„Sistemul de achiziţii ne-a împins ca pe vite, la abator, spre Hexi“/ SCANDALUL DEZINFECTANTILOR. Se incearca acoperirea adevaratelor vinovatii prin CULPABILIZAREA MEDICILOR SI DEMONIZAREA SISTEMULUI SANITAR?/ Chirurgul Gheorghe Burnei: “TI-E FRICA SA MAI LUCREZI”/ Cum blocheaza “baronii” spitalelor performanta

• Opinia Studenteasca/ Razvan Constantinescu: Vinovățiile colective și arta diversiunii

Asistăm cum dezbaterea în spaţiul public, de zilelea acestea, în scandalul Hexi Pharma, a fost deturnată către mai vechea ţintă, aceea de decredibilizare totală, atît cît se mai poate, a sistemului medical românesc, în tentativa de a oferi pe tavă, unor companii care de mult aşteaptă, felii din tortul privatizării unor componente de bază ale sistemului. Vizate sînt: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, SMURD-ul şi managementul spitalicesc.

În scandalul Hexi Pharma există mai multe componente:

1. Inginerii financiare avînd ca rezultat evaziunea fiscală. Acestea trebuie sau trebuiau constatate de ANAF şi investigate de DNA. Au trecut trei săptămîni şi procuratura abia se mişcă. În timpul ăsta, patronul Hexi Pharma se află în stare de libertate, că doar n-a făcut trafic de influenţă.

2. Furnizarea de soluţii dezinfectante sub parametrii celor contractate. Acest aspect trebuie dovedit prin analiza produselor în cadrul unui laborator acreditat. Nu s-a făcut. Dacă substanţele respective ar fi fost într-adevăr diluate de 10 ori, aceasta pare că ar fi trebuit să conducă la o „explozie” a infecţiilor intraspitaliceşti. Aşa ceva nu s-a întîmplat, dar este foarte dificil de cuantificat acest lucru atît timp cît infecţiile nosocomiale în România sînt subraportate, ajungîndu-se la un procent aberant de 0,2%, în timp ce în Europa valorile sînt de 3-5%.

3. În ce circumstanţe au fost încredinţate contractele către Hexi Pharma, direct (valori sub 10.000 de euro) sau prin intermediul unor licitaţii (trucate?). Acest lucru trebuie verificat de Curtea de Conturi şi DNA.

În aceste condiţii se pun următoarele două întrebări: de ce SRI – care a recunoscut că deţinea informaţiile în legătură cu Hexi Pharma – a protejat „infractorul” timp de 10 ani, l-a lăsat să fure la cîntar şi a consimţit la infectarea pacienţilor din spitale și de ce DNA nu s-a ocupat de dosar în 2010-2011 şi l-a „pasat” Parchetului General şi de ce acesta l-a închis?

Spuneam mai înainte că, în loc să se clarifice problemele de care am făcut vorbire, anatema este aruncată asupra corpului medical. Medicii sînt vinovaţi că un furnizor umblă cu ocaua mică şi că instituţiile statului nu-şi fac datoria. Este evident că nu are absolut nimic de-a face corpul medical cu acest scandal; nu contează, oprobriul public i se adresează preponderent, în continuare.

Revenind la acţiunea concertată de decredibilizare a sistemului medical românesc, aş ilustra amintind următoarele fapte cu caracter istoric:

1. Subfinanţarea cronică a sistemului sanitar. În orice stat civilizat din Europa, procentul din PIB alocat Sănătăţii variază de la 6% (Bulgaria, Slovacia) pînă la 10-12% (Franţa, Germania, Marea Britanie). La noi este, an de an, puţin peste jumătate din minimul european.

2. Închiderea de spitale, în 2011, de către Guvernul Boc. Printre cele 69 de unităţi sanitare desfiinţate, au figurat unele neperformante, altele din zone greu accesibile (Sulina), altele de elită (Institutul Inimii din Tîrgu Mureş şi Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie din Iaşi), dar şi – ce să vezi ?! – 16 spitale proaspăt renovate şi utilate cu aparatură de ultimă generaţie (Buftea, Codlea ş.a.); e lesne de înţeles în favoarea cui fuseseră închise. În 2014, Guvernul Ponta a redeschis 25 dintre spitalele închise de Boc.

3. Scandalul Arafat – 2012 – şi tentativa eşuată de privatizare a SMURD, urmată de căderea Guvernului Boc. Un grup de cinci deputaţi (de alte profesii), printre care Valeriu Tabără (agronom) şi ieşeanul Petrică Movilă (sculer-matriţer) iniţiaseră chiar un proiect de lege în acest sens.

4. Scandalul de la „Colectiv”. Expertiza tehnică a arătat că viteza de propagare a flăcărilor a fost inexplicabil de mare, de tip deflagraţie, de ca şi cum stîlpii şi tavanul ar fi fost impregnate cu o substanţă de felul napalmului. Ce-o fi fost? În loc să se investigheze în continuare cauzele şi circumstanţele în care s-a produs incendiul, vina a fost aruncată asupra salvatorilor, ajungîndu-se la întrebări aberante cum ar fi „de ce s-a acordat primul ajutor pe asfalt?” (Cătălin Tolontan) Scopul? Acelaşi: privatizarea SMURD.

5. Scandalul Hexi Pharma. Este legitimă revolta faţă de un şarlatan care vinde produse contrafăcute, cu impact posibil asupra stării de sănătate la scară largă. Cu toate astea, devine extrem de interesant de analizat cum este prezentat subiectul în mass-media. În loc ca discuţia să fie centrată către mecanismele deficitare de control al calităţii materialelor sanitare şi către responsabilităţile reale ale celor care au deţinut informaţii în legătură cu această „afacere”, dar nu au luat măsuri, concluziile sînt altele: că sistemul medical românesc este falimentar, iar medicii au ştiut că dezinfectanţii sînt apă de ploaie, însă, „şpăgari” fiind, au consimţit la desfăşurarea unui „genocid de proporţii apocaliptice”. Aceiaşi oameni care au deturnat esenţa evenimentelor de la „Colectiv”, aceiaşi care l-au încriminat cu argumente hilare pe Raed Arafat şi în alte situaţii (accidentul din Apuseni, Siutghiol, sinuciderea din strada George Enescu, planorul dispărut etc.), tot ei stabilesc vinovăţii colective aberante şi în cazul de faţă: bloggeri, freelanceri, jurnalişti, în fine, persoane fără competenţă în domeniu, dar cu vizibilitate mare în spaţiul public.

Bunăoară, la Realitatea TV, seară de seară apar aceiaşi invitaţi – domnii Stelian Negrea, Dorin Chioţea, Alexandru Căutiş – care învinovăţesc nu instituţiile care ar fi trebuit să prevină ticăloşia, ci, în pauşal, întregul sistem medical românesc. Am stat fascinat să ascult dezbaterile şi pot concluziona limpede că absolut numai afirmaţii aberante s-au făcut, într-un efort sinergic de prezentare a unui dezastru care poate fi reparat doar prin restructurarea din temelii a organizării sanitare. Sigur, orice privitor cu scaun la cap şi-ar fi pus două întrebări: cum să urmăm indicaţiile şi verdictele unor persoane vădit incompetente și ce ce nu este invitat niciodată un medic practician dintr-un spital mare?

Patrick André de Hillerin se întreba: „Cum ar putea cineva să susţină că scopul acestei campanii de presă este privatizarea sistemului de sănătate? Adică avem un sistem de stat păcălit, furat, înşelat (cu complicitatea unora din sistem, desigur) de către o firmă privată şi noi să dăm sistemul pe mîna privaţilor, adică pe mîna lui Condrea şi a altora ca el? Pe mîna patronilor ambulanţei Puls?” Da, exact aşa!

Pentru că „bizonul” nu judecă la fel, el crede că Arafat ascunde morţi, Kövesi face dreptate, Iohannis e „echilibrat”, iar Guran, Mîndruţă şi Chirilă sînt revoluţionari. „Bizonul” nu ştie că orice demonstraţie de protest este organizată de cine trebuie. Chiar dacă o firmă privată este la originea scandalului, tot medicii sînt vinovaţi, deoarece „ei ştiau asta şi au acoperit mizeria ca să ia şpăgi”. Tu vorbeşti din punctul de vedere al tău, al unui om cu logică, „băieţii cu ochi albaştri” acţionează după punctul de vedere al populaţiei manipulate.

E simplu: chiar dacă vînzătorul privat era hoţ, tot unor privaţi trebuie să li se încredinţeze sistemul, că ei nu vor mai fi hoţi, vor fi „lideri mondiali”. La fel cum, deşi creaturile lui Băsescu au decredibilizat ideea de justiţie, tot în ele avem speranţa să facă dreptate – asta e psihologia cetăţenilor vizată de bloggerii stipendiaţi.

• Jurnalul.ro: Baronii Spitalelor au oroare de medicii români formați în Occident

În timp ce mii de medici pleacă în fiecare an din România, iar secţiile spitalelor se închid din lipsă de personal, mai mulţi specialişti români, care profesează acum în străinătate, spun că s-ar întoarce bucuroşi în ţară dacă s-ar schimba sistemul. Spun că ar renunţa la salariile mari şi la şansele pe care le au peste hotare, pentru a-şi „trata bunicii acasă”. Asta dacă le-ar fi recunoscute diplomele şi calificările, dacă şi-ar putea face meseria, fără a mai fi umiliţi de baronii sistemului. Cei care au ales, totuşi, să se întoarcă, povestesc cum sunt ignoraţi de autorităţi, care preferă să rămână cu doctori puţini şi „buni la toate”.

Reporterii Jurnalul Naţional au stat de vorbă cu câţiva dintre specialiştii şcoliţi peste hotare, care ne-au povestit ce îi împiedică să se întoarcă. Medicul Carmen Marginean parcurge ultimii paşi într-o specializare foarte căutată peste tot în lume: anestezie terapie intensivă (ATI). A plecat în Anglia după primul an „deprimant” de rezidențiat în România.

„În domeniul chirurgiei și ortopediei, sunt puțini medici supraspecializaţi în România. Comparând rezultatele de aici cu cele din ţară, cred că supraspecializarea e benefică și e în interesul pacienților. Am lucrat într-un spital de ortopedie trei ani. Fiecare chirurg era supraspecializat și rezultatele lor erau extraordinare! Chiar şi în specialitatea mea există un fel de orientare spre un anumit domeniu, ca de exemplu, terapia durerii. (…) Îmi pare rău că tratez englezii, în loc de bunicii noștri dragi și scumpi. Dacă nu ar mai fi mita, pilele, dedesubturile, mâine m-aş întoarce acasă. Iubesc medicina şi iubesc pacienţii, dar sincer mi-ar fi greu să mă întorc în asemenea condiţii”, ne-a povestit dr. Carmen Mărginean, adăugând: „Am deschis o fundație aici, în Anglia, și merg și fac voluntariat în Africa ajutând spitalele de acolo”.

Medicii „de jos”, stăpâniţi prin frică

Un alt medic, specializat în Elveţia, suferă de dorul de casă, dar spune că sistemul românesc are probleme atât de adânci, încât trebuie schimbat din rădăcini.

„Am spus că după specializare m-aș întoarce, în ciuda șanselor și a banilor de aici, însă unde să mă întorc? Într-o țară în care omul care a suferit dorul de casă, și se hotărăște în sfârșit să vină acasă, se trezește că Ministerul Sănătăţii nu îi aprobă supraspecializarea nici măcar dacă e făcută la Paris sau la Harvard, sau la Johns Hopkins, la Heilderberg, la Freiburg sau AKH, și e considerat de viitorii șefi ca suferind de grandomanie?!”, ne-a spus, revoltat, dr. Iosif Szanto, neurolog.

Medicul consideră că, în România, „sistemul nu se poate repara decât dacă se va începe de sus în jos, pentru că cei de jos sunt stăpâniți prin frică”.

După o supraspecializare în Marea Britanie, într-un domeniu foarte greu, cel al neurochirurgiei, medicul Horațiu Ioani a decis să revină în România și, de două săptămâni, a început să aplice cunoștințele dobândite într-o prestigioasă instituţie din Marea Britanie pentru a-i trata pe români. Deși acum este “Fellow al Colegiului Regal Britanic” (FRCS), lucrează în baza hârtiilor obținute înainte de a pleca. „Lucrez în baza examenului de specialitate pe neurochirurgie pe care l-am dat și în România. Faptul că sunt FRCS…  mi s-a spus că, legal, nu are nicio echivalenţă în România. Probabil și pentru că sunt singurul din România cu această titulatură”, ne-a spus dr. Ioani.

Este şi cazul medicului Marius Uscatu, care, după ce a terminat rezidenţiatul în ţară, s-a supraspecializat în chirurgia piciorului şi a gleznei, în Franţa. De circa opt ani, chirurgul s-a întors în ţară şi tot de atunci se luptă ca autorităţile să-i recunoască studiile. În curând, va organiza un curs internaţional, însă doar pentru medicii din alte ţări. „Am nenumărate cereri din partea unor chirurgi din toată lumea, care ar dori să vină să «fure» câte ceva din modesta mea experienţă. Şi-au anunţat susţinerea societăţile franceze de chirurgia antepiciorului, dar şi societatea europeană. Trebuie să organizez logistic acest curs. Sper că va fi în 2017”, ne-a povestit dr. Uscatu.

Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor i-au interzis, în scris, să ţină cursuri de formare a tinerilor medici români. „Motivul: eu sunt un biet medic specialist şi nu pot ţine cursuri unor medici primari, profesori sau conferenţiari (pe principiul: cursantul/formabilul nu poate avea o calitate didactică superioară formatorului). Opoziţia majoră vine din partea Comisiei consultative de Ortopedie a Ministerului, formată din diverşi profesori. Aceştia au oroare la pronunţarea numelui meu, din cauza demersurilor mele din ultimii opt ani pentru modernizarea sistemului medical românesc”, acuză, dr. Uscatu, potrivit căruia nici demersurile făcute după schimbarea Guvernului, în noiembrie 2015, şi instalarea ministrului tehnocrat nu au avut vreun rezultat.

Românii, specialişti la toate

Mai mult pe forumuri şi reţele de socializare, decât cu voce tare, doctorii au început să spună că nivelul asistenţei medicale din România este tot mai slab. În vreme ce tendinţa modernă a medicinei occidentale este supraspecializarea, „noi încă facem de toate, în vremuri în care nu se mai pot face de toate”. Asta, pe lângă exodul masiv de cadre medicale şi toate celelalte lipsuri din spitale. „În obstetrică-ginecologie, de exemplu, nu poţi face şi chirurgie oncologică, şi ecografie obstetricală, şi uroginecologie, şi de toate la un nivel înalt pentru că, efectiv, nu le mai poţi cuprinde pe toate. E un domeniu prea vast. Lipsa supraspecializării duce la blazare, pentru că nu progresezi în niciun subdomeniu cum ar trebui”, exemplifică un ginecolog, pe un forum de specialitate.

36.000 de specialişti în Sănătate au plecat în opt ani

Exodul cadrelor medicale a început cu câțiva ani înainte de intrarea în Uniunea Europeană și continuă. Doar în ultimii opt ani, adică după ce România a intrat în UE, iar cetăţenii români şi-au căpătat dreptul de a munci în orice ţară din UE, peste 36.000 de medici, dentişti şi farmacişti au obţinut de la Ministerul Sănătăţii certificate de conformitate necesare pentru a profesa în UE. Doar în 2015 au fost eliberate astfel de documente de conformitate pentru aproape 4.000 de medici, farmacişti şi dentişti, precum şi pentru 3.500 de asistenţi medicali.

În primele trei luni ale acestui an, au fost eliberate 900 de certificate de conformitate pentru medici, farmacişti, dentişti şi asistenţi, documente care le dă dreptul să lucreze în UE.

14.000 de medici români s-au stabilit în Occident în ultimii ani, potrivit datelor pe care Colegiul Medicilor din România le are din registrele de evidență ale Colegiilor din alte țări.

„Până când nu va reforma din rădăcini sistemul medical, după un sistem funcțional (de pildă, după cel elvețian), România va pierde sute și mii de valori, de oameni prețioși plecați. Îmi doresc să văd pașii concreți în România. Depolitizarea sistemului de sănătate și acceptarea conducerii pe criterii de performanță viabile și obiective, și nu pe baza diplomelor de doctorat de genul copy-paste, ar fi principalii primi pași pentru a merge într-o direcție corectă”  dr. Iosif Szanto, Elveţia

„Aici (n.n. – Marea Britanie), încă din timpul rezidențiatului, din anul 4-5, ești întrebat în ce domeniu vrei să te supraspecializezi și ești repartizat pentru aproximativ un an în domeniul respectiv” Carmen Mărginean, medic ATI.

• Adevarul.ro: Scrisoarea unui chirurg din Braşov, şef de spital, după scandalul dezinfectanţilor diluaţi: „Sistemul de achiziţii ne-a împins ca pe vite, la abator, spre Hexi“

Managerul Spitalului de Pediatrie din Braşov (unitate la care au avut loc descinderi în urma scandalului Hexi), doctorul Liviu Muntean, a răbufnit cu un mesaj dur la adresa autorităţilor, despre care susţine vor să dea vina pe medici şi pe directorii de spitale pentru scandalul dezinfectanţilor diluaţi.

Mesajul a fost postat pe pagina personală de Facebook, la care renunţase anul trecut: „De ce? Mai ales pentru ca s-a adunat lehamitea, «ce sens are, nu se schimba nimic»…. ! Dar şi supărare, frustrare, neputinţă, furie şi încă altele amestecate, care acum cam dau pe dinafară”, spune acesta. Liviu Muntean a ţinut să precizeze că, înainte de a fi manager de spital, este medic, chirurg şi om. El spune că a trăit cea mai neagră săptămână din viaţă din cauza dezinfectanţilor diluaţi.

„Spitalul pe care îl conduc a cumpărat de la Hexi. A cumpărat prin achiziţie directă, la preţul cel mai mic, de la firma care avea absolut TOATE avizele (spre deosebire de alte firme). Diferenţele de preţ nu erau deloc neglijabile, iar noi ne-am explicat acest lucru prin faptul ca Hexi era firmă românească şi nici nu avea verigi intermediare de producţie, distribuţie etc. Ca manager nu risipesc sub nicio formă banii spitalului, cea mai buna dovadă fiind faptul că am preluat spitalul cu aproape 1.000.000 euro datorie si am achitat-o în primul an ! Ca medic chirurg nu cred că mă poate acuza nimeni de nebunie, adică să cumpăr cu bună ştiinţă dezinfectanţi «apa de ploaie», ar fi însemnat să-mi pun proprii pacienţi operaţi în pericol !!!”, spune dr. Liviu Muntean.

Politicenii care s-au internat în străinătate, complici la scandalul Hexi

Managerul braşovean spune că nu ştia cât de mult s-a întins Hexi în ţară şi că oricum nu era treaba lui să ştie, dar acum se întreabă cum a fost posibil să fie lăsată o firmă să acapareze o asemenea piaţă?

„Cred ca se poate vorbi de atentat la siguranţa naţională! Instituţiile statului nostru, ajutate de oamenii lor din presa, DILUEAZĂ problema şi aruncă acum anatema asupra managerilor de spitale care sunt acuzaţi de luare de mita de la Hexi. INSIST să fie publicată lista celor care au primit mita de la Hexi pentru că personal ma simt profund lezat de aceasta acuza. La randul meu acuz de ipocrizie pe toti cei care prin cadrul legislativ creat ne-au impins dirijat, calculat, premeditat pe culoarul ingust al achizitiilor, ca pe vite la abator, spre Hexi ! Nu poţi să nu cumperi la preţul cel mai mic: te acuză imediat alte instituţii ale statului. Ca să refuzi un produs trebuie întâi să-l aduci în spital şi apoi să parcurgi o procedură anevoioasă şi lungă din care să reiasă că nu e bun şi abia pe urmă se poate cumpăra altceva. Şi asta dacă firma al cărei produs l-ai declarat neconform nu te târăşte prin instanţă şi până se soluţionează…”, a explicat medicul braşovean cum s-a ajns la nebunia dezinfectanţilor diluaţi.

Liviu Muntean mai scrie că este paralizat de frică din cauză că în toţi aceşti ani este posibil să fi pus în pericol sănătatea pacienţilor şi şi-a pus în pericol cariera, credibilitatea profesională şi chiar libertatea! Durerea medicului este cu atât mai mare cu cât, deşi nu a fost acuzat niciodată de malpraxis, copilul lui, adolescent, s-a îndoit de el.

„Cum sa reziste asaltului mediatic care spunea că tata, manager de spital şi medic, a luat mită? Că a făcut ceva rău? Cum să se uite în ochii colegilor la şcoală ? Am făcut faţă presei, Poliţiei, Procuraturii, controalelor de peste tot, dar cum să fac faţă încrederii spulberate a copilului? Aş dori să vad lista oamenilor politici şi decidenţilor din România care s-au tratat în spitale din străinătate în ultimii ani şi să-i acuz pe toti de tăinuire şi complicitate! Si cum spuneam, de atentat la siguranţă naţională! Toţi recunosc din gură profesionalismul medicilor români, atunci înseamnă că au plecat să se trateze afară din alt motiv, probabil ştiau de dezinfectanţi, nu?”, a răbufnit medicul Liviu Muntean.

Managerul Spitalului de Pediatrie vrea să consulte şi un avocat pentru că vrea să acţioneze în instanţă Hexi atât din postura de manager, cât şi de medic, „iar lista acuzaţiilor va fi mare”. Cei din jur îi spun să-şi vadă de treabă, să demisioneze din funcţie şi să facă doar medicină. recunoaşte că este tentant, pentru că iubeşte această meseria si o face din pasiune, dar cum nu mai poate accepta „să dăm înapoi, să nu spunem nimic, dar în acelaşi timp să acuzăm pe alţii că nu e bine. Dacă renunăţam toţi, e gata, am pierdut, adio sănătate! Se pare oricum că adio pensie, adio VIAŢĂ ?!?! OK pentru mine, am o vârstă, mă descurc, dar copilul meu ? Copiii noştri?”, întreabă retoric medicul Liviu Muntean.

• Adevarul.ro: Chirurgul Gheorghe Burnei de la spitalul Marie Curie: „Dezinfectanţii diluaţi au contribuit la decesele pacienţilor din ultimii ani”

Medicii şi managerii de spitale cunoşteau calitatea slabă a produselor cu care lucrează atât în sălile de operaţii, cât şi în saloane. Mulţi au sesizat Ministerul Sănătăţii şi SRI însă au fost „liniştiţi” că vieţile pacienţilor nu sunt puse în pericol. Doctorii susţin contrariul.

Chirurgii şi managerii de spitale se plâng de ani buni de calitatea produselor de dezinfectat, dar şi de cea a instrumentelor medicale cu care sunt obligaţi să lucreze în fiecare zi. Au sesizat atât Ministerul Sănătăţii cât şi Serviciul Român de Informaţii, însă de cele mai multe ori nu s-a luat nicio măsură. Ba din contră: au fost încurajaţi să-şi continue activitatea pe motiv că „vieţile pacienţilor nu sunt puse în pericol”.

Nu mai vor să facă asta. De la mijlocul săptămânii trecute tot mai mulţi chirurgi refuză să intre în sălile de operaţii din cauza dezinfectanţilor Hexi Pharma pentru a nu-şi supune pacienţii unor riscuri pe care nu le pot evalua. Celor cinci spitale care au efectuat, începând de joi, doar intervenţii chirurgicale de urgenţă, li s-au mai alăturat altele, între ele fiind acum şi Spitalul Universitar din Capitală.

„Utilizarea produselor Hexi Pharma a pus în pericol viaţa pacienţilor, este un atac la sănătatea publică. Mai grav e că s-au folosit o perioadă îndelungată şi nici acum nu ştim câte decese au survenit în urma folosirii acestor dezinfectanţi diluaţi şi câte pentru că pacienţii nu mai aveau şanse”, a explicat, pentru „Adevărul”, profesorul Gheorghe Burnei, şeful Clinicii de Ortopedie Pediatrică de la Spitalul Marie Curie din Capitală, arătând cu degetul spre produsele companiei Hexi Pharma, urmărită penal începând de vineri.

„M-am gândit să nu intru în sala de operaţie”

„Am avut momente în care m-am gîndit foarte serios să nu mai intru în sală. E normal ca fiecare chirurg care face operaţii ce durează peste 30 de minute să se gândească serios la ce riscuri supune pacientul şi la ce riscuri se supune pe el. Ti-e frică pur şi simplu să mai operezi când ştii că faci o operaţie de mare amploare şi îţi asumi responsabilitatea fără să ştii că substanţa respectivă nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru ca operaţia să decurgă normal. Ulterior poţi ajunge să fii învinuit de malpraxis”, a completat profesorul Gheorghe Burnei.

Acesta atrage atenţia că o mare problemă o constituie faptul că infecţiile post-operatorii pot apărea chiar şi la 10 luni de la intervenţie. „Faptul că aceste substanţe folosite în saloane, dar şi în sala de operaţii ne pun într-o situaţie dificilă şi ajungem să ne întrebăm dacă inclusiv complicaţiile care au apărut în urma unor operaţii s-au datorat acestor dezinfectante. În spitale mor 60.000 de pacienţi pe an, nu ştim câţi au murit din cauza dezinfectanţilor. Nu putem şti la câte din aceste decese au contribuit substanţele dizolvate, dar cu siguranţă au avut o contribuţie”, a mai spus ortopedul pediatru, precizând că este nevoie de găsirea vinovaţilor în acest caz.

Managerii care fac achiziţii de calitate riscă puşcăria

Profesorul Burnei nu este singurul medic care rupe tăcerea. La rândul lui, doctorul Narcis Copcă, şeful Spitalului Sfânta Maria din Bucureşti spune că managerii de spitale care achiziţionează produse de calitate sunt „puşcăriabili”, astfel că aceştia sunt obligaţi să cumpere „numai gunoaie”, iar în spitale ajung “detergenţi infecţi, mănuşi de cea mai prostă calitate, seringi care nu funcţionează”.

Copcă a povestit un episod halucinant. „În 2013 am făcut sesizări către Ministerul Sănătăţii şi către Serviciul Român de Informaţii privind calitatea unor produse, mai exact a unor ace folosite pentru anestezii în măduva spinării. Am fost surprins de răspunsul Ministerului, care mi-a răspuns că acele respective sunt bune şi nu pun în pericol viaţa pacientului. Ştiţi de câte ori aruncăm mănuşile înainte să le folosim? În România eşti puşcăriabil dacă iei produse de calitate, de aceea luăm numai gunoaie”, a arătat managerul.

Săpunul dezinfectant colcăia de bacterii

La rândul său, managerul Spitalului Elias, profesorul Doina Dimulescu, a povestit un episod de Evul Mediu petrecut în spitalul pe care îl conduce. „În urmă cu câţiva ani am testat cu ajutorul epidemiologului din spital săpunul dezinfectant. Concluzia a fost uluitoare: nu numai că nu dezinfecta, ba din contră, infecta suprafeţele cu o bacterie agresivă. Ne-am chinuit mai bine de un an să scăpăm de acel săpun. Am dat firma în judecată şi am câştigat procesul. Însă, revoltător este că, deşi am făcut atunci sesizări la organele competente, acea firmă încă există pe piaţă. Acestea sunt consecinţele când cumperi la preţul cel mai mic”, a arătat profesorul.

Cioloş confirmă: au existat sesizări de la SRI

În ceea ce priveşte calitatea dezinfectanţilor şi informările regulate făcute de SRI, premierul Dacian Cioloş a confirmat vineri existenţa acestora. Şeful Executivului a primit deja o sinteză a informărilor SRI din ultimii ani pe care le va analiza cu atenţie, adăugând că a transmis Parchetului mai multe documente. Totodată, Cioloş a explicat că tocmai a fost facilitat accesul spitalelor la alţi dezinfectanţi, dar că se lucrează la nişte specificaţii standard pentru biocide pentru a nu fi acordate contracte cu dedicaţie de acum înainte.

„Am cerut pentru săptămâna viitoare modificarea Ordinului 261 din 2007 cu standardele pentru testele de sanitaţie, ele se fac dar nu există indicatori de referinţă, există nişte norme europene legat de aceste lucruri care pot sta la baza reînnoirii acestui ordin. Vom cere firmelor să vină cu un al doilea certificat de analiză pentru a avea o dublă verificare şi pentru a evita situaţia în care producătorii aduc doar un certificat de la propriul laborator”, a precizat premierul, adăugând că teste vor fi făcute şi la alte biocide din piaţă.

Mai mult, el a declarat că vor fi modificate la începutul acestei săptămâni inclusiv contractele de management ale spitalelor, în aşa fel încât aceştia să fie incurajaţi să raporteze infecţiile nosocomiale, şi să nu le mai ascundă sub preş.

Reamintim că analizele făcute de ICECHIM la dezinfectantele Hexi Pharma au dovedit că toate sunt diluate. Mai precis, analizele arată că la clorură de amoniu, valoarea declarată de companie era 15%, iar cea măsurată – 5,18%. La un produs cu iod, valoarea declarată era 10%, cea măsurată – 7,41%. La Glutaraldehidă, valoarea declarată era 12%, iar cea măsurată– 1,23%.

Motivele pentru care Hexi Pharma cere insolvenţa

Între timp, firma Hexi Pharma, care şi-a cerut insolvenţa pe motiv că are datorii de 23 de milioane de lei către stat, a fost pusă sub învinuire de procurorii de la Parchetul General, audierile în dosarul deschis la scurt timp după izbucnirea scandalului fiind continuate de anchetatori. Pe fir au intrat şi inspectorii ANAF care s-au autosesizat în acest caz. Ei investighează compania Hexi Pharma, dar şi două off shore-uri din Cipru care îi aparţin.

Control inopinat în patru spitale

Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan şi Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri au fost controlate la sânge vineri de Corpul de Control al premierului Dacian Cioloş. Oficialii au ridicat documente din cele patru unităţi sanitare şi încearcă să vadă de ce în ultimii ani au avut contracte doar cu cei de la Hexi Pharma.

Tot la sfârşitul săptămânii trecute, pentru că medicii acuză că sunt obligaţi să achiziţioneze cele mai ieftine produse pentru spitale, şi deci şi de o calitate îndoielnică, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş au stabilit că este nevoie să se modifice rapid legislaţia achiziţiilor publice în domeniul sanitar şi au convenit asupra adoptării unui nou set de norme de control şi testare a dezinfectanţilor şi a condiţiilor din spitale. Asta  după ce, pachetul de legi privind achiziţiile publice a fost adoptat, marţi, de plenul Camerei Deputaţilor.

• Jurnalul: Scandalul dezinfectanților a paralizat activitatea celui mai mare spital de urgență din Moldova

În Spitalul Județean de Urgență din Botoșani, cel mai mare din Moldova, au fost anulate toate oprațiile din cauza lipsei dezinfectanților, relatează monitorulbt.ro.

Inventarul dezinfectanților existenți în spital a relevat faptul că există dezinfectanți, alții decît cei de la Hexi Pharma, pentru sălile de operații și pentru mâini dar nu și pentru preoperator cel necesar dezinfectării plăgilor.

Conducerea spitalului vrea ca în zilele următoare să înceapă procedura de achiziție directă a dezinfectanților necesari, a declarat medicul Ștefan Bercea.

Până la deblocarea de fonduri pentru achiziţii, dezinfectanţii vor fi cumpăraţi din banii angajaţilor, ei fiind principalii contribuabili cu 2% la asociaţia înfiinţată de unitatea sanitară.

Anul trecut, Spitalul Judeţean a cheltuit pe dezinfectantele Hexi Pharma 700.000 de lei, adică sub 1% din bugetul consumat pe dezinfecţie şi curăţenie.

• Ziare.com: Sindicalistii din Sanatate ii scriu lui Ciolos: Medicii fac garzi de 31 de ore, chiar si de 9 ori pe luna

Reprezentantii Cartel Alfa si sindicalistii din sistemul sanitar i-au adresat o scrisoare deschisa premierului Dacian Ciolos, care este si ministrul interimar al Sanatatii, in care atrag atentia asupra timpului de lucru al medicilor din Romania.

Acestia sustin ca personalul medical din tara noastra este obligat de efectueze garzi chiar si de 31 de ore, iar acest lucru se intampla si de pana la 9 ori pe luna, potrivit documentului remis Ziare.com

“Va comunicam faptul ca medicii, chimisti si biologii care efectueaza garzi, sunt fortati si exploatati prin OMS (ordinul ministrului Sanatatii – n.red.) 870/2004 sa efectueze un act medical continuu, de pana la 31 ore, fara nicio posibilitate de refuz. In acest context, va reaminitim ca, din anul 1886, la Chicago, s-a stabilit norma de munca de maximum 8 ore, situatie regasita in prezent in Codul Muncii din Romania”, precizeaza sindicalistii.

Acestia explica faptul ca “dupa 30 de ore lucrate continuu, oboseala acumulata duce la scaderea calitatii actului medical, cu punerea in pericol atat a vietii pacientilor, cat si a medicilor, in egala masura”.

Sindicalistii din Sanatate se mai plang ca exista situatii in care un medic ajunge sa faca pana la 9 garzi pe luna, pentru a acoperi deficitul de personal si a asigura un act medical continuu

Grav este si faptul ca garda “nu este considerata timp de munca, ceea ce se intampla DOAR in Romania”, subliniaza semnatarii scrisorii.

“Garda nu este considerata nici vechime in munca, nici in specialitate, si nici nu este privita ca experienta profesionala, situatie intalnita DOAR in Romania. Consideram ca plata aferenta timpului de garda suplimentar nu respecta Codul Muncii si, desi este fiscalizata, nu este luata in calcul in momentul pensionarii persoanei in cauze, un fapt intalnit DOAR in Romania”, mentioneaza acestia.

Reprezentatii sindicatelor atrag atentia ca ordinul de ministru respectiv incalca “flagrant atat Legea 53/2003, Codul Muncii, Art. 11, cat si Directiva Europeana 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru, Art.1, pct.1, cu privire la reglementarea timpului de munca al medicilor, chimistilor si biologilor care efectueaza garzi in spitalele publice”.

Ei ii cer lui Dacian Ciolos, in calitate de ministru interimar al Sanatatii si premier al Romaniei, abrogarea urgenta a OMS 870/2004 si aplicarea prevederilor Codului Muncii si a directivelor europene.

“Din momentul luarii la cunostinta a situatiei expuse in aceasta scrisoare deschisa, consideram ca deveniti responsabil de consecintele nedorite si nefaste ale mentinerii OMS 870/2004”, conchid semnatarii scrisorii, printre care se numara reprezentanti ai Federatiei Sindicale Hipocrat, Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din Romania, Sindicatului Promedica si Alianta Medicilor.