Dincolo de stirile zilei: TIMPUL ESCALADARII. Marea resetare a relatiilor ruso-americane: STRATEGIILE ARMATELOR SUNT REGANDITE PENTRU RAZBOI/ Stransoarea anacondei/ UE a suspendat finantarea MOLDOVEI/ Actiune simbolica PRO-UNIRE din CHISINAU in BUCURESTI

sursa foto: sputniknews.com

• JamesTownFoundation/ Pavel Felgenhauer (25 iunie): Sentimentul amenintarii si postura defensiva predomina atat la Moscova cat si la Bruxelles

Presedintele rus Vladimir Putin si-a dedicat in ultima perioada foarte mult timp atat intimidarii, cat si convingerii publicului, afaceristilor si potentialilor investitori occidentali ca Rusia este o putere benevolenta, ce nu urmareste decat apararea intereselor nationale. Dupa ce a anuntat ca, in 2015, Rusia va procura “40 de noi rachete balistice intercontinentale capabile de penetrarea oricarui sistem anti-racheta existent”, Putin a adaugat: “Daca cineva ne ameninta teritoriile, vom fi fortati sa folosim armele noastre moderne impotriva teritoriilor din care provine amenintarea”.

Evgheni Lukyanov, secretarul adjunct la Consiliului de Securitate rus, a clarificat amenintarea lui Putin: “Daca Polonia si Romania cad de acord sa monteze scuturi anti-racheta, vor deveni automat tintele noastre.” Luyanov este de parere ca nu exista nicio amenintare din partea Rusiei care sa justifice desfasurarea planificata de SUA in Europa a echipamentelor grele de razboi: “Este un caz medical – liderii Poloniei, Romaniei si statelor baltice trebuie sa consulte un medic – daca vor sa devina tinte, este alegerea lor.” (Interfax, 24 iunie)

La forumul economic anual din Sankt Petersburg, Putin a incercat o ofensiva de imagine, promovand Rusia drept partener de incredere si o buna oportunitate de afaceri pentru investitorii occidentali. “Rusia nu este agresiva, suntem doar hotarati in a ne apara interesele”, a afirmat acesta, sugerand ca problema ucraineana este o consecinta a incercarii SUA de a-si intinde sfera de influenta de dupa sfarsitul Razboiului Rece. “Intr-o oarecare stare de euforie, ei au inceput sa puna stapanire pe noi teritorii geopolitice pe care le considera ‘disponibile'”. Apoi a continuat cu o lista a faradelegilor americane: rasturnarea de la putere si spanzurarea lui Saddam Hussein, ce a condus la criza irakiana din prezent si a Statului Islamic; bombardarea Libiei si eliminarea lui Muammar Gaddafi, ce a condus la destabilizare si crearea de grupari teroriste salafiste acolo. “Nu vrem ca acelasi lucru sa se intample si in Siria”, a adaugat Putin, “dar ei vor acelasi lucru si pentru Ucraina.” “Am crezut intotdeauna si inca mai cred, in ciuda tuturor faptelor, ca ucrainenii si rusii sunt un singur popor, aceeasi etnie, cu o istorie, cultura si religie comune. Orice ar fi, intr-un final, Rusia si Ucraina sunt condamnate la un viitor comun” (Kremlin.ru, 19 iunie). Putin continua sa considere Ucraina drept parte integranta a lumii ruse (Russkiy Mir), ceea ce inseamna ca scopurile strategice pe termen lung ale Kremlinului nu s-au schimbat: o Ucraina pro-occidentala, separata de Rusia, este o abominatie ce trebuie impiedicata.

Dupa discursul presedintelui, doi dintre fostii lui colegi KGB, in prezent asociati de rang inalt – Serghei Ivanov, seful administratiei de la Kremlin, si Secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patrushev -, au continuat interviurile pentru a explica, deschis, abordarea Moscovei cu privire la natura conflictului din Ucraina si impasul general cu Occidentul. Ivanov a acordat un interviu pentru Financial Times pe 21 iunie, insa discursul sau colorat si-a pierdut din tarie in traducere. Ivanov a insistat ca Rusia nu are nicio intentie sa dezlantuie un razboi impotriva NATO, care ar fi “sinucigas” din moment ce bugetele de aparare ale membrilor NATO si armatele lor impreuna depasesc mult puterea militara a Rusiei. Ivanov a comparat NATO cu un elefant sau un hipopotam, pe cand Rusia reprezinta doar “un caine boxer sau o pisica de casa”.

In fragmentele din discursul original ale lui Ivanov, publicate de Interfax (21 iunie), cuvintele sunt mult mai tari: “Slon (elefant) si Mosyka” – un binecunoscut proverb rus din secolul 19 folosit pentru a defini o aroganta stupida. “Slon si Mosyka” descrie un caine mic, urat si infatuat ce latra la cu elefant de circ ce defileaza pe strada. Elefantul nu observa cainele, insa spectatorii exclama: “Mosyka este probabil puternic, din moment ce latra la elefant.” Comparand Rusia lui Putin cu Mosyka este auto-peiorativ, insa mesajul lui Ivanov este clar: Rusia nu reprezinta agresorul – este slaba, umflata in pene si vulnerabila si trebuie sa se apere impotriva sanselor perverse. Ivanov a mai declarat pentru Interfax ca prelungirea sanctiunilor impotriva Rusiei de catre Uniunea Europeana pentru rolul purtat in criza ucraineana pe 22 iunie este simbolica – la aceasta data implinindu-se 74 de ani de la invadarea Uniunii Sovietice de catre Germania nazista. Ministrul de externe rus a denuntat prelungirea sanctiunilor drept “cinica” si o victorie a “lobby-ului rusofob” in Europa (Interfax, 22 iunie).

Conform lui Patrushev, Statele Unite vor sa distruga Rusia si sa-i acapareze teritoriul, pentru a-i exploata bogatiile naturale – petrol, gaz si metale. Rusia nu poate opri voluntarii rusi sa mearga in regiunea estica Donbas a Ucrainei pentru a lupta cu rebelii, deoarece este o cauza nobila. Tarile europene nu vor sa se opuna Rusiei pe problema Ucrainei si sunt pregatite sa accepte preluarea Crimeei de catre aceasta, insa SUA ii intimideaza pe europenii docili. Criza recenta din Ucraina a fost pusa la cale de catre SUA ca parte a unei conspiratii mondiale de a distruge Rusia ca stat independent (Kommersant, 22 iunie).

Kremlinul pare sa se considere amenintat si trebuie sa se apere de pericolul mortal. De cealalta parte a baricadei, atitudinea este exact invers: preluarea Crimeei de catre Rusia si implicarea acesteia in luptele din Donbas sunt vazute ca o amenintare la securitatea generala si stabilitatea Europei. Raspunzand unei intrebari adresate de Jamestown la Bruxelles, Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg a sumarizat opinia occidentala dominanta: “Nu exista indoiala ca Rusia este responsabila pentru actiunile agresive din Europa. De aceea noi, NATO, raspundem in mod defensiv” (Nato.int, 24 iunie).

Indiferent de adevarata realitate a situatiei, ambele tabere se cred in defensiva si sub amenintare. Niciuna dintre parti nu mai vorbeste despre esenta, ci doar schimba acuzatii in adevaratul spirit al Razboiului Rece ce s-a incheiat cu prabusirea zidului Berlinului in 1989. Ambele tabere afirma ca nu se vor lasa atrase intr-o noua cursa a inarmarii si ca ceea ce se intampla nu este un nou razboi rece.

Intr-adevar, Razboiul Rece a fost confortabil de rece in Europa, pe cand in celelalte parti ale lumii a fost chiar fierbinte, cu razboaiele proxy continue din Asia, Africa si America Latina generand jertfe sangeroase. Acum lupta a ajuns in Europa, in estul Ucrainei. Un cerc vicios al raspunsului la raspuns la raspuns ia nastere pe continent, cu potential clar de escaladare.

• Digi24: Analiză Reuters: Tensiunile cu Rusia ar putea genera o nouă strategie militară NATO

Tensionarea relaţiilor dintre NATO şi Rusia generează o nouă dezbatere în cadrul Alianței. Într-o amplă analiză, agenţia de presă Reuters ridică problema necesităţii unei noi strategii militare. Chiar dacă flancul de Est, expus permanent provocărilor Rusiei, este consolidat treptat, lipseşte o declaraţie care să stabilească noua poziţie NATO în raport cu Moscova.

Conflictul din Ucraina a schimbat radical contextul de securitate european. Stadiul actual al relaţiilor dintre Occident şi Rusia aminteşte mai puternic ca niciodată de Războiul Rece şi oferă o nouă justificare a existenţei Alianţei Nord-Atlantice.

În condiţiile în care Statele Unite şi Rusia şi-au prezentat noile strategii militare, multe voci din cadrul NATO se întreabă dacă nu este momentul ca cea mai puternică alianţă armată din lume să-şi regândească şi ea tacticile, scrie agenţia Reuters.

Documentul aflat în vigoare a fost adoptat în 2010 şi prezintă drept foarte mici şansele izbucnirii unui război convenţional pe teritoriul unui stat membru.

De asemenea, cooperarea dintre NATO şi Rusia este considerată de o importanţă strategică. Dar anexarea Crimeei la Federaţia Rusă şi implicarea ruşilor în luptele din estul Ucrainei au pus cele două tabere pe poziţii contrare.

Cooperarea practică a fost suspendată şi a fost înlocuită cu un război al declaraţiilor.

Vladimir Putin, președintele Federației Ruse: „Dacă cineva ameninţă unele dintre teritoriile noastre, trebuie să ne orientăm forţele armate şi capabilităţile moderne de atac către zonele care ne ameninţă. Ce altceva putem să facem? NATO vine mai aproape de graniţele noastre, noi nu ne mutăm nicăieri.”

Generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al trupelor NATO din Europa: „Nu putem să fim pe deplin siguri care să o fie următorul pas al Rusiei, nu putem să înţelegem care sunt intenţiile lui Putin, tot ce putem să facem este să învăţăm din acţiunile sale”.

Acum nici perspectiva unui război real nu este total exclusă, relatează Reuters. Dar elaborarea unei noi strategii militare va pune la încercare răbdarea, solidaritatea și coerența în viziune a celor 28 de state membre. Motiv pentru care surse diplomatice nu se așteaptă la un consens foarte curând.

• Hotnews: Noua Strategie Militara a Pentagonului: Statele Unite ar putea fi implicate intr-un conflict militar cu Rusia ori China/ Rusia denunta Strategia militara a SUA, catalogand-o drept “agresiva” si “provocatoare”

Armata Statelor Unite trebuie sa se reorganizeze pentru a face fata “probabilitatii reduse, dar in crestere” a unui conflict cu Rusia sau China, care ar avea “consecinte imense”, avertizeaza generalul Martin Dempsey, seful Statului Major Interarme, prezentand noua Strategie Militara a Pentagonului.

“Armata Statelor Unite trebuie sa se organizeze pentru a fi pregatita de un razboi fara un termen limitat cu organizatii teroriste precum Stat Islamic si cu natiuni care folosesc entitati pentru a lupta in numele lor”, a subliniat generalul Martin Dempsey, citat de site-ul DefenseOne.com, transmite Mediafax.

“Viitoarele conflicte vor aparea mai rapid, vor dura mai mult si se vor desfasura in zone mai problematice din punct de vedere tehnic. Gruparile extremiste violente reprezinta amenintari de securitate urgente la nivel transregional”, subliniaza Dempsey.

“Conflictele din lume au luat amploare, iar unele dintre avantajele comparative ale Statelor Unite au inceput sa se erodeze in ultimii ani”, a subliniat Dempsey, principalul consilier pentru Aparare al presedintelui Barack Obama.

“Exista o probabilitate foarte mare sa ne confruntam cu conflicte de lunga durata, mai dificil de mentinut sub control. (…) In contextul acestor factori impredictibili, am putea fi nevoiti sa ne adaptam pozitia la nivel global“, atrage atentia generalul Martin Dempsey, mentionand “actiunile agresive” ale Rusiei, Chinei, Iranului si Coreei de Nord.

“Exista o probabilitate mica, dar aflata in crestere, ca Statele Unite sa fie implicate intr-un conflict cu o mare putere, consecintele fiind imense”, avertizeaza seful Statului Major Interarme al Statelor Unite, referindu-se la Rusia si China.

“Rusia a demonstrat in mod repetat ca nu respecta suveranitatea vecinilor si ca este dispusa spre folosirea fortei pentru a-si atinge obiectivele. Activitatile militare ruse submineaza securitatea regionala atat in mod direct, cat si prin forte subordonate”, a explicat Dempsey, referindu-se la ingerintele Moscovei in estul Ucrainei.

“Activitatile Chinei amplifica tensiunile in regiunea Asia-Pacific”, se arata in Strategia Militara pe anul 2015, cu referire la planurile Chinei de a suplimenta prezenta militara regionala.

Armata Statelor Unite are un buget anual de aproximativ 600 de miliarde de dolari.

Rusia denunta Strategia militara a SUA, catalogand-o drept “agresiva” si “provocatoare”

Presedintia Rusiei a criticat noua Strategie militara a Statelor Unite, catalogand-o drept “agresiva” si “provocatoare”, avertizand ca relatiile bilaterale risca sa fie afectate, potrivit site-ului ziarului La Repubblica, citat de Mediafax.

“Noua strategie militara a Statelor Unite este agresiva si provocatoare”, a declarat Dmitri Peskov, purtatorul de cuvant al Presedintiei Rusiei.

“In mod clar, aceasta strategie nu va ajuta la imbunatatirea relatiilor dintre cele doua tari, pentru ca demonstreaza lipsa de obiectivitate fata de Rusia”, a adaugat Peskov.

“Suntem nemultumiti de acest document”, a subliniat reprezentantul Kremlinului.

• Trenduri: Timpul disperării

 

[…] Tomasz Siemoniak, ministrul apărării din Polonia, afirma la o conferinţă de presă recentă că „vremea păcii în Europa a trecut”. Alături de el se afla nimeni altul decât secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. Acelaşi Stoltenberg care vine mânine la Bucureşti pentru inaugurarea NFIU (Unitatea pentru Integrarea Forţelor NATO).Încă de la începutul deranjului din Ucraina suntem obişnuiţi cu declaraţiile belicoase ale oficialilor polonezi. Probabil istoria recentă şi-a pus amprenta asupra comportamentului lor. Nu trebuie însă să uităm că există o anumită tradiţie autodistructivă a naţiunii poloneze. De-a lungul istoriei ei par a fi rafinat modul de comportament pentru a putea obţine cât mai rapid propria anihilare.

Să mergem mai departe. Recent a fost dat publicităţii un sondaj referitor la ataşamentul cetăţenilor din statele membre NATO faţă de idealurile organizaţiei. Totul arată destul de şifonat. Între altele, marea majoritate a indivizilor se cam opun implicării alianţei în cazul în care un stat membru este atacat (e clar că referirea este directă la situaţia din Ucraina). Mai mult, în ţări precum Italia sau Franţa, acest element ar putea să treacă de nivelul de frustrare populară, ajungând la nivel parlamentar unde s-ar putea propune chiar iniţiative legislative care să permită neparticiparea ţării la apărarea unui alt stat membru. Nici Germania nu este foarte departe de un pas similar, mai ales în condiţiile în care peste 60% dintre cetăţenii săi consideră că statul nu trebuie să se implice în ajutorarea statelor estice dacă acestea ar fi atacate de Rusia. Mai ţine cineva minte episodul cehoslovac din Al Doilea Război Mondial?

Toate evenimentele menţionate se petrec pe fondul deplasării de echipament militar greu dinspre SUA spre Estul Europei. Vârfurile de lance se numesc Polonia, România, Statele Baltice şi, în plan cumva secundar, Bulgaria. Mai mult, Congresul SUA permite vânzarea directă de echipamente militare către Ucraina. Întregul business este achitat cu dărnicie din împrumuturi de la FMI, organism care şi-a luat angajamentul ferm de a finanţa Ucraina indiferent de nota de plată. Un comportament radical diferit faţă de cel aplicat statului grec.

Deplasările de echipamente militare au încălcat cu brutalitate „linia roşie” care stabilea o anumită zonă de confort pentru Rusia. SUA a repus pe tapet strategia numită „strângerea anacondei”, stabilind Estul Europei ca următoarea zonă de interacţiune cu Rusia. Motivele acestei alegeri sunt simple: lumea nu poate fi condusă doar cu daruri, e nevoie şi de ameninţări.

Reacţia Rusiei nu s-a lăsat aşteptată. Yuri Ceaika, Procurorul General al Rusiei a început o investigaţie referitoare la declararea independenţei ţărilor baltice în 1991. Aceasta după ce, o investigaţie anterioară a ajuns la concluzia că cedarea Crimeei către Ucraina în 1954 a fost, de asemenea, ilegală. Concluziile la care va ajunge Yuri Ceaika în privinţa statelor baltice nu sunt greu de intuit. Are însă vreun sens constatarea că nu ştiu ce consiliu care a recunoscut acele independenţe în 1991 nu era legal? Au trecut totuşi 24 de ani de-atunci. Ei bine, dacă ţinem cont de structura etnică a statelor baltice credeţi-mă că are un foarte mare sens.

Acum să revenim la zona noastră unde evenimentele s-au accelerat. La suprafaţă vedem diverse răfuieli politice şi regrupări de forţe. În fapt, lucrurile sunt ceva mai vechi. Au început spre sfârşitul anului trecut în momentul în care s-a reuşit impunerea mega-cozii de topor la vârf. De-atunci luptele s-au desfăşurat mai mult în subteran, manifestările de deasupra fiind doar consecinţe ale confruntărilor din spate. E motivul pentru care totul părea şi pare fără sens. În momentul de faţă, probabil se cere insistent impunerea cu cu orice preţ în toate punctele cheie, a cozilor de topor verificate(nu că ceilalţi n-ar avea instinct de coadă de topor, dar e mai bine să mergi la sigur). Acţiunea trebuie să desfăşoare rapid, nu sunt excluse niciun fel de metode, fiind acceptabilă chiar şi tehnica loviturilor succesive de stat. Istoria se repetă. În 2012 s-a preferat susţinerea unei lovituri de stat pentru a permite regruparea cozilor de topor şi virusarea frontului care putea genera surprize. Acum se preferă loviturile de stat pentru că nu mai e timp. Cozile de topor trebuie repuse urgent pe funcţii pentru a putea răspunde impecabil comenzilor. Exact asta cred că se întâmplă acum.

Poate vă întrebaţi de unde atâta grabă? Din punctul meu de vedere precipitarea este generată de lipsa acută a timpului. Bazându-mă pe ceea ce se vede consider că nu mai sunt decât 4(patru) luni până la „marele start” care va fi generat, probabil, de incidente în zona baltică. Pentru ca „strânsoarea anacondei” să aibă succes urmează să se deschidă trei fronturi: primul pe linia Nistrului, cel de-al doilea în Polonia pentru susţinerea statelor baltice şi pentru ocuparea Kaliningrad-ului şi cel de-al treilea în România(cu suport tangent în Bulgaria) pentru contracararea Crimeei. Cam aşa par a se aşeza lucrurile. În scurt timp, logica normală va fi înlocuită de cea a războiului. Motivele sunt multiple şi, în principal, ţin de necesitatea resetării a sistemului economico-politic mondial.

