MIZELE ASCUNSE ALE SCANDALULUI HEXIPHARMA, acoperite de inscenari lugubre, de tragedii incerte si de mega-“dezvaluiri” tolontane deloc inocente CARE FAVORIZEAZA COMPANII STRAINE (FRANCEZE!), toate invaluite in MUTENIA SUSPECTA A MARILOR INSTITUTII RESPONSABILE. Razboaiele sangeroase, de tip mafiot, intre serviciile secrete si COLONIZAREA FINALA A ROMANIEI

“În rezumat, povestea e următoarea: La reclamația unei firme FRANCEZE și pe baza delațiunilor unei tulburate psihic, s-a creat, mediatic, gogoașa isterică a marelui genocid din sănătate. Guvernul ROMÂNIEI a luat de bune analizele făcute unui laborator NEACREDITAT, confirmându-le pe cele făcute la cererea concurenței firmei incriminate. Și a decis, în aplauzele unor decerebrați care fug după prima fentă cu impresia că ei fac istoria, intitulați generația Facebook, eliminarea firmei ROMÂNEȘTI din piață și, evident, din existență; cu tot cu angajații ei condamnați la pieire profesională și, ulterior, umană. În beneficiul direct al companiei FRANCEZE, lucru vizibil de atunci pe SEAP. Acțiunea diversionistă a început după tragedia de la Colectiv și, cumva, în numele celor afectați de nenorocire. Nu vă întreb ce personaj, onorat de FRANȚA, a ajuns la butoane atunci, pentru că știu”.

***

• Contele de Saint Germain: Cazul Hexi Pharma – un raționament făcut pe invers

Ne-am obișnuit, în tentativele de rezolvare a unei probleme abstracte sau a unei enigme de viață concrete, să pornim de la certitudini. Multe, puține, acestea reprezintă puncte fixe, vămi obligatorii prin care trebuie să treacă soluția corectă.

Există însă și o abordare inversă, e drept, mai rar aplicată, aceea care se concentrează, înainte de toate, pe aspectele ciudate, greu de explicat, aproape absurde sau tinzând spre probabilitatea zero de producere, ale cazului. Cum pot fi speculate aceste aspecte pentru o investigație de succes? Prin punerea lor pe harta enigmei și apoi prin căutarea de trasee care să le integreze sau să le ocolească.

A) Un prim astfel de aspect îl constituie modul și momentul de izbucnire ale acestui scandal. După incendiul de la Colectiv și moartea în spitalele românești, cauzată de infecții nosocomiale, a numeroși tineri răniți acolo, era creată în societate o sensibilitate excepțională față de subiect. Dacă, din motive de conștiință sau de răfuială concurențială cineva din interiorul sistemului ar fi vrut să dea în vileag, cu maximă eficiență, corupția sistemului sanitar, atunci ar fi fost momentul ideal s-o facă.

Nu a făcut-o!

Au trecut luni bune, scandalul aproape se stinsese și, brusc, investigațiile lui Cătălin Tolontan au fost revitalizate spectaculos de informații „pe surse” și au făcut pasul decisiv spre ce avem azi. Cine să fie acele surse și de ce nu au acționat imediat după „Colectiv”, la momentul propice, ci abia acum? S-o fi întâmplat ceva, între timp, care să stimuleze scurgerea de informații? Cumva „spionajul” Black Cube și mustrarea pe față făcută SIE de către Laura Kovesi?

B) Un al doilea aspect bizar îl constituie modul în care au reacționat instituțiile de forță (mă refer la binomul SRI – DNA în principal) după izbucnirea scandalului. Plasate de mass media, pe bază de zvonuri și aparențe, în epicentrul scandalului, cu roluri cheie, de suspect principal (SRI) și complice la mușamalizare (DNA), aceste două instituții, altfel foarte belicoase și contondente în raport cu anumiți infractori, s-au comportat ca niște mielușei timorați cu Dan Condrea, folosindu-se de tot felul de subterfugii pentru a nu-l deranja prea mult, pentru a rămâne cât mai în umbră și cât mai pasivi în raport cu el. Cum de acest Haplea de mafioți autohtoni, DNA, s-a abținut, ca la indigestie, să-și abată furculița asupra unui potențial client atât de gras și mediatizat precum patronul Hexi Pharma? Nu cumva îi șuiera în „eterul” urechilor vocea lui Coldea fredonând bine cunoscutul: „Dai în mine? Dai în tine! Dai în fabrici și uzine!”.

C) Apogeul aspectelor ciudate din acest caz este atins însă, de departe, de dispariția subită din câmpul tactic a lui Dan Condrea, în modul și la momentul la care aceasta s-a produs. Am calculat, foarte rapid, și aproximativ (în exces, ca să nu avem vorbe) care este probabilitatea de apariție a unui astfel de eveniment, produs prin coincidența a cel puțin patru evenimente considerate independente (în sensul limbajului matematic) și anume:

– probabilitatea ca un român să moară, într-un an, prin accident auto dar nu ca pieton  (55 morți nepietoni, din accidente auto, la un milion de români): (p₁=0.000055);

– probabilitatea ca un eveniment să se producă într-o anumită zi, bine aleasă, a anului (o zi din 365 zile): ( p₂=0.0027);

– probabilitatea ca în urma evenimentului victima să fie mutilată și de nerecunoscut (2 mutilări complete din 55 morți): (p₃=0.0037);

– probabilitatea ca victima să fie personaj central într-unul dintre cele mai mediatizate scandaluri de corupție ale momentului: ( 100 personaje centrale din 20 milioane români): (p₄=0.000005).

Fiind vorba despre evenimente independente care trebuie să se întâmple simultan, probabilitatea finală se obține prin inmulțirea probabilităților de apariție a fiecărui eveniment în parte. Așadar:

P(ev. final)= P₁*P₂*P₃*P₄ = 55*10^-6 *27*10^-4*37*10^-4*5*10^-6 = 274 725*10^-20 = 27*10^-16

Pentru comparație, trebuie spus că probabilitatea de a câștiga la loteria 6 din 49 premiul cel mare este (conform calculelor Loto Prono) 7*10^-8

Adică, șansele matematice ca moartea lui Condrea să se fi produs din pur hazard (adică fără ca cele 4 evenimente considerate în calcul să fi fost parte a unei premeditări, a unui plan bine gândit) sunt de circa 3 miliarde de ori mai mici decât șansa de a câștiga la loterie premiul cel mare. Realizați? Șanse practic, nule!

În afară de rezultatele acestui calcul, „moartea?” lui Condrea mai prezintă și alte ciudățenii esențiale în abordarea șaradei:

• de ce la ora și din direcția din care mașina s-a îndreptat spre copac aceasta nu apare pe camerele de luat vederi consultate? Oare a venit din sensul opus și s-a întors pentru manevra finală? Dar dacă omul era hotărât să se omoare, de ce ar mai fi contat pentru el de care copac se zdrobește? Și de ce s-ar mai fi ferit de camerele video de pe traseu?
• unde a fost Condrea între ora 17.00 când portarul de la locuința lui spune că l-a văzut plecând de acasă și ora 18.30, a accidentului?
• de ce, vrând să se sinucidă, ar fi ales această soluție a accidentului violent și cu un anume grad de incertitudine când, medic fiind, procurarea unei pastile de cianură nu ar fi fost o problemă? Sigur, varianta asta l-a mutilat fizic până la imposibilitatea identificării directe. Dar la ce i-ar fi folosit lui, mort fiind, să nu poată fi identificat? Ne mort fiind, da, i-ar folosi din plin!

D) Din punct de vedere al conturării, la nivelul opiniei publice, a unei percepții dominante privind cazul Hexi Pharma și moartea lui Dan Condrea, cel mai straniu element al acestui „thriller” îl constituie lipsa de comunicare, absolut ineptă (dacă nu cumva sub presiunea vinovăției), a autorităților. După ce președintele Johannis s-a grăbit să sară prostește în apărarea SRI, invocând experiențele lui anterioare cu această instituție și nu verificări (ce i-ar fi stat în putere și în fișa postului să le facă) urmate de certitudini documentate, marii noștri guralivi instituționali, justițiarii care n-au mamă, n-au tată, când vine vorba de făcut dreptate, au fost brusc copleșiți de muțenie. Toată presa acuză SRI că a patronat ocult Hexi Pharma și tot dezastrul făcut de aceasta. SRI tace, când, dac-ar avea cu ce, ar trebui să se disculpe în cel mai transparent și rapid mod. DNA e pusă la zid că se ocupă de tot felul de potlogari și potlogării derizorii și că, de conivență cu marele ei partener de jocuri de putere, SRI, a închis ochii la crimele lui Dan Condrea și ale complicilor săi; nu dă niciun fel de comunicat, de explicație, de replică. Unde a dispărut locvacitatea doamnei Kovesi, recordmena interviurilor în ultimele săptămâni?

Dar tăcerea nu se oprește la cei direct vizați de bănuielile societății. Tac, alături de ei, și alte instituții care, cel puțin aparent, nu ar avea nimic de ascuns sau de pierdut spunând țării ce știu. De pildă, Inspectoratul de Poliție care deține înregistrările tuturor camerelor video de pe posibilele trasee ale lui Dan Condrea din ziua accidentului, ar putea lămuri lumea din ce direcție a venit acesta la locul unde și-a pus capăt zilelor. Institutul Medico – Legal ar putea preciza, oficial, dacă s-au prelevat probe biologice pentru testul ADN și, în general, ce garanții prezintă (sau va prezenta) populației că „mortul aflat în cadavru” (ca s-o citez pe Monica Macovei) este Condrea și nu altcineva.

Ca să nu mai vorbesc de Parchetul General, titularul dosarelor deschise pe cazul discutat, care ne-ar putea lămuri dacă deține mult pomenitul laptop al lui Condrea, plin (zice-se) de informații esențiale și dacă, folosind telefonul mobil al acestuia, s-a putut reconstitui ceva din dinamica misterioasei sinucideri.

Toți aceștia, însă, tac. Ca la comandă. De parcă s-ar fi constituit un comandament, o celulă de criză la cel mai înalt nivel al țării, ce a transmis consemnul „mucles”!

Nu vreau să mă pronunț, deocamdată, creditând un scenariu dintre cele care circulă pe piață. Aștept întâi să văd ce argumente menite a convinge, ne oferă autoritățile  că mortul din accident este chiar Dan Condrea și că Opelul acela alb a ajuns la locul accidentului dintr-o direcție clar demonstrată și pe roțile lui. Apoi, mai vorbim.

• Antena3: ICECHIM nu este acreditat să facă analize. Cum răspunde institutul acuzațiilor Hexi Pharma (VIDEO)

ICECHIM nu este un laborator acreditat să facă analize, astfel că probele realizate la această instituție nu stau în picioare în instanță. 

Cel puțin asta reiese din comunicatul Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie (ICECHIM), comentat miercuri, la emisiunea La ordinea zilei, de la Antena 3.

Laboratorul de testare biocide a fost creat în 2007 și asigura servicii pentru biocide, dezinfectanți și nu numai.

La momentul acela, în 2007, era singurul din România acreditat pentru testarea acestor tipuri de produse. Acum însă, acreditarea i-a expirat și poate face analize, dar în regim neacreditat.

ICECHIM mai precizează că nu face analize pe probe nesigilate și neetichetate, iar durata unui studiu este de trei luni.

Referitor la probele transmise de Hexi Pharma, ICECHIM a precizat că firma le-a trimis 18 probe neetichetate și susține că nu le-a răspuns că nu le analizează probele.

• Mircea Badea:

Ca sa ramana scris despre scandalul Condrea, Tolontan, diluari si servicii secrete!!!

1. Sper ca fosta doamna Condrea, cu delir psihotic evident, nu este sursa zero a lui Tolontan. Foarte probabil nu este. Domnul Tolontan anunta ca va scoate sursa zero la lumina zilele astea. Foarte bine! Era cazul!
2. Hexi Pharma are 20% din piata, nu se pune problema de monopol, asa cum a ramas in mod neadevarat in perceptia publica. Guvernul a analizat la un laborator neacreditat doar produsele acestei companii. Restul de 80% au ramas neanalizate!!!!! Adica nu stim ce e cu ele.
3. Sunt absolut convins ca servicii secrete au mare legatura cu viata/activitatea/moartea lui Condrea

Guvernul trebuie sa refaca analizele la un laborator acreditat!!! Sau din strainatate

Acum ca am vazut si cine e sursa lui Tolo si am aflat ca laboratorul nu era acreditat, plus alte cateva lucruri relevante, refacerea analizelor sa impune!

Vezi filmul!

• Victor Ciutacu:

Tehnocrații și cazul Condrea-Hexi, începutul sfârșitului colonizării

Scriam, la începutul nebuniei, că marea miză a scandalului Hexi e eliberarea pieței pentru intrarea altcuiva în loc. O cotă de piață tentantă, dar nu atât de mare cum s-a dat ca sigur atunci (20% e departe rău de 86%) pentru a-i inflama pe proștii capabili să se isterizeze pe facebook că Dan Condrea ar fi ucis deliberat, prin “botezul” dezinfectanților, 50.000 de oameni. Adică o estimare olecuță sub genocidul fâsâit ulterior al lui Nicolae Ceaușescu. Mi s-a răspuns că demersul jurnalistico-sanitar al echipei lui Cătălin Tolontan vizează mafia din tot sistemul sanitar, nu doar o anumită companie. Era vorba și despre – oh, da! – cei care produc/livrează medicamente, o afacere pe lângă care dezinfectanții și detergenții de la Hexi sunt pistol cu apă. Ulterior, sigur, fără nici o legătură cu imensele bugete de publicitate din industria pharma, discuțiile din spațiul public despre prețurile/calitatea medicamentelor au fost abandonate. Au continuat dezvăluirile, unele dntre ele chiar foarte tari, despre dezinfectanți, achiziții publice, spitale și servicii secrete.

Și s-a ajuns, după tragedia patronului Condrea, o chestie atât de urât mirositoare încât nici o reacție a autorităților (de la bâlbăiala penibilă a Parchetului General, trecând prin inacțiunea evidentă a DNA și până la excluderea cazului Hexi din cele de siguranță națională) nu mi se pare la locul ei, la episodul de astăzi. Când iar a picat o companie românească. Bun, dezinfectanții de la Hexi erau greșiți, la fel ca si săpunul de la Romchim. Da’ produsele de la multinaționale, care ocupă în jur de 80% din totalul livrărilor, nu intră la analize? Sau, de când avem guvern de import, se prezumă a fi conforme, necesare și obligatorii? Dincolo de latura chimică a scandalului, mie mi se pare că prevalează net cea financiară. Se reașează cu forța, pe alocuri chiar violent, cotele de piață. Absolut întâmplător, în favoarea celor de afară, cu excluderea brutală a autohtonilor care nu pricep de vorbă bună rațiunile colonizării.

Da, prostovanilor, corupția ucide! De ce este România un stat mafiot

Încă sunt sub impresia recitalului psihotic dat de fosta soție a celui mai celebru mort al perioadei. Oricât de cinic, securist și de grețos a fost (sau este, prin Venezuela, pe dreapta) Condrea, a distruge un business mare și multe locuri de muncă pe baza delațiunilor unei tulburate pe care o folosește din plin concurența Hexi e fie ticăloșie fără margini, fie iresponsabilitate vecină cu nebunia. În rezumat, povestea e următoarea: La reclamația unei firme FRANCEZE și pe baza delațiunilor unei tulburate psihic, s-a creat, mediatic, gogoașa isterică a marelui genocid din sănătate. Guvernul ROMÂNIEI a luat de bune analizele făcute unui laborator NEACREDITAT, confirmându-le pe cele făcute la cererea concurenței firmei incriminate. Și a decis, în aplauzele unor decerebrați care fug după prima fentă cu impresia că ei fac istoria, intitulați generația Facebook, eliminarea firmei ROMÂNEȘTI din piață și, evident, din existență; cu tot cu angajații ei condamnați la pieire profesională și, ulterior, umană. În beneficiul direct al companiei FRANCEZE, lucru vizibil de atunci pe SEAP. Acțiunea diversionistă a început după tragedia de la Colectiv și, cumva, în numele celor afectați de nenorocire. Nu vă întreb ce personaj, onorat de FRANȚA, a ajuns la butoane atunci, pentru că știu. La fel cum abia acum realizez că, așa tâmpițel cum părea el, Achimaș nu a demisionat de nebun de la Sănătate…

UPDATE: Mana are dreptate. Faimoasa zicere “Corupția ucide!” e perfect valabilă, dar nu ca slogan, ci ca amenințare.

 Legaturi:

***