ACORD “ISTORIC” AL MARILOR PUTERI CU IRANUL. Implicatii geopolitice. Rusia cere SUA sa renunte la SCUTUL ANTIRACHETA/ Stratfor: Criza din Rep. Moldova – OPORTUNITATE pentru Romania/ Familia NULAND – afaceri de pe urma RAZBOIULUI/ Gigantii internetului pleaca din Rusia

18-07-2015 12 minute Sublinieri

IRAN-DEFENCE-MISSILE

  • Digi24:

Rusia aşteaptă ca Statele Unite să renunţe la sistemele antirachetă din Europa, după acordul cu Iranul

Rusia se aşteaptă ca Statele Unite şi NATO să anuleze planul de instalare a elementelor antibalistice în Europa, în contextul acordului marilor puteri cu Iranul în domeniul nuclear. Afirmația îi aparține ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.

Moscova aşteaptă ca Administraţia Barack Obama să abandoneze planurile de construire a unui sistem antirachetă în Europa, dat fiind că Washingtonul a prezentat proiectul antibalistic ca fiind îndreptat împotriva unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord, care nu se conformează reglementărilor internaţionale, a spus Serghei Lavrorv, potrivit Mediafax.

Ministrul rus de Externe a amintit că preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat la Praga, în anul 2009, că nu ar mai fi necesară crearea unui segment european al sistemului antirachetă dacă va fi soluţionată criza nucleară iraniană.

„De aceea, astăzi le-am atras atenţia colegilor noştri americani asupra acestui fapt şi aşteptăm o reacţie. Este clar că acordul cu Iranul va influenţa situaţia generală în Orientul Mijlociu, în nordul Africii şi în zona Golfului Persic”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei TASS.

Iranul şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, marţi, la un acord privind programul nuclear iranian.

Rusia a exprimat în mai multe rânduri preocupări în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România, Polonia, Spania şi Turcia.

În urmă cu trei săptămâni, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitatea Naţională, afirma că sistemele antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice sunt îndreptate împotriva Rusiei şi Chinei.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare.

Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani.

Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific.

Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui scut antirachetă NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia.

O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Oficial NATO: Sistemul antirachetă va fi implementat. Elementele antibalistice din România nu vizează Rusia

Acordul nuclear cu Iranul nu elimină ameninţarea balistică, afirmă un reprezentant al Alianţei Nord-Atlantice. Potrivit Mediafax, care citează agenția rusă Sputnik, oficialul a precizat că planul sistemului antirachetă va fi implementat şi a explicat că elementele antibalistice din România şi Polonia nu sunt îndreptate împotriva Rusiei.

Ameninţarea balistică la adresa NATO este în creştere. Numeroase ţări deţin sau încearcă să dobândească tehnologie balistică. Acordul internaţional cu Iranul nu modifică situaţia. Sistemul antirachetă va proteja aliaţii europeni ai NATO de ameninţările balistice, deci este justificat atât timp cât rachetele balistice există şi au capacitatea de a atinge partea europeană a NATO”, a declarat un oficial NATO, sub protecţia anonimatului, pentru agenţia rusă Sputnik.

„Scopul este contracararea tuturor ameninţărilor din afara zonei euroatlantice. Sistemul antirachetă nu este antirus. Geografia şi fizica nu permit sistemului NATO să doboare rachete antibalistice intercontinentale din bazele militare construite în Polonia şi România”, a explicat oficialul NATO.

Reprezentantul NATO a făcut aceste declaraţii ca reacţie la afirmaţiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care a explicat că Rusia se aşteaptă ca Statele Unite şi NATO să anuleze planul de instalare a elementelor antibalistice în Europa în contextul acordului marilor puteri cu Iranul în domeniul nuclear.

Potrivit lui Lavrov, Moscova aşteaptă ca administraţia Barack Obama să abandoneze planurile de construire a unui sistem antirachetă în Europa, dat fiind că Washingtonul a prezentat proiectul antibalistic ca fiind îndreptat împotriva unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord, care nu se conformează reglementărilor internaţionale. Lavrov a amintit că preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat la Praga, în anul 2009, că nu ar mai fi necesară crearea unui segment european al sistemului antirachetă dacă va fi soluţionată criza nucleară iraniană.

Explicațiile geopolitice ale acordului nuclear iranian

După ani de negocieri, Iranul acceptă să îşi limiteze drastic programul nuclear în schimbul ridicării sancţiunilor economice. Pentru regimul de la Teheran acordul nuclear înseamnă deblocarea miliardelor blocate în ţări străine, iar pentru companiile occidentale înseamnă noi oportunităţi de afaceri. Geopolitic, lucrurile sunt însă mult mai complicate.

După 12 ani de negocieri eşuate şi aproape un deceniu de sancţiuni economice, Iranul şi puterile lumii au ajuns, în sfârşit, la un acord nuclear. Regimul de la Teheran a acceptat să limiteze drastic programul său atomic în schimbul sancţiunilor care au îngenuncheat economia iraniană.

Vestea acordului a ieftinit şi mai mult barilul de petrol. Odată ridicate sancţiunile, Iranul îşi va relua exporturile la capacitate maximă şi, în acelaşi timp, va putea să îşi redeschidă economia pentru investitorii străini.

Prin acordul semnat astăzi între Iran, pe de-o parte, şi Statele Unite, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania, de cealaltă parte, Teheranul va putea să îmbogăţească doar o cantitate mică de uraniu în următorii 15 ani. Va putea să îl foloseacă doar în scop ştiinţific.

Un embargou deja existent pe importurile de armament va rămâne în picioare în următorii cinci ani. Iar timp de opt ani Iranul nu va putea cumpăra tehnologie pentru dezvoltarea de rachete balistice.

În schimbul acceptării acestor condiţii, sancţiunile economice internaţionale îndreptate împotriva Iranului vor fi ridicate. Într-o primă fază, Iranul va avea acces la banii care i-au fost blocaţi în băncile din întreaga lume: nu mai puţin de 100 de miliarde de dolari. Apoi, va putea relua relaţiile economice cu ţările occidentale. Însă un calendar clar al ridicării embargourilor nu există încă.

Dr. Abshenasan, analist politic: „În vreo patru zile oamenii își vor da seama că nimic nu s-a schimbat și că vor trebui să aștepte patru, cinci, șase luni pentru ca efectele înțelegerii să se simtă în economie și în viața lor”.

Deși a resimțit din plin sancțiunile, Iranul a rămas în primele 30 de economii ale lumii, cu un produs intern brut de 437 de miliarde de dolari. În ultimele luni, odată cu accelerarea negocierilor privind programul nuclear, hotelurile din Teheran s-au umplut de oameni de afaceri străini. Mulți dintre ei vor să investeacă în exploatările de petrol și gaze, în combinatele petrochimice și în fabricile auto deja existente, care au personal calificat dar care, din cauza sancțiunilor, nu au avut acces în ultimii ani la tehnologii moderne.

Iranul este în același timp o uriașă piață de desfacere, cu aproape 80 de milioane de consumatori care abia așteaptă să cumpere mărfurile occidentale, la care până de curând nu au avut acces decât pe piața neagră.

Însă consumerismul nu va înflori peste noapte în Iran. Un sfert din populația activă este șomeră, iar moneda națională continuă să fie foarte slabă, ceea ce face ca importurile să fie scumpe.

Implicații geostrategice complicate

În vreme ce populaţia Iranului speră că o apropiere de Occident va aduce o îmbunătăţire a nivelului de trai, la nivel geostrategic, poziţia Teheranulului este mult mai complicată. La fel de complicată ca organizarea politică internă a ţării, o combinaţie unică de autoritarism şi democraţie.

În vreme ce preşedintele Hassan Rohani negocia pactul nuclear, liderul suprem, ayatollahul Khamenei, continua să aibă un discurs anti-occidental. Iranul este într-un război indirect cu Arabia Saudită şi nu recunoaşte existenţa Israelului. În acelaşi timp este un aliat al Rusiei şi are relaţii economice strânse cu China. Însă, după semnarea acordului nuclear, liniile de influenţă din Orientul Mijlociu s-ar putea schimba.

Prima reacţie dură împotriva acordului nuclear a venit din partea premierului israelian Benjamin Netanyahu.

Benjamin Netanyahu: „Când cineva este pregătit să semneze un acord cu orice preț, acesta este rezultatul. Din primele informații pe care le-am primit, putem să determinăm deja că este o greșeală istorică”.

Netanyahu a spus de la bun început că scopul programului nuclear iranian este crearea unei bombe atomice care să șteargă Israelul de pe hartă. Acum, premierul israelian va încerca să îi convingă pe congresmenii de la Washington să blocheze înțelegerea de la Viena. Șansele sunt mici, chiar dacă Congresul este dominat de republicani. Oricum, Barack Obama a anunțat că-și va folosi dreptul de veto asupra deciziei Congresului.

Împotriva unui acord a fost tot timpul și Arabia Saudită, marele rival regional al Iranului. Riadul își vede amenințată poziția de lider regional odată cu o posibilă ascensiune a Teheranului, care în lipsa sancțiunilor poate prospera și economic.

Cele două țări sunt implicate într-un război indirect în Yemen, unde armata saudită încearcă să învingă rebelii Houthi susținuți de iranieni. Nu este singurul conflict în care este implicat Iranul, care luptă neoficial în Irak și Siria împotriva grupării jihadiste Statul Islamic. Iranienii nu fac însă parte din coaliția internațională anti-ISIS pe care o coordonează Statele Unite. Și nici nu vor face parte.

După semnarea acordului nuclear, Statele Unite și Iranul nu devin aliați. Retorica anti-occidentală a ayatollahului Khamenei cel mai probabil va continua, iar în conflictul din Yemen, americanii sunt de partea saudiților.

Însă de urmărit în perioada următoare este relația Iranului cu Rusia. Sancțiunile occidentale au întărit legăturile economice ale Teheranului cu Moscova. Însă, acum, când sancțiunile vor fi ridicate, Iranul își va putea reduce dependența economică de Rusia. Moscova va încerca pe cât posibil să evite această situație. În prima sa declarație după încheierea pactului nuclear, ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia se gândește să îi vândă Iranului armament sub supravegherea ONU. Embargoul care interzice în continuare Iranului să importe armament ar fi unul flexibil.

Ce înseamnă acordul pentru piața petrolului

După anunţul acordului nuclear, preţul petrolului brent a scăzut de la 58 de dolari la mai puţin de 57 de dolari. Apoi a revenit spre 58 de dolari spre seară. Nu a fost o evoluţie ieşită din comun, pentru că investitorii aşteaptă de ceva vreme acordul cu Iranul, aşa că nu au fost surprinşi.

Pe termen ceva mai lung se vede impactul. De la începutul lunii mai şi până în prezent cotaţia barilului a scăzut cu 10%. Alături de problemele economice din China şi Europa, revenirea în forţă a Iranului pe piaţa petrolieră a jucat un rol important în ieftinirea din ultima lună şi jumătate.

Iranul este a patra ţară în lume ca rezerve dovedite de petrol şi pe locul șapte ca producţie. În prezent însă, din cauza sancţiunilor, exportă doar 1,3-1,4 milioane de barili pe zi.

Oficialii de la Teheran spun că în doar câteva luni ar putea să ducă exporturile la aproape 2 milioane de barili pe zi şi, odată repornite toate sondele care au fost oprite în ultimii ani, Iranul va putea să exporte chiar şi 4 milioane de barili pe zi. Va inunda o piaţă a petrolului care deja suferă din cauza supraofertei care pune presiune pe preţuri.

Teheranul este pus într-o situaţie complicată. Dacă petrolul se ieftineşte în continuare din cauza exporturilor sale, creşte presiunea pe bugetul ţării. Pe de altă parte, numai prin creşterea exporturilor de petrol, chiar şi la preţ mai mic, poate fi repornită economia, care continuă să aibă probleme destul de mari. Da, Iranul are un produs intern brut de peste 400 de miliarde de dolari, dar are şi o populaţie mare, de 77 de milioane de locuitori. Ceea ce înseamnă că avuţia fiecărui iranian în parte este mică. Iar asta se vede şi în comerţul exterior al ţării.

Iranul are un excedent comercial destul de mare de aproape 37 de miliarde de dolari. Asta pentru că are importurile mici. Sancţiunile îi blochează accesul la unele mărfuri pe care oricum o mare parte din populaţie nu şi le-ar fi permis.

Stratfor: Instabilitatea din Republica Moldova ar putea fi o oportunitate pentru România

Instabilitatea politică şi economică din Republica Moldova ar putea fi o oportunitate pentru România de a scoate această ţară din sfera de influenţă a Rusiei, pentru a aprofunda relaţiile în cadrul sistemului Uniunii Europene, comentează agenţia americană de analize Stratfor.

Începând din anul 2009, Administraţia de la Chişinău s-a orientat spre integrarea europeană a Republicii Moldova. Cu toate acestea, clivajul politic – în principal între formaţiunile proeuropene (Partidul Democrat şi Partidul Liberal-Democrat) şi cele proruse (Partidul Comunist şi Partidul Socialist) – au generat un impas politic semnificativ la Chişinău”, explică agenția Stratfor.

„Aspiraţiile Republicii Moldova de a se integra în Uniunea Europeană au suferit o lovitură majoră recent, când premierul proeuropean Chiril Gaburici a demisionat. (…) Republica Moldova era deja într-o criză economică majoră. Căderea Guvernului Gaburici a condus la oprirea programelor economice ale Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional. În plus, Uniunea Europeană a anunţat pe 7 iulie suspendarea finanţării pentru Republica Moldova până la formarea noului guvern. Partidele proeuropene au anunţat intenţia de a forma un nou guvern până la sfârşitul lunii iulie, dar disensiunile profunde persistă”, subliniază Stratfor, potrivit Mediafax.

„Această situaţie este în interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul Ucrainei. Semnificativa prezenţă militară rusă în regiunea separatistă Transnistria şi în zone proruse precum Găgăuzia conferă Rusiei o importantă pârghie de influenţă asupra Chişinăului”, notează Stratfor.

„Cu toate acestea, criza politică din Republica Moldova – în special dificultăţile financiare din ce în ce mai mari ale ţării – ar putea oferi o oportunitate României. Situaţia economică precară a Republicii Moldova, despre care publicul crede că este generată în principal de corupţie, ar putea explica de ce recentele manifestaţii în favoarea reunificării cu România au fost unele dintre cele mai ample din ultimii ani”, notează agenţia americană de analize.

„Preşedintele României, Klaus Iohannis, nu s-a întâlnit cu manifestanţii, dar a luat act de marşul pentru reunificare şi a declarat ulterior că “oamenii de pe ambele maluri ale râului Prut se vor regăsi într-o bună zi nu doar în Uniune, ci şi în comuniune”. Declaraţiile de acest tip arată că liderii politici ai României nu pledează pentru reunificare, dar că Bucureştiul rămâne un susţinător-cheie al aprofundării relaţiilor cu Chişinăul în contextul Uniunii Europene”, argumentează Stratfor.

„România este într-o poziţie bună de a oferi asistenţă financiară, dat fiind că înţelege bine situaţia din Republica Moldova şi are interesul strategic de a scoate Chişinăul de pe orbita Moscovei. (…) Însă, chiar dacă actualele condiţii oferă oportunităţi României, Bucureştiul este conştient că se confruntă cu obstacole în demersul de consolidare a influenţei asupra Chişinăului. Timp de mulţi ani, Rusia a fost cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, însă restricţiile comerciale motivate politic au condus la scăderea exporturilor moldovene către Rusia, generând creşterea acestora spre UE, în special spre România”, explică Stratfor.

„Deficienţele financiare din ce în ce mai mari din Republica Moldova, precum şi capacitatea şi voinţa României de a atenua unele dintre problemele economice ale ţării ar putea face ca acest subiect să devină unul de mare interes pentru ambele părţi în viitor”, concluzionează Stratfor.

Un articol senzaţional publicat în SUA de jurnalistul american Robert Parry, laureatul Premiului Pulitzer (echivalentul Nobelului în alte domenii) despre Victoria Neuland, adjunctul secretarului de stat american, a fost evitat de presa din România, probabil din dorinţa de a nu o supăra pe cea care a băgat spaima în politicienii români!

