market Value of Young Men
    http://www.nber.org/papers/w23173

    A new paper co-authored by three researchers from MIT, the University of Zürich and UC San Diego concludes that manufacturing employment correlates strongly with men’s desirability for women seeking marriage.
    Since men occupied higher paying jobs in the manufacturing space, the job losses disproportionately affect men, a factor, which the study concludes, raises premature mortality among males, reduces fertility and increases the number of mothers who are unwed and the share of children who live in poverty.
    https://www.engineering.com/AdvancedManufacturing/ArticleID/16426/Video-Manufacturing-Makes-Men-More-Marriageable.aspx

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare