CIOLOS NU ARE BANI PENTRU BUGETARI, DAR ARE MEREU PENTRU… A AJUTA MULTINATIONALELE!/ Dispretul Julienocratilor pentru “pomanagii” si “trantori” sau URA DE CLASA folosita, din nou, ca vehicul electoral/ PREMIERUL CIOLOS PRIMESTE IN CONTINUARE INDEMNIZATIE GRASA DE LA COMISIA EUROPEANA/ Contrar propagandei neoliberale, România se afla printre tarile cu CEI MAI PUTINI BUGETARI

Ciolos primeste indemnizatie de la Comisia… de medialert

• Cotidianul:

Ministrul Muncii: Dăm beneficii unor oameni care stau, lâncezesc şi sunt trântori

Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat, joi, că statul plăteşte în prezent ajutoare sociale nu doar cetăţenilor care au nevoie de sprijin financiar, ci şi unor oameni care “lâncezesc şi sunt trântori ai sistemului”.

“Noi în acest moment dăm beneficii oamenilor care au nevoie şi trebuie să primească, dar dăm şi la alţi oameni care stau şi lâncezesc şi sunt trântori în sistem. Dăm, în acelaşi timp, servicii care sunt la o calitate abominabilă şi lucrul ăsta trebuie să se schimbe! Iar eu asta vreau să fac, vreau să văd măsurile active că duc la creearea de locuri de muncă, vreau să văd inspecţia socială cum credibilizează domeniul de asistenţă socială şi vreau să văd legea salarizării unitare la care lucrăm, (…) să putem avea un proiect credibil iar toată lumea din sectorul public să vadă cum în cinci ani le putem creşte cu 30% salariul, astfel încât toată lumea să fie fericită”, a declarat Dragoş Pîslaru.

Ministrul Muncii a criticat, încă o dată, amendamentele votate de PSD şi ALDE la OUG 20 privind salarizarea bugetarilor, prin care salariile din sistemul public ar urma să crească începând cu luna decembrie, explicând că aceste majorări salariale nu vor putea fi niciodată aplicate.

“Când ignori, practic, orice avertisment care îţi spune că o cheltuială de personal, care toată lumea spune că e de acord, trebuie fazată ca să ne-o putem permite, în acel moment trebuie să îţi asumi suspiciunea, întemeiată cred eu, de pomană electorală. Planul pe care l-am pus pe masă, încă din vară, a fost creştere salarială de 30% până în 2021. În primul rând este mai mult decât oferă PSD acum, iar în al doilea rând este mult mai rezonabil şi mai normal. România este într-o situaţie excelentă acum, de început de ciclu economic, pe care tipul acesta de pomeni şi de iresponsabilitate pot să îl frâneze şi să ducă la o scădere a perspectivei investiţionale. Ce sens are să distrugi toate lucrurile astea doar pentru a lua, pe ultima sută de metri câteva voturi?”, a mai spus ministrul.

Dragos Pîslaru le-a spus medicilor că sunt atraşi în “cloaca PSD”. Sanitas cere demisia ministrului Muncii dupa afirmatiile sale “abjecte”

• TVR: Dacian Cioloş primeşte o indemnizaţie de la Bruxelles ca fost comisar european. “Sunt bani care vin pe baza unui regulament european”

Şeful executivului, Dacian Cioloş, confirmă că primeşte o indemnizaţie de aproximativ 8 mii de euro de la Comisia Europeană, bani care se acordă pe o perioadă limitată tututor foştilor comisari. Şeful executivului spune că se ştia de această situaţie încă de la începutul mandatului şi dă de înţeles că situaţia a revenit în atenţia publică pentru că suntem în campanie electorală. Dacian Cioloş a explicat că nu are nimic de ascuns şi că această indemnizaţie nu îl obligă în niciun fel faţă de Comisia Europeană.

Precizările premierului vin după ce în presă au apărut informații conform cărora ar mai primi un salariu de la Bruxelles în timp ce exercită funcția de premier al României.

“Am văzut și eu lucrurile acestea prezentate ca și o noutate șoc, surpriză. Eu lucrurile acestea, dacă țineți minte și vă uitați în declarațiile de avere ale mele din trecut, am spus încă de când am terminat mandatul că există această indemnizație pentru toți foștii comisari europeni, o indemnizație de tranziție care durează 3 ani după mandat, care se acordă pentru că există și niște restricții profesionale pentru foștii comisari. Ea se acordă automat, fără nicio obligație din partea persoanelor respective față de C.E.”, a declarat Dacian Cioloş.

El a precizat că valoarea indemnizației este “ceva mai mult de jumătate din salariul net de comisar”.

“Totul a fost făcut transparent. Nu sunt bani care vin de la firme private care să aibă contracte cu guvernul, nu sunt bani care să vină, eu ştiu, din partea altora care au anumite interese la guvern. Sunt bani pe care îi am de la o instituție publică și care vin pe baza unui regulament european, care nu au nicio legătură cu responsabilitatea pe care o am în momentul de față”, a afirmat premierul.

“Poziția mea ca prim-ministru față de Comisia Europeană a fost foarte clară de la început. Atunci când au fost de criticat lucruri le-am criticat, atunci când a trebuit să susțin puncte de vedere ale României le-am susținut, de asta n-am nicio obligație față de Comisia Europeană”, a precizat premierul.

“Nu eu sunt prim-ministrul care a primit un to do list (listă cu lucruri de făcut n.r.) de la Comisia Europeană care să-i spună ce să facă și ce să dreagă. Eu sunt cel care a spus atunci foarte ferm, când a fost cazul, că de exemplu România nu acceptă cotele de migranți, eu sunt cel care am negociat și am insistat pentru implicarea Comisiei Europene pentru eliminarea vizelor pentru Canada, deci din acest punct de vedere n-am absolut nicio problemă și vreau să fie foarte clar pentru toți cetățenii români că independența mea e totală și sunt foarte conștient de responsabilitatea pe care o am în calitatea actuală”, a adăugat Dacian Cioloș.

***

Gheorghe Piperea:

La stiri ni se spune ca guvernul tehno – creat, premierul insusi, ministrul muncii, toti se opun majorarii salariilor personalului sanitar si ale profesorilor. Motivatia invariabila: nu sunt bani, efortul bugetar suplimentar fiind calculat (nu se stie cum) la 4 miliarde lei.

Se pare ca guvernul tehno – creat prefera ca medicii, profesorii si asistentele sa plece in continuare in strainatate, unde biro – creatii de la Bruxelles se pot trata si intretine corporal.

Ca sa nu mai vorbim ca, pentru Mintenia Pamantului, au fost gasiti 50 de milioane lei (11 mil euro). Plus 600 de milioane de lei pentru ajutoare de stat acordate corporatiilor straine care activeaza in Romania (si care, sireacele, aveau neaparata nevoie de acest ajutor de stat, ca altfel isi dadeau duhul). Plus inca 1,2 miliarde lei blocati numai anul acesta in Programul Prima casa (un ajutor de stat mascat acordat bancilor si dezvoltatorilor imobiliari).

Pe de alta parte, dl Ciolos ar trebui sa fie un pic atent la cele declarate recent de directorii din ANAF: corporatiile straine care activeaza in Romania ne-au prejudiciat in ultimii cinci ani cu cca un miliard de euro din taxe si impozite pe care nu le achita aici, in Romania, unde profitul se realizeaza, intrucat, prin artificii contabile acceptate tacit de autoritati, isi fabrica pierderi aici si profituri grase in Olanda, Insule Virgine de tip britanic sau olandez, Panama, Barbados, Liechtenstein etc.

Cu acest miliard de euro pe care autoritatile romane il omit sistematic de cel putin 5 ani, s-ar putea majora salariile medicilor, profesorilor, asistentelor, politistilor, militarilor, pompierilor etc. Acesti oameni nu ar mai fi nevoiti sa plece in pribegie pentru a-si castiga existenta (iar niste tehno – creati naivi nu s-ar mai lauda ca au reusit sa obtina promisiunea de eliminare a vizelor de emigrare a romanilor in Canada). Aceasta majorare de salarii, absolut necesara din punct de vedere social si cultural, ar putea crea competitivitate cu sectorul privat si, natural, salariile din privat s-ar alinia, de unde ar reiesi relativ rapid si o reala competitivitate economica apta sa scoata Romania din starea de colonie a celor catorva corporatii globale care s-au instapanit aici.

De fapt, pornind de la un raport al BNR din 2015, din care rezulta ca un numar de peste 250 de mii de firme (in randul carora, la loc de “cinste”, regasim si marile corporatii care fac cam 93% din PIB-ul Romaniei) “lucreaza” in pierdere de minim 9 ani, am ajuns la niste cifre colosale care s-ar putea colecta la buget, dar care sunt omise cu seninatate de tehno – creati. Aceste firme nu au intrat in faliment, asa cum te-ai fi asteptat, ci au continuat sa existe, trecand pierderile, prin intermediul procedeului contabil al reportarii lor pe urmatorii 5-7 ani, la cheltuieli deductibile. Acest lucru inseamna, pur si simplu, “scutirea” de la plata impozitului pe profit si a impozitului pe dividende. In plus, intrucit tva-ul pentru marfuri exportate in spatiul UE este zero, dar exportatorul are drept de deducere a tva-ului aferent propriilor cumparaturi din tara, tva-ul deductibil este rambursat exportatorului de catre stat, ceea ce ii face pe exportatorii in UE, mai ales pe cei care efectueaza operatiuni intragrup, si mai „competitivi”, caci nu numai ca nu aplica tva marfurilor si serviciilor pe care le exporta, dar mai si primesc inapoi tva-ul aferent marfurilor si serviciilor pe care le cumpara din tara.

Cumulat, cei de la BNR au calculat, pentru perioada 2005 – 2012, o pierdere totala a acestor companii de 103 mld lei.

Facand niste estimari de taxe si impozite evitate prin acest artificiu contabil al pierderilor transformate in cheltuieli deductibile si prin practicarea preturilor de transfer, mi-a reiesit ca in fiecare an minim 2,5 mld euro. Inmultita cu 8 ani, aceasta suma capata proportii : 20 de mld euro! Inmultita cu 11 ani (raportul BNR din 2015 era cantonat la anul 2013; nu putem crede ca lucrurile s-au schimbat in 2016; dimpotriva), suma devine colosala : 27,5 mld euro! Aceste sume nu se incaseaza la bugetul de stat exclusiv pentru ca autoritatile, impanate cu fosti lucratori in conglomeratele de consultanta care se ocupa cu coafarea contabilitatii corporatiilor, cu auditul si, la nevoie, cu acoperirea prin falimente mascate a falimentelor frauduloase de corporatii, inchid ochii la aceste artificii contabile (in timp ce pe noi, simplii contribuabili, ne executa silit pentru amenzi, culmea, achitate, in urma cu 5 ani).

Niste tehnocrati propriu-zisi si niste experti neafectati de mandate ale corporatiilor globale nu ar rata aceste oportunitati. Pana cand se va elimina “principiul” usii circulare (intri expert, iesi sef de corporatie, asa cum a facut dl Barosso), Romania va rata cu zambetul pe buze aceste oportunitati. Deci, hai liberare!

Vedeti aici mai multe amanunte :

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21366772-ana…

http://www.juridice.ro/396020/gilceava-si-ipocrizia-inteleptilor.html

Valer Simion Cosma:

Nu înțeleg un lucru. Luat la rost pentru ajutorul social de 8 mii și ceva de euro pe lună pe care-l încasează în calitate de fost comisar european, domnul Cioloș a explicat că așa-i regula, că fiecare fost comisar primește ditamai bănetul vreo 3 ani, din cauza restricțiilor care le impun abstinența de la trecerea către marile companii și bănci, dornice să-i transforme în lobbyști pentru dînsele și să le folosească cunoștiințele, expertiza și relațiile. Adică primesc 3 ani ajutor social, indemnizație sau șomaj de lux, pentru că sunt nevoiți să șomeze. Dar dînsul nu șomează, are job, are salariu etc. Pentru ce mai e plătit? N-ar fi cinstit să zică „Nu, merci. Mi-am găsit de lucru. Am salariu”.

Sau putea să-i doneze către Cumințenie, dacă tot a ținut s-o luăm la preț dublu față de negocierea inițială.

Și, legat de acele restricții (legitime), cum de nu s-a gîndit să nu lase la Finanțe (la ANAF și ANAP+Biriș) tocmai oameni cu vechime în minister, care cum gată mandatul se duc să-i consilieze tocmai pe ăia pe care apoi, cînd revin în funcții publice, trebuie să-i controleze, reglementeze sau să-i aibă ca participanți la licitații publice?

***

În România e ilegal să ceri salarii mai mari.

Nu mai bine vinde guvernul personalul medical la bucată, închide șandramaua impropriu numită „sistem public de sănătate” și de banii ăia cumpără avioane militare și fregate și plătește comisariilor europeni ajutoare sociale și mai mari, ca să poată fi cinstiți după ce le expiră mandatul?

Că oricum ăia cu venituri peste medie preferă să se tratează la privat și majoritatea medicilor îs corupți.

***

Întrebare: Cînd să se pună presiune pe guvernanți și parlamentari dacă nu înainte de alegeri? Asta dacă vrei să ciupești ceva, 80 de lei la salarii (precum poștașii) sau niște promisiuni.

„Vă dați seama ce îndobitocire a avut loc în ultimii 10-15 ani dacă au ajuns oamenii să zică: aoleu, mărirea asta de salarii nu e bună. Nu vrem bani, că dacă ni se dau mai mulți bani, dup-aia sigur o să fie rău, vor fi tăieri, dezastre, lăcuste, pentru că economia așa funcționează: orice e bine e de fapt rău!…

Asta într-o țară pe ultimul loc în UE la salarii. (Nu lăum în calcul Bulgaria, nimeni n-o ia). Într-o țară în care cei care muncesc nu reușesc să iasă din sărăcie. Într-o țară plină de inegalități. Într-o țară cu sectoarele publice într-o subfinanțare crudă.

Referitor la creșteri și bani, să vă dau câteva cifre:

În 2000 – 2015 PIB-ul României a crescut de 4 ori. De la, rotund, 40 de miliarde la 160 miliarde euro.
Indicele dezvoltării umane a crescut cu doar 12,2%.

Ce reflectă acest indice? El cuantifică: speranța de viață, scăderea inegalității, schimbări structurale care îmbunătățesc calitatea vieții.

Așadar, o creștere a PIB de 4 ori în 15 ani s-a reflectat în viața oamenilor printr-o creștere de doar 12,2%.
De ce?” – Mihai Radu, despre spălarea creierelor prin ideologia austerității

***

Salarii mai mari pentru medici, profesori și poștași=pomană electorală, cheltuieli iresponsabile, dezechilibrarea economiei etc.

Miliarde de euro aruncate pe nave de luptă=cheltuieli responsabile, investiții necesare etc.

„Romania vrea sa cumpere patru noi corvete multifunctionale pentru a inlocuia actualele corvete depasite din punct de vedere operational si tehnic, iar Ministerul Apararii Nationale promoveaza o hotarare de guvern prin care statul sa achizitioneze direct corvetele ce vor fi construite la santierul naval de la Galati, al grupului olandez Damen. Programul ar urma sa coste circa 3,6 miliarde de lei pana in 2020, iar prima nava ar trebui sa fie livrata in 2,5 ani de la momentul semnarii contractului.”

PS: Mă întreb, liderii ăștia cumpătați în cheltuieli, au recuperat ceva din țeapa dată cu fregatele britanice? „Fregatele britanice prezentate drept marea achizitie a Marinei Romane sunt, de fapt, o mare belea. Pe langa starea lor jalnica, navele militare mai au o hiba majora: consumul urias de combustibil. Cele doua fregate tip 22, construite in 1984, botezate acum Regele Ferdinand si Regina Maria, sunt dotate cu patru turbine care consuma enorm: peste 30 tone de motorina pe ora. Prin comparatie, cea de-a treia fregata a Marinei Romane, autohtona Marasesti (de aceeasi varsta cu fregatele englezesti), consuma 4 tone/ora – ceea ce era considerat inainte drept o risipa de combustibil.” – http://www.gandul.info/…/fregatele-jafuri-englezesti-consum…

Mirel Palada:

Discursul dominant zilele astea e ca Romania este campioana la angajat oameni la stat, nu-i asa? Ce nemernicie de stat maximal, ce risipa de resurse, ce balta de coruptie. Nu-i asa? Toata retorica de indignare cvasi-fascista neo-libertarienilor si anti-coruptionistilor pe asta se bazeaza. Nu-i asa?

Nu. Nu-i asa. E doar harneala. E doar ideologie. E doar pacaleala. Romania e de departe una din tarile cu ponderea cea mai redusa de angajati la stat, din toate tarile UE. Ca sa nu mai spunem ca e una din tarile cu ponderea cea mai redusa de asistenta sociala ca % din PIB. Doar ca hipsterilor le convine de minune sa creada in discursul cvasi-fascist al criticii statului maximal, al exterminarii tuturor celor care nu sint ca ei: lucratorii la stat, batrinii, saracii, taranii, bolnavii.

Uite aici. Romania este de departe la coada clasamentului UE.

Sursa: Eurostat, via Curs de Guvernare (care evident ca face o greseala elementara de calcul atunci cind discuta despre evolutia productivitatii in agricultura; spuneti-le sa invete artimetica)

• News.ro: Ministerul Finanţelor a aprobat şase ajutoare de stat pentru multinaţionalele care investesc în România. Pe listă se află Pirelli, Arctic şi Bosch

Ministerul Finanţelor a publicat, luni, lista ajutoarelor de stat pentru firmele care investesc minimum 10 milioane de euro, la care au acces în general marile corporaţii, care include şase firme, între care Pirelli, Arctic şi Bosch. Cerea de subvenţii a fost de trei ori mai mare decât oferta statului, în condiţiile în care Guvernul a crescut cu 50%, până la 145 milioane euro, bugetul alocat schemei de ajutor pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie.

În total, în perioada 11 iulie – 22 august au fost depuse la Ministerul Finanţelor 36 de cereri de acordare de subvenţii de 1,98 de miliarde de lei pentru investiţii în valoare totală de 5,47 miliarde lei (1,2 miliarde euro).

“Din 36 de proiecte de investiţii au fost selectate şase în valoare totală de 2,28 de miliarde de lei. Ajutorul de stat solicitat se ridică la 621,4 milioane de lei. Urmează ca, în maximum 45 de zile lucrătoare de la publicarea listei, să fie analizate cele şase cereri de acord pentru finanţare şi anunţate rezultatele finale“, a precizat ministerul.

Pe lista publicată de minister se află, în ordinea punctajului obţinut, companiile: Pirelli Tyres România SRL, care solicitat 128,9 milioane lei de la stat, Arctic SA (163,2 milioane lei), Clariant Products Ro SRL (68,7 milioane lei), Robert Bosch SRL (97 milioane lei), Safe Med International SRL (72,85 milioane lei) şi Alu Menziken SRL (90,9 milioane lei).

Pirelli Tyres România SRL este filiala producătorului italian de anvelope Pirelli, compania Arctic SA este deţinută de grupul turcesc Arcelik – care anunţase că vrea să folosească banii de la stat pentru a consturi o nouă fabrică de maşini de spălat în valoare de peste 100 milioane euro -, Clariant Products Ro SRL este o filială a grupului elveţian Clariant – lider mondial în producţia de produse chimice şi pigmenţi pentru industria textilă, pielărie şi industria hârtiei -, Robert Bosch este una din filialele gigantului germen Bosch, iar Alu Menziken este filială a unui grupu elveţian din tehnologia aluminiului.

În luna mai, guvernul a modificat schema de subvenţionare a firmlor care investesc cel puţin 44 milioane lei, echivalentul a 10 milioane euro, după consultări derulate cu reprezentanţii mediului de afaceri.

Schimbările au vizat simplificarea şi debirocratizarea procedurilor schemei de ajutor de stat, dar şi majorarea bugetului cu 50%, la 638 milioane de lei (circa 145 milioane euro).

Oficial, schema de ajutor de stat are ca scop sprijinirea investiţiilor cu importante efecte în economie. Ajutoarele se acordă sub formă de granturi de la bugetul de stat, pe baza unor cheltuieli de investiţii eligibile.

Însă mulţi oameni de afaceri şi economişti susţin câ astfel de ajutoare de stat acordate doar pentru marii investitori distorsionează concurenţa, defavorizând companiile mici şi mijlocii.

La finalul lunii iulie, Asoaciaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care reprezintă interesele unor patroni români din economie, a solicitat Guvernului să transfere cel puţin 48 de milioane de euro die la subvenţiile către marile corporaţii din economia româneasc pentru a finanţa programe destinate întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) la recitificarea bugetară din luna august.

Asociaţia oamenilor de afaceri susţine că subvenţile acordate marilor corporaţii au un efect mult mai mic în economie decât sumele alocate firmelor mici, create de mici antreprenori români care vor să se lanseze în afaceri.

“Un exemplu în acest sens îl constituie succesul programului SRL-D care a realizat, cu o finanţare de aproximativ 25 milioane euro în ultimii 5 ani, crearea a de 10 ori mai multe locuri de muncă decât investiţiile susţinute prin ajutoare de stat de peste 600 milioane euro“, a menţionat AOAR.

Solicitarea a fost respinsă de Guvern, care a preferat să continuă schema de ajutor pentru marile companii în formula extinsă.

Totuşi, vicepremierul Costin Borc, a declarat, în luna mai, că Ministerul Economiei, împreună cu Ministerul Finanţelor, lucrează la elaborarea unei scheme noi de ajutoare de stat pentru proiecte de mici dimensiuni, pentru a nu exista ”niciun fel de discriminare între capitalul românesc şi cel străin”.

De atunci, reprezentanţii statului nu au mai făcut niciun fel de anunţ în legătură cu schema pentru investiţiile mici, astfel că singura schemă de subvenţionare din partea statului român rămâne doar cea pentru marii investitori.