ARAFAT PUNE BISERICILE ÎN TOPUL LISTEI ROȘII A LOCURILOR PERICULOASE DE TRANSMITERE A COVID-19. Oficialul citează fără a fi verificat o listă ATRIBUITĂ Organizației Mondiale a Sănătății. Dar care sunt datele empirice din România?/ ARHIEPISCOPUL TEODOSIE este din nou înfierat pentru îndrăzneala de a împărtăși și de a sluji cu oameni fără mască/ HĂRȚUIRILE PENALE pentru împărtășirea oamenilor au fost CLASATE

Digi24:

„Lista roșie” a activităților care ne pot îmbolnăvi de COVID-19, făcută de OMS

Lăcașurile de cult sunt, alături de restaurante, teatre, cinematografe și transportul în comun, cele mai periculoase locuri pentru transmiterea coronavirusului, spune la Digi24, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

El a citat o listă făcută de Organizația Mondială a Sănătății.

„În roșu avem cinematografele, teatrele în spațiu închis, lăcașurile de cult, transportul în comun, transportul cu avionul, sporturile de contact, petrecerile în interior, barurile, cluburile de noapte. Acestea sunt considerate cele mai periculoase. După care, la nivel portocaliu, avem sălile de fitness, avem frizeria, stomatologia, avem lucrul în birou – este periculos dacă ești cu mai multe persoane în birou și din cauza asta trebuie să porți mască – restaurantele în spațiu închis”, a spus Raed Arafat.

El spune că președintele Klaus Iohannis „are dreptate” când spune că în situația actuală a cazurilor de coronavirus în România nu se pune problema unei noi relaxări.

„Nu ai cum să vezi 555 de cazuri și să vii să spui că relaxăm în plus. Așteptăm să vedem ce se întâmplă cu aceste cazuri”, a spus Arafat.

Nota noastră

Nu punem la îndoială că OMS ar fi făcut o astfel de clasificare, dar constatăm că singura sursă a acesteia este Arafat. Presa nu s-a obosit să ceară sursa și să o verifice pe cont propriu. Oricât am căutat să o găsim pe cont propriu, nu am reușit. Dacă ne semnalează cineva că a găsit-o vom actualiza postarea și vom integra lista aici.

E important pentru că întotdeauna o informație are contextul său. E important să vedem pe ce bază face OMS aceste clasificări și cum le prezintă. Singura listă din presa românească ce seamănă întrucâtva cu ce a spus Arafat a fost prezentată de Libertatea, dar ea nu aparține OMS, ci unei Asociații Medicale din Texas și a unui Comitet pentru Boli Infecțioase din cadrul AMT (?):

Sursa: Libertatea

Și pe această listă, diferită, cel mai probabil, de cea citată de Arafat, bisericile figurează la loc de „cinste”, fiind, după baruri, al doilea cel mai „riscant” loc pentru răspândirea infecției. Dar lista citată de Libertatea arată clar de ce e nevoie de informația primară, nu de cea redată doar verbal de oficiali. Pentru că în lista făcută de medicii texani, sunt listate bisericile unde vin peste 500 de enoriași – un număr considerabil, rar atins de marea majoritate a parohiilor din România. Oare lista de la OMS nu o avea și ea niște astfel de nuanțări? Întrebăm și noi, căci știm că răspunsuri nu vor fi. Ideea e să faci propagandă, nu comunicare rațională…

Altfel, dacă s-ar fi mers pe comunicare rațională, nu s-ar veni cu astfel de liste, ci cu DATE EMPIRICE concrete, culese de pe teren, verificate, și prezentate publicului. Așa cum remarcă și B.A.D. în comentariul de mai jos, în România NU a fost identificat NICIUN FOCAR considerabil în biserici. Au fost cazuri, dar nu focare de amploare. Și, atunci, cum e posibil ca Arafat să vină cu o asemenea listă în care bisericile sunt în fruntea locurilor de risc? Când, după puținele date disponibile, chiar SPITALELE sunt în topul românesc?

LATER EDIT: Și Hotnews prezintă o listă, cu alți autori decât cei citați de Libertatea (dar nu de la OMS) care pune mersul la slujbe religioase printre activitățile cu gradul cel mai ridicat de risc:

 

VIDEO. Aglomerație la o slujbă ținută de Arhiepiscopul Tomisului la Suceava. Nimeni nu purta mască

Sute de persoane au participat aseară, la slujba oficiată într-o mănăstire din județul Suceava, fără a respecta măsurile de protecție – portul măștii și distanțarea fizică. participat aseară, la slujba oficiată într-o mănăstire din județul Suceava, fără a respecta măsurile de protecție – portul măștii și distanțarea fizică.

În imagini se vede cum oamenii se înghesuie să ajungă în față, lângă altar, ca să poată să sărute icoanele și unii dintre ei, chiar și mâna preotului. Mână pe care apoi, preotul o pune pe capul altor credincioși pentru a le da binecuvântarea.

Niciunul dintre participanții la slujba de aseară nu a purtat mască de protecție, deși slujba a avut loc în interiorul bisericii, iar masca era obligatorie, potrivit normelor valabile pe perioada stării de alertă. Liturghia a avut loc la o mănăstire din Suceava, dar a fost oficiată de Părintele Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Reprezentanții Arhiepiscopiei Tomisului nu au vrut să comenteze subiectul.

Hotnews:

Arhiepiscopia Tomisului anunță clasarea unei plângeri împotriva lui Teodosie: „Hărțuirea penală a ritualului de împărtășire a mai încasat o clasare de dosar”​

Arhiepiscopia Tomisului anunță că o plângere penală pe numele IPS Teodosie legată de legată de împărtăşirea cu aceeaşi linguriţă a fost clasată de parchet. „Hărțuirea penală a ritualului de împărtășire a mai încasat o clasare de dosar”, transmite Arhiepiscopia Tomisului.

„Pe 14 mai 2020, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța dispunea o primă clasare a unei plângeri penale formulate de către „Asociația pentru Libertatea de Conștiință”, prin reprezentant legal Emil Moise. Acesta îl acuza pe IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și alți doi preoți de infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

În replică, pe 20 mai 2020, Emil Moise a făcut o nouă plângere penală, de data aceasta către DIICOT – Constanța, cu trei acuze la adresa IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și a preoților slujitori din arhiepiscopie: zădărnicirea combaterii bolilor, instigare publică și comunicare de informații false. Totodată, a doua zi, pe 21 mai 2020, trei cetățeni formulau o altă plângere penală către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în care IPS Teodosie și alți preoți din arhiepiscopie erau acuzați tot de infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor”, transmite Arhiepiscopia Tomisului.

Potrivit comunicatului publicat de Arhiepiscopie, plângerile penale acuzau faptul că ritualul de împărtășire cu o linguriță comună a mai multor credincioși a pus viața acestora în pericol, în contextul pandemiei de coronavirus, iar mesajele publice emise de către IPS Teodosie și Arhiepiscopia Tomisului, în legătură cu continuarea săvârșirii acestui ritual, ar constitui instigare publică a credincioșilor și comunicare de informații false.

„Formulate într-un ton de hărțuire a ritualului, plângerile penale mai susțineau că folosirea unui prosop la împărtășire, a unor bucăți de anafură pe care credincioșii le luau după împărtășire sau consumul vinului rămas în potir, de către preoți, sunt tot infracțiuni și chiar sfidare a autorităților publice și a Patriarhiei”, transmite Asrhiepiscopia.

DIICOT – Constanța a dispus clasarea cauzei cu privire la comunicarea de informații false și a trimis către Parchet celelalte două cauze.

Parchetul a reunit aceste plângeri într-un nou dosar penal, față de care a dispus clasarea cauzelor, în 2 iulie 2020, după cum urmează:

– față de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a dispus clasarea cauzei privind infracțiunile de zădărnicirea combaterii bolilor și instigare publică, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală;

– față de preoții Arhiepiscopiei Tomisului a dispus clasarea cauzei privind infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

„Ne exprimăm nădejdea că această nouă clasare va înceta ostilitățile penale la adresa clericilor sau a ritualului canonic de împărtășire dintr-un cult recunoscut oficial de către statul român. Totodată, ne vom ruga pentru pacea sufletească și liniștea duhovnicească a celor ce li se pare că sfințirea vieții, prin împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos, ar constitui o infracțiune”, mai transmite Arhiepiscopia Tomisului.

Bogdan Alexandru Duca:

E aproape o constantă a acestor luni să dai vina pe biserici pentru îmbolnăvirea cu această viroză.

Cum numărul îmbolnăvirilor este foarte mic în România: 30 de mii în 6 luni de zile, sunt chiar mirat că autoritățile dictaturii sanitare nu au făcut niște anchete epidemiologice, analize și statistici.

Ar fi interesant de văzut câtă lume s-a îmbolnăvit pentru că a fost la biserică, câtă lume s-a îmbolnăvit că a fost la party-uri, câtă lume a făcut ”flagelul” ăsta predominant asimptomatic, din cauză de autobuze sau trenuri….

Și, bineînțeles, ar fi interesant să știm câți s-au infectat în spitale. Știm că vreo 11 % din cei infectați sunt personal medical. Ceea ce arată, pe lângă incompetență, deschiderea unui semn serios de întrebare: câți pacienți, și, mai grav, pacienți cu boli cronice grave, care au plecat deja la Domnul, au fost infectați de fapt în spitalele din România?

Câți au fost infectați în cămine de bătrâni?

Ar fi foarte important să aflăm asta: câte din infecții le datorăm sistemului medical? Repet, personalul medical infectat reprezintă cam 11 procente din numărul total de cazuri. Dar câți pacienți? Eu cred că putem merge lejer la o cifră de peste 20 la sută de cazuri de infectați datorită spitalelor românești. Dacă nu chiar peste 30 la sută.

Câți din oamenii care au murit, de boli grave, au contactat coronavirusul în spital? Având în vedere comorbiditățile multora, cauzele adevărate ale decesului, de fapt, să nu ne mire dacă cel puțin 50 la sută dintre ei nu au dobândit infecția în spitale….

Dar deocamdată aflăm că spațiile comerciale sunt focare de infecție, deși vânzătorii de îi cunoaștem fiecare dintre noi, #rezistă fără infecție din februarie încoace.

Aflăm că transportul în comun ar fi focar de infecție, deși vorbești cu șoferi de taxi care au transportat (în primele luni fără nicio mască) mii de clienți într-un spațiu mic, mașina, fără posibilitatea respectării ”distanței sociale”, pentru perioade mai lungi decât perioada minimă de contact necesară pentru infecție, și care nu au avut nimic.

Și, desigur, aflăm că bisericile sunt foarte periculoase, deși nu a fost identificat niciun focar de infecție în biserici. Iar încercarea de a inventa câteva focare de infecție mânăstirești, s-a dovedit simplă propagandă (vedeți cazul Putna)….