Articolul are titlul „A Family Business of Perpetual War” („O afacere de familie din perpetuarea războiului”) şi a apărut pe celebrul site al lui Robert Parry,„Consortiumnews.com”, în data de 20 martie 2015, fiind preluat în România doar parţial pe site-ul „stiripesurse.ro”, sub semnătura lui Radu Pop, deşi el a fost difuzat pe fluxul Agerpres!

Articolul este fulminant, căci autorul îi atacă direct atît pe Victoria Neuland pentru politica sa din Europa şi Eurasia, cît şi pe soţul său, istoricul Robert Kagan:Victoria Nuland şi Robert Kagan au în derulare o afacere de familie. De la Departamentul de Stat, ea generează razboaie şi, din paginile de opinie, el cere Congresului să cumpere mai multe arme. Este suficient ca acest duet în familie neobişnuit să facă un pas sau doi că industria militară a şi primit fonduri suplimentare” (folosim pentru traducerea citatelor textul publicat de Radu Pop)!

Înainte de a trece în revistă principalele idei ale articolului, precizăm, pentru cei care nu ştiu cine este Robert Parry, că acesta a primit Premiul Pulitzer în anul 1985, cînd lucra la „Associated Press”, pentru investigaţiile sale despre CIA, care au generat o anchetă a Congresului american! Iată menţiunea de pe site-ul oficial al Premiului Pulitzer (http://www.pulitzer.org/bycat/National-Reporting):

Robert Parry spune tranşant că „dacă nu ar fi fost acţiunile d-nei Nuland, criza ucraineană poate că nu lua forme atât de acute”. Mai mult, chiar, Parry scrie că, personal, Victoria Neuland i-a îndemnat pe activiştii de partid şi pe oamenii de afaceri din Ucraina să-l conteste pe fostul preşedinte din această ţară, Viktor Ianukovici, fiind chiar prezentă în iarna lui 2014 pe Maidan, unde împărţea pachete cu mîncare printre protestanţi! N-a uitat, însă, să le amintească ucrainenilor că SUA a investit 5 miliarde de dolari pentru ca Ucraina să aspire la aderarea în UE, adaugă jurnalistul american.

Parry scrie că însăşi Victoria Nuland a selectat candidaţii pentru funcţiile de conducere după căderea lui Ianukovici şi ar fi declarat despre Arseni Iateniuk, care avea să fie ales Premier: „Iat este un băiat de-al nostru”!

În acelaşi timp, soţul Victoriei Nuland, istoricul Robert Kagan, solicita Congresului american „să cheltuiască mai multe miliarde de dolari pentru industria militara” pentru apărarea Ucrainei!

Robert Kagan, soţul Victoriei Nuland, a publicat mai multe lucrări, trei dintre ele apărînd şi în limba română, două fiind editate de Humanitas.

CINE ESTE ROBERT KAGAN, SOŢUL VICTORIEI NULAND?

Pentru a evita orice speculaţie, iată ce scrie Wikipedia despre Robert Kagan, soţul Victoriei Nuland: „

In 1983, Robert Kagan was foreign policy advisor to New York Republican Representative Jack Kemp. From 1984–86, under the administration of Ronald Reagan, he was a speechwriter for Secretary of State George P. Shultz and a member of the State Department Policy Planning Staff. From 1986–1988 he served in the State Department Bureau of Inter-American Affairs. Kagan co-founded the now-defunct Project for the New American Century with William Kristol in 1997. From 1998 until August, 2010, Kagan was a Senior Associate with the Carnegie Endowment for International Peace. He was appointed senior fellow in the Center on United States and Europe at the Brookings Institution in September 2010.

During the 2008 presidential campaign he served as foreign policy advisor to John McCain, the Republican Party’s nominee for President of the United States in the 2008 election.

Kagan also serves on the State Department’s Foreign Affairs Policy Board under Secretaries of State Hillary Clinton andJohn Kerry. He is also a member of the board of directors for The Foreign Policy Initiative (FPI)”.

VICTORIA NULAND ARE O INFLUENŢĂ URIAŞĂ ÎN UCRAINA

Zilele trecute, mai exact între 15-16 iulie a.c., Victoria Nuland s-a aflat din nou la Kiev, unde a reuşit să impună un statut special al regiunii Donbas. În seara în care a sosit la Kiev, potrivit Agerpres, Nuland a declarat: „Aş vrea să spun că mâine (joi) Rada Supremă va avea încă o zi istorică, la fel ca multe altele în ultimele opt luni, pentru că se lucrează la o nouă legislație menită să schimbe țara. Mâine însă parlamentul va examina un pachet complet de reforme legislative care va finaliza ceea ce cere FMI pentru a oferi următoarea tranșă a împrumutului pentru Ucraina.

Vă prezentăm mai jos textul integral al articolului lui Robert Parry, la care am făcut referire mai sus: […]

Noua lege „cu privire la datele personale” care urmează să intre în vigoare în luna septembrie în Federaţia Rusă alungă din ţară un şir de companii IT de nivel mondial, cum ar fi Google, Microsoft sau Adobe. Legea prevede că firmele IT internaţionale sunt obligate să prelucreze şi să stocheze datele despre clienţii ruşi anume pe serverele amplasate pe teritoriul Rusiei. 

Analistul american Peter Hannaford, un fost apropiat al administraţiei Ronald Reagan, iar în prezent membru al grupului de politică externă „Committee of the Present Danger” din Statele Unite comentează acest subiect în publicaţia The Washington Times. El este de părere că legea a fost creată sub pretextul preocupării faţă de viaţa privată a cetăţenilor Rusiei, însă în realitate scopul acestei legi este da a pune la dispoziţia guvernului datele despre viaţa privată a cetăţenilor şi de a limita concurenţa din partea companiilor IT internaţionale. Analistul consideră că apariţia acestei legi a fost categoric generată într-o anumită măsură de paranoia, făcând referire la declaraţiile făcute anterior la un post de televiziune de preşedintele rus.

Vladimir Putin spunea că „internetul a apărut ca un proiect special al CIA şi continuă să se dezvolte astfel” şi că „în nimic din ceea ce provine de la americani nu trebuie să existe încredere”. Hannaford aminteşte că legea trebuia să intre în vigoare în luna ianuarie a acestui an, însă apărătorii libertăţii internetului au făcut atâta zgomot, încât aceasta a fost amânată pentru data de 1 septembrie. El menţionează faptul că în Federaţia Rusă există în jur de 75 de milioane de utilizatori de internet asupra cărora se vor răsfrânge prevederile actului normativ. În special, vor fi afectaţi ruşii care folosesc servicii online de cumpărare şi rezervare a biletelor, de rezervare a camerelor la hotel sau de primire a vizelor etc.

Totodată, autorul articolului face referire la raportul publicat recent de Centrul European pentru Economie Politică Internaţională (ECIPE) în care se prognozează că noua lege va duce la o scădere a PIB-ului Rusiei cu 5,7 miliarde de dolari. „În cazul în care companiile internaţionale care oferă în prezent servicii clienţilor ruşi vor îndeplini cerinţele acestei legi şi îşi vor muta datele pe serverele ruseşti, cheltuielile respective vor cădea pe umerii acestor clienţi. În plus, părţilor interesate nu le ajunge timpul care a mai rămas până în septembrie pentru a închiria serverele ruseşti, nemaivorbind de crearea unor noi”, menţionează Hannaford în articolul de pe The Washington Times.

Astfel, unele dintre cele mai importante companii din Occident au luat deja decizia de a părăsi ceea ce era văzut ca „o piaţă în creştere”. Microsoft îşi mută în Praga centrul de dezvoltare a Skype din Moscova, Adobe şi-a încheiat activitatea în Rusia, iar Google îşi închide centrul de asistenţă tehnică din capitala rusă. Analistul spune că toate aceste companii au trebuit să-şi evalueze costurile de asigurare a conformităţii cu prevederile noii legi din perspectiva profitului şi eventualelor venituri şi au ajuns astfel la aceste decizii. El menţionează şi faptul că Departamenul Comerţului al Statelor Unite a anunţat că legea rusă „cu privire la datele personale” va afecta un spectru larg de servicii internaţionale. „Această lege poate fi privită ca o ramură a strategiei Kremlinului de a sufoca libertatea de exprimare (…) Vladimir Putin ştie foarte bine că menţinerea sa la putere depinde foarte mult de controlul informaţiei, iar noua lege este o dovadă în plus a acestui fapt”, conchide Hannaford.


Categorii

1. DIVERSE, Basarabia, George Friedman/ Stratfor, Google, Iran, Scutul antiracheta (Deveselu), SUA versus Rusia

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “ACORD “ISTORIC” AL MARILOR PUTERI CU IRANUL. Implicatii geopolitice. Rusia cere SUA sa renunte la SCUTUL ANTIRACHETA/ Stratfor: Criza din Rep. Moldova – OPORTUNITATE pentru Romania/ Familia NULAND – afaceri de pe urma RAZBOIULUI/ Gigantii internetului pleaca din Rusia

  1. Frumos… Uniune și comuniune, nu unire. Aviz pentru cei tineri, frumoși, liberi și votanți (i)responsabili! Și care si-au luat (presupun și sper) tara înapoi!

  2. Donald Kagan :

    “Born into a Jewish family from Kuršėnai, Lithuania, Kagan grew up in the Brownsville section of Brooklyn, New York, where his family emigrated when he was two years old, shortly after the death of his father. “….”He is the father of Robert Kagan and Frederick Kagan, both well-known writers. Robert Kagan’s wife is Victoria Nuland, the State Department spokesperson from 2011 to 2013 and the current Assistant Secretary of State for European and Eurasian Affairs. Frederick Kagan’s wife is Kimberly Kagan, a well-known military historian and founder and president of the Institute for the Study of War. ”

    Victoria Nuland

    “Victoria Nuland s-a născut în 1961, fiind primul dintre cei patru copii ai chirurgului, profesorului bioetician și autorului de istorie a medicinii Sherwin B. Nuland. Bunicii săi, evrei-ortodocși (Meyer și Vitsche Nudelman – numele a fost schimbat oficial, în 1947, din Nudelman în Nuland), emigraseră la începutul secolului XX din Basarabia, care aparținea pe atunci de Imperiul Rus, în SUA ” .”Confesiune :Iudaism”

  3. Pingback: Un important rabin din Israel considera ca “MESIA” se va arata in SEPTEMBRIE 2015 | Cuvântul Ortodox
  4. In prezent Google, Microsoft sau Adobe culeg informatii despre cetatenii unui stat (cum este Rusia dar e valabil pentru orice stat), dar le pastreaza pe servere pozitionate in exteriorul acelui stat. Daca in acel stat intra in vigoare o lege „cu privire la datele personale” ale cetatenilor statului respectiv care obliga companiile sa pastreze informatii pe servere pozitionate in statul din care se culeg informatii, atunci Google, Microsoft sau Adobe suspenda activitatea “economica” in acel stat. PIB-ul Rusiei va pierde 5,7 miliarde de dolari: va dati seama cit pierd aceste companii (5,7 miliarde de dolari reprezinta taxe= procent din profitul lor) numai pentru faptul ca trebuie sa pastreze toate informatiile despre cetatenii rusi pe severe aflate pe teritoriul Rusiei. Pozitionarea serverelor este esentiala in controlul/securitatea informatiilor de pe ele. Aceasta pierdere asumata DE BUNA VOIE demonstreaza scopul activitatilor desfasurate de ele pe teritoriul Rusiei (sau altui stat): nu au ca scop obtinerea de profit ci culegerea de informatii(daca nu pot culege si transmite la “centrul de comanda” informatii nu se justifica obtinerea profitului).
    Doamne ajuta sa se lumineze toti.

  5. Pingback: FLOTA RUSA ISI EXTINDE OPERATIUNILE in Marea Neagra, Marea Mediterana si Marea Baltica/ TURCIA ATACA REBELII KURZI SUB PRETEXTUL RAZBOIULUI IMPOTRIVA STATULUI ISLAMIC/ Grecia incearca sa-si salveze RETEAUA DE ENERGIE. A existat un PLAN B de revenire la DR
  6. Pingback: TRUMP anunta ruperea ACORDULUI NUCLEAR cu IRANUL/ In Israel e ALERTA MILITARA si se mobilizeaza rezervistii/ O decizie care va duce la NOUA ORDINE MONDIALA?
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare