O statistica aparent surprinzatoare: FIRMELE ROMÂNESTI SUNT DE TREI ORI MAI PROFITABILE DECAT MULTINATIONALELE. Care este explicatia?/ Românii – printre europenii cei mai saraci in venituri

16-02-2017 9 minute Sublinieri
Sursa: adevarul.ro

Sursa: adevarul.ro

Firmele cu capital privat românesc au rămas în 2015 la o pondere de 47% din cifra de afaceri pe economie, iar cele străine la 49%, însă profitul firmelor româneşti a fost de 27 mld. lei, triplu faţă de străini.

Firmele cu capital privat româ­nesc au fost în 2015 de trei ori mai profitabile decât multi­na­ţio­nale­le, cu un rezultat net (pro­fituri plus pierderi) de 27 mld. lei la o cifră de afaceri totală de 551 mld lei, faţă de un rezultat net de 9 miliarde de lei la o cifră de afaceri totală de 580 miliarde de lei pentru firmele străine, arată a doua ediţie a studiului „Capitalul Privat Românesc“ realizat de ZF cu sprijinul PIAROM – Patro­natul Investito­rilor Au­toh­toni din România.

Acesta este singurul studiu de pe piaţa media care descrie situaţia capitalului privat românesc, în condiţiile în care Banca Naţio­nală şi Institutul de Statistică publică annual un studiu privind situaţia şi impactul inves­ti­ţiilor străine în economie. Ponderea firmelor private româneşti în to­talul cifrei de afaceri a tuturor companiilor ac­tive pe piaţa locală a fost în 2015 de 47%, fa­ţă de 49% companiile străine. Restul de 4% sunt companiile de stat, cu afaceri de 47 mld. lei. Ponderile au rămas similare în 2015 ca în 2014, prima ediţie a studiului, în condiţiile în ca­re cifrele de afaceri ale românilor, străinilor şi ale companiilor de stat au crescut cu acelaşi procent, de 8%.

Sistemul de companii din România a avut o cifră de afaceri de 1.178 mld. lei (260 mld. euro) în 2015. PIB-ul în 2015 a fost de 158 mld. euro, iar diferenţa se explică prin consu­mul intermediar.

Firmele private româneşti şI cele străine au aproximativ aceeaşI pondere în business-ul total, însă ca număr firmele româneşti sunt de zece ori mai multe decât cele străine: 433.000 de firme româneşti faţă de 37.000 firme străine.

Firmele private româneşti au peste 50% din business în construcţii, agricultură, restaurante şI hoteluri, servicii private de sănătate, transporturi, industrie alimentară, comerţul cu amănuntul şI ridicata, arhitectură, mobilă şi servicii de contabilitate.

Faţă de 2014 firmele româneşti au pierdut cotă de piaţă în industria alimentară (59% faţă de 66%), agricultură (81% faţă de 88%) sau hoteluri (71% faţă de 78%)

Firmele străine domină au peste 50% din business în aproape toate sectoarele industriale: prelucrarea ţiţeiului, fabricarea de autovehicule, metalurgie, fabricarea echipamentelor electrice, a băuturilor, a produselor textile, calculatoare, cauciuc dar şI în extracţia petrolului brut sau telecomunicaţii.

Firmele româneşti au o poziţie bună, de peste 40%, într-unul din cele mai dinamice sectoare din economie, servicii informatice şI tehnologia informaţiei.

Firmele private româneşti sunt majoritare în partea de est a ţării, în timp ce în vest au ponderi de circa 40%, însă judeţele din vest sunt de 2-3 ori mai puternice ca cifră de afaceri faţă de cele din est. Între unele judeţe discrepanţele sunt uriaşe. Spre exemplu, Teleorman, Giurgiu sau Vaslui au afaceri totale de doar 5,4 miliarde de lei pe an, în timp ce Timiş, Cluj sau Braşov au afaceri totale de peste 40 miliarde de lei pe an.

Cu toate acestea, valoarea adăugată „nu urmează“ cifra de afaceri de multe ori, astfel încât deşI un judeţ ca Argeş raportează afaceri de 47 miliarde de lei în 2015, dublu faţă de IaşI, PIB-ul judeţului Argeş este de doar 18 mld. lei, mai mic decât cel din Iaşi.

De altfel, ponderea valorii adăugate în totalul producţiei (care aproximează în general cifra de afaceri) diferă de la 57% în activităţI de servicii în IT şI până la 21% în fabricarea autovehiculelor.

Ca urmare, la un euro producţie suplimentară,  serviciile IT „lasă“ 0,57 euro valoare adăugată, la mobilă 0,55 euro, iar în industria auto doar 0,21 euro, pentru că gradul de asamblare locală este prea redus.

Aceste date arată că pentru a creşte valoarea adăugată în economie sunt necesare politici diferenţiate de atragere a investiţiilor străine, cu accent pe ramurile cu valoare adăugată înaltă.

10 concluzii ale studiului „Capital Privat Românesc“, ediţia a 2-a

1. Firmele cu capital privat românesc şi-au păstrat ponderea la 47% din economie, firmele străine au 49% şi firmele de stat restul de 4%; toate şi-au majorat afacerile cu 8%

2. Firmele private româneşti au angajat cu 60.000 mai mulţI salariaţi în 2015, pe fondul creşterii afacerilor; firmele străine raportează cu 2.000 de angajaţi mai puţin

3. Firmele private româneşti au raportat un rezultat net dublu faţă de 2014, de 27 mld. lei, adică o profitabilitate de 5% faţă de 1,5% firmele străine

4. Firmele private româneşti şi-au redus gradul de îndatorare de la 66% la 64% pe fondul menţinerii activelor la acelaşi nivel

5. Firmele private româneşti au raportat un ROE – o rentabilitate a capitalurilor proprii de 18%, faţă de 4,6% a firmelor străine

6. Firmele private româneşti rămân majoritare în comerţ, construcţii, agricultură, transport şi industrie alimentară

7. Firmele private româneşti au pierdut substanţial cotă de piaţă în agricultură (de la 87% la 81%), în industria alimentară (de la 66% la 59%), comerţ cu amănuntul (de la 66% la 58%), turism (de la 83% la 71%)

8. Cifra de afaceri a judeţelor din Vest, dominate de capitalul străin, a crescut substanţial anul trecut (Cluj – cu 16%, Arad -cu 13%, Mureş -cu 13%)

9. PIB-ul judeţelor dominate de investitorii români (exemplu Argeş) este substanţial mai redus raportat la cifra de afaceri obţinută per total în judeţele dominate de firmele străine

10. Un euro producţie în plus în industria mijloacelor de transport (care presupune importuri masive) aduce doar 0,21 euro PIB, pe când un euro în plus în industria mobilei aduce 0,55 euro la PIB, iar în industria alimentară aduce 0,38 euro la PIB

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.02.2017

România se află pe penultimul loc în ceea ce privește veniturile, atât cel minim, cât și cel mediu, iar acest fapt influențează și obiceiurile de consum.

Un studiu Eurostat arată că în România, în 2015, aproape jumătate din veniturile obținute se duceau pe mâncare, locuință și facturile de întreținere, peste media europeană, care este de 35%. Astfel, românilor le rămân din ce în ce mai puțini bani, raportat la veniturile din alte țări, pentru satisfacerea altor nevoi importante. Un astfel de studiu a mai fost realizat și pentru anul 2014, dar modificările sunt nesemnificative.

Românii dau pe alimente cea mai mare parte din veniturile pe care le obțin, dar la restaurante sau cafenele cheltuiesc cel mai puțin în comparație alți locuitori ai Uniunii Europene, arată datele Institutului European de Statistică – Eurostat. Totodată, aceștia sunt codași la asigurări, unde alocă doar 0,3% din venituri.

Potrivit studiului, 27,9% din bani se duc pe alimente, iar acest fapt situează România pe primul loc. Pe locurile următoare se situează, la distanță, țările baltice, care cheltuiesc între 17 și 21,7%. Bulgarii, vecini cu care ne comparăm de obicei, cheltuiesc pentru mâncare doar 16,1%. Cel mai mic procentaj cheltuit pentru mâncare în țările europene este în Marea Britanie, unde veniturile sunt substanțial mai mari decât în țările amintite, iar britanicii cheltuiesc pentru hrană doar 7,3%, în timp ce media europeană este de 11,1%.

Chiar dacă românii cheltuiesc mai mult pe mâncare, cel mai mic procentaj din venituri este alocat pentru consum în restaurante sau cafenele, doar 1,1%, cel mai mic cuantum din Uniunea Europeană, a cărui medie este de 6,8%. Cei mai petrecăreți par a fi spaniolii și irlandezii, care cheltuiesc în restaurante 14,6%, respectiv 12,4% din veniturile obținute.

Băuturile alcoolice și tutunul iau din veniturile românilor aproximativ 5,7 procente, ceea ce ne situează peste media europeană de 4%, dar nu suntem fruntași. Pe primele locuri sunt Estonia (8,8%), Cehia (8,4%) și Ungaria (8,3%), dar cel mai puțin cheltuiește pe băutură, țigări și droguri țara unde drogurile ușoare sunt legale, Olanda, unde locuitorii alocă pe astfel de vicii 3,1% din venituri. Românii sunt în top la capitolul comunicații, unde astfel de cheltuieli înseamnă 4,1%, fiind depășiți doar de greci, cu 4,4%, în timp ce media europeană este de doar 2,5%.

Pe ultimul loc se află luxemburghezii, care alocă la acest capitol doar 1,7%. Nici la cheltuielile de călătorie românii nu se află printre primii, cheltuind doar 1,1 procente din veniturile lor, sub media europeană, de 1,7%, cei mai plimbăreți fiind ciprioții, care cheltuiesc aproape 8% din banii pe care îi obțin. Suntem pe ultimul loc și la banii cheltuiți pe îmbrăcăminte și încălțăminte, doar 3,4% din venituri, sub media europeană de 5 procente, iar estonienii dau cei mai mulți bani pe astfel de articole (6,8%).

Chiria, facturile la întreținere, electricitatea etc. scot din buzunarele românilor 21,5%, sub media europeană (24,4%), dar mult mai mulți decât banii cheltuiți de maltezi (10,1%). O parte bună din bani se duc pe transportul în comun, 3%, dar mult mai puțin decât grecii, care cheltuiesc dublu față de noi pentru serviciile de transport. La transportul cu mașina personală, cu bicicleta sau motocicleta, românii alocă doar 2%, sub media europeană de 3,6% și sub luxemburghezi, care alocă acestui tip de transport 5 procente din venituri.

Pentru combustibil și întreținerea acestor mijloace de transport, în țara noastră se alocă doar 6,3% din venituri, aproape de media europeană (6,5%) și mult sub Slovenia, unde aproape 11 procente se duc pe combustibil și întreținerea autoturismelor personale.

Amenajarea locuinței, cumpărarea de obiecte electrocasnice „mănâncă” 4,5% din veniturile românilor, sub media europeană de 5,4 procente, dar mai mult decât cheltuiesc grecii (3,2%) pentru astfel de produse. Olandezii dau pe polițele de asigurare de orice tip aproape 5 procente din veniturile lor. Media europeană pentru astfel de servicii este de 2,5%. Românii se află însă pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cheltuind doar 0,3% din venituri pentru asigurări.

Salariu minim (euro)

    România 322
    Portugalia 650
    Grecia 684
    Malta 736
    Slovenia 805
    Spania 826
    Luxemburg 1999

Nota noastra

Ce nu se spune in materialul de mai sus este cauza pentru care profitul multinationalelor este mai mic decat cel al firmelor romanesti. Sa fie oare pentru ca multinationalele nu se descurca in capitalismul romanesc? Sa radem de aceasta idee.

In realitate, este vorba despre un profit RAPORTAT, nu de un profit real. Asadar, multinationalele RAPORTEAZA un profit care e mult mai mic decat cel al firmelor autohtone. Iar cauza pentru aceasta sub-raportare a profitului este ca, procedand astfel, il scot in afara tarii. O spune chiar ANAF-ul:

Aproape un miliard de euro au fost scoși din România în ultimii cinci ani, iar cu acești bani s-ar fi putut realiza multe proiecte, a declarat, vineri, Ionuț Mișa, directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, referindu-se la prețurile de transfer.

“Numai de la 5 companii care sunt în domeniul petrolului, retailului, tutunului și comerțului cu electronice s-au făcut ajustări de 87 milioane lei. Doar 5 companii, gândiți-vă ce înseamnă la nivel național. Direcția generală a marilor contribuabili are astăzi 1.500 de companii în portofoliu. Sumele sunt mari, foarte mari. Un studiu pe care l-am realizat la începutul anului 2015 pe un portofoliu de 2.500 de companii ne dusese la concluzia că aproape 1 miliard de euro în ultimii 5 ani au fost scoși din România. Cu aceste sume s-ar putea realiza extrem de multe proiecte în România și ar putea aduce beneficii majore românilor”, a spus Mișa.

Potrivit acestuia, o companie din domeniul tutunului a achiziționat tutunul de la o altă subsidiară afiliată dintr-o țară membră la un preț foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică, informează Agerpres.

“În România plătea aproape nimic, iar în țara respectivă se duceau toate profiturile. Am reușit să identificăm acest tip de tranzacții și am reușit să realizăm ajustări de 12,3 milioane lei”, a precizat oficialul ANAF.

El explicat, în context, cum sunt scoși din țară banii realizați de retaileri.

“În retail se importă produse cu valoare adăugată din afara țării și se vând în România. Companiile spun că au creat locuri de muncă multe, ‘datorită nouă aveți atâtea locuri de muncă’ dar uită să precizeze un aspect foarte important. Aceste locuri de muncă sunt prost plătite. Ar trebui să ne uităm la faptul că aceste companii importă bunurile din afară la o valoare mică, le vând ulterior în România, iar numai pe diferența de preț se aplică impozitul pe profit. În România rămân puțini bani. Practic locurile de muncă în țările în care s-au produs acele bunuri sunt bine plătite, au plus valoare în țara respectivă și mai puțin în România. Asta este una dintre cele mai utilizate metode”, a arătat Mișa.

[…]

Ionuț Mișa a participat vineri la dezbaterea “Unde se duc profiturile din România? — Traseul banilor făcuți în România și de ce firmele românești nu au șanse reale de dezvoltare”, pasul al doilea din campania “Să luăm banii înapoi” (“Let’s get the money back”) inițiată de europarlamentarul Cătălin Ivan în calitatea sa de membru al Comisiei speciale din Parlamentul European care investighează scandalul Panama Papers. Prima dezbatere a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, având ca invitați specialiști Interpol, Europol, ai Comisiei Europene și ai altor organisme legate de fraudele internaționale.

Concluziile campaniei “Let’s Get the Money Back” vor constitui baza de elaborare a unei directive europene menite să limiteze eludarea plății taxelor și frauda fiscală în UE.

Informațiile furnizate de ANAF au loc în contextul în care în România există mari companii multinaționale, cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro care, cel puțin în ultimii cinci ani, n-au plătit un leu impozit pe profit statului român raportând pierderi. Acestea sunt create artificial, prin umflarea cheltuielilor și mutarea veniturilor obținute către țări cu regim fiscal avantajos. (sursa: Digi24)

Asadar, profiturile multinationalelor se scot prin raportari false sau chiar prin raportari de pierderi de catre multinationale:

În ultimii 10 ani, firmele româneşti au făcut profituri cu 30% mai mari decât firmele străine prezente la noi în ţară. Nu întotdeauna a fost vorba despre o performanţă mai slabă a societăţilor patronate de străini, spun economiştii. Explicaţia e că acestea au exportat masiv profiturile făcute în ţara noastră, către companiile-mamă, iar la noi au marcat pierderi. Cei care au vrut să scoată cât mai mult profit şi-au trimis banii în paradisuri fiscale.

Deşi iau mai puţini bani de la bănci, firmele patronate de români par să iasă câştigătoare în lupta cu cele deţinute de străini în ceea ce priveşte profitul, arată datele analizate de BNR.

Când ne uităm la cine face profituri şi pierderi, în ţară, pe ultimii 10 ani, firmele româneşti, neaoşe, fac profituri cu vreo 30% mai mari decât celelalte,” spune Florin Neagu, director în cadrul BNR.

Pierderile pe hârtie pot fi însă profituri în realitate.

Între 2008 şi 2014, profitul reinvestit a fost negativ, deci practic acela a fost într-adevăr profit făcut în România şi scos din ţară,” explică Liviu Voinea, viceguvernator BNR. (Sursa: digi24)

Despre multinationale a vorbit recent insusi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, intr-un fel surprinzator avand in vedere rolul acestuia de vajnic gardian al intereselor capitalului strain:

“Firmele straine trebuie sa intre in legislatia romaneasca, sa respecte fiscalitatea, regulile noastre. S-a discutat la fel cum se discuta si in Europa despre problema preturilor de transfer. Aceasta nu este o chestiune simpla nicaieri in lume. Cunosc aceasta problema din anii ’70- ea e aproape perpetua si e legata de statutul multinationalelor”, a declarat joi Guvernatorul BNR Mugur Isarescu. Cate multinationale sunt de fapt in Romania, ce afaceri deruleaza si cati angajati au? Sa discutam pe cifre.

Datele privind numarul de firme multinationale sunt colectate de Institutul National de Statistica, care publica anual cifrele privind FATS – Foreign affiliates statistics, sau Activitatea filialelor straine in Romania. Cele mai recente date au fost publicate in toamna anului 2016.

Potrivit documentului INS, numarul total de firme active din economie (industrie, constructii, comert si servicii) a fost de circa 450.000. Locale plus multinationale. Din cele 450.000, multinationalele controleaza circa 30.000 de companii, ceea ce reprezinta o pondere de putin peste 6,5%. Aparent, foarte putin.

Dar, e bine sa retinem:

  • 30 de companii cu capital majoritar strain acopera aproape 80 % din cifra de afaceri a companiilor din industrie din Top 100

Industria are in total 34 de piete clasificate (CAEN Rev. 2 cu 2 cifre). Dintre acestea:

  • 25 piete, adica 73,4 % au liderii companii cu capital majoritar strain
  • 21 piete, adica 61,8 % au 2 companii din Top 3 cu capital majoritar strain
  • 15 piete, adica 44,11 % au Top 3 format integral din companii cu capital majoritar strain.
  • Din perspectiva exportului, in Top 100 exportatori, care acopera circa 52 % din exporturile totale ale Romaniei, 96 de companii au capital majoritar strain.

Cea mai mare pondere a multinationalelor se regaseste in sectorul “Servicii” care insuma 11.400 firme, iar cel mai mic numar in sectorul “Constructii”, respectiv 2.836. In ceea ce priveste ponderea multinationalelor in total sector, cea mai mare s-a inregistrat in industrie 10,5%, in timp ce valoarea cea mai scazuta s-a inregistrat in comert 5,4%.

Evident, cele mai multe multinationale sunt din interiorul UE (peste 71% din total multinationale, sau 21.028 firme.

  • Numarul mediu de salariati

In multinationalele cu activitate principala de industrie s-au inregistrat 570.222 salariati ceea ce reprezinta 41,4% din numarul salariatilor din industrie. In servicii regasim un numar de 246.844 salariati reprezentand 21,5% din total servicii, iar comertul totalizeaza 180.503 salariati reprezentand 21,4% din total comert, iar cel mai scazut numar de salariati se inregistreaza in constructii, 24.121 salariati care echivaleaza cu 6,7% din total salariati constructii.

Cel mai mare numar mediu de salariati este detinut de intreprinderile filiale straine controlate de state membre UE, respectiv 810.347 salariati, ceea ce reprezinta 79,3% din total angajati multinationale. Companiile multinationale controlate de tarile extracomunitare reprezinta o pondere de 20,7% din total angajati. (ca numar, 211.343 saariati)

  • Cifra de afaceri si valoarea adaugata bruta, total si in multinationale

Desi la nivel de total, pe sectoare de activitate se observa ca cea mai mare pondere a cifrei de afaceri se regaseste in sectorul comert, in multinationale avem cea mai mare pondere a cifrei de afaceri in sectorul industrie respectiv 47,3% din total cifra de afaceri a multinationalelor. Tot in industrie s-a inregistrat si cea mai mare cifra a valorii adaugate brute la costul factorilor, respectiv 53,7% din total inregistrat in imultinationale. (Sursa: Hotnews)

Foarte important este si faptul ca multinationalele domina, in ciuda statisticii, economia romaneasca in sectoarele sale sectoarele sensibile si ca firmele romanesti, capitalul autohton, este in pierdere de pozitii in agricultura, industrie alimentara si chiar comertul cu amanuntul (ca de retail nu are sens sa mai pomenim). Deznationalizarea economiei isi continua, asadar, cursul. Iar Comisia Europeana pune un umar zdravan la acest proces, prin procedura declansata de infringement aplicata Romaniei pentru legea supermarketurilor.  

Curios este faptul ca Ziarul Financiar nu a suflat o vorba despre aceste cauze structurale ale diferentei de profituri intre firmele romanesti si cele straine, propunand, in schimb, la partea de solutii, aceeasi placa a “atragerii investitorilor straini”… De ce am atrage insa niste investitori a caror lipsa de rentabilitate este demonstrata statistic? 🙂 


Categorii

1. DIVERSE, Corporatism, Opinii, analize, Razboiul impotriva Romaniei, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “O statistica aparent surprinzatoare: FIRMELE ROMÂNESTI SUNT DE TREI ORI MAI PROFITABILE DECAT MULTINATIONALELE. Care este explicatia?/ Românii – printre europenii cei mai saraci in venituri

  1. Cumva off topic, de reflectat: Isarescu e acuzat ca a scos aurul Romaniei din tara. Unde l-a dus? In Anglia. In ce organizatie nu mai e Anglia si e Romania? 🙂

  2. !!!Atentie la ce se intampla in SUA cu Trump si serviciile secrete aflate la comanda cabalei globaliste. Consilier militar allui Trump fortat sa demisioneze pentru ca a incercat sa medieze cu Rusia…
    In “presa” cu lant de pe Dambovita NIMIC pe aceasta tema.

    https://www.youtube.com/watch?v=XrgbDKAJGVk
    The globalists are doing their best to stop Donald Trump from undoing their decades long plan to destroy humanity and it has now cost General Michael T. Flynn his position as National Security Advisor.

    https://www.youtube.com/watch?v=HFgcO63haFg
    http://www.infowars.com/he-will-die-in-jail-ex-nsa-analyst-says-intelligence-community-going-nuclear-with-trump/
    http://www.infowars.com/ex-cia-agent-evan-mcmullin-donald-trump-is-a-domestic-enemy/
    https://www.rt.com/usa/377525-us-intelligence-withholds-information-trump/
    http://www.infowars.com/live-now-emergency-trump-is-surrounded-by-enemies/

  3. ce indarjire domle… Da, @stef, ai dreptate sa tragi alarma, e o inclestare formidabila care se reflecta din plin pe meleagurile dambovitene. Astept curioasa deja ce turnura vor lua evenimentele…

  4. „Le-am compătimit fragilitatea spirituală, sărăcia etică, debusolarea estetică, dizarmonia. Şi nerăbdarea de a se consuma frenetic întru inutilitate“, scrie Dan C. Mihăilescu despre tinerii secolului XXI.
    http://adevarul.ro/cultura/carti/despre-nerabdarea-rabdator-dan-c-mihailescu-ciprian-macesaru-adevarul-live–8_546dbf0c0d133766a811dbdf/index.html

    ce frenezie a “revelatiilor” in aceste zile domle…

  5. Sărmanele companii străine. Şi când te gândeşti că se preconiza să li se ia tot lor şi impozit.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare