Copiii doctoritei CAMELIA SMICALĂ din FINLANDA, rapiti din nou de POLITIA COPILULUI!
- George Alexander: S.O.S. DIN FINLANDA
Când nici nu se luminase de ziuă, la ora 04.29, primesc un strigăt disperat de ajutor de la o mamă… Este doctorița Camelia Smicala care îmi spune deznădăjduită, “Avem nevoie urgentă de ajutor în Finlanda! Mi-au fost luați din nou copiii!…”
Medicul Camelia Smicala a avut neşansa să se căsătorească în Finlanda cu un psihopat.
Ce viață poate fi aceea alături de un om care încearcă să te omoare?! Să le ia viața chiar propriilor copii?!
A încercat să pună punct calvarului. Să le construiască măcar copiilor, dacă nu ei înseşi, o viață mai bună.
Pe data de 16.05.2015, Protecția Copilului din Finlanda i-a luat copiii însă fără proces şi fără măcar să o asculte!
(Bolnavul mintal a mințit că mama vrea să fugă cu copiii săi de atâta fericire!, şi, probabil, autoritățile finlandeze s-au gândit că destinația acestei călătorii ar fi fost nu România (Țară a UE!), ci altă planetă din sistemul solar sau chiar din altă galaxie!).
Pe data de 21.12.2015, Cameliei i-au fost înapoiați copiii, dar, tot fără apărare a rămas… Ca orice imigrant căruia dreptatea i se împarte în modul cel mai dubios… Căci, în loc să țină un psihopat sub observație şi medicamentație, i-au îngrădit ei drepturile…
Ieri (16.05.2016), din nou, fără să o anunțe cumva pe Mamă, “Protecția” Copilului a descins cu poliția şi i-a luat pe copii ca pe nişte infractori, de la şcoală! Motivul? Între Mamă şi copii există o relație prea strânsă! Mai ales atunci când se retrag timorați, inhibați de frică din calea tatălui bolnav… Care vrea uneori să-i omoare puțin, dar poliția finlandeză încă nu face nimic (deşi are probe!), studiază, meditează la drepturile omului care, sub ochii lor, sunt făcute praf.
Probabil, această Mamă, ca toate mamele, îşi “manipulează” chiar copiii… Când îi învață cum să rămână cu zile în acest calvar numit viață…
Există, însă, cineva acolo, în lume, care să audă glasul disperat al unei Mame?
Există o mână de ajutor pentru nişte suflete?
Nu vreau sa fiu rautacios, dar un sot roman nu era bun….? De aici cred ca porneste greseala. Sper sa fie invatare de minte pentru alte femei care nu stiu ce vor de la viata lor.
Sa ma iertati daca am gresit
Din pacate ne-am uitat prea mult in gura unor tari complet nedemocratice. Cinste domnului Alexander ca intervine in astfel de cazuri. Nu toti au avut intelepciunea lui de a-si feri copiii de un sistem criminal. Dumnezeu sa-l ajute sa fie un factor decisiv in aflarea adevarului, un prim pas necesar pentru luarea masurilor care se mai pot lua. Imi pare rau de cetatenii acelor tari care au facut copii,. dar statul pandeste la colt sa ii redistribuie.
@ Marius Deaconu:
Sa va ierte Dumnezeu, nu noi, pentru lipsa de minima empatie si omenie, daca asta e tot ce gasiti de comentat in fata unei asemenea tragedii. Sigur ca a fost o greseala, dar cine n-a facut niciun fel de greseli in viata, acela sa ridice piatra!
Sunt niste copii atat de buni si blanzi. Nimic nu e mai dureros decat sa vezi in ochii unui copil bland constiinta ca tu, un om “mare”, nu-l poti ajuta.
Stiu ca e coplesitor sa aflam mereu de dureri mari si parca fara rost. Daca nu putem sa ne rugam, sa ne doara inima ca nu putem
si sa staruim in nadejdea la Dumnezeu. Iertati-ma. Sus inimile!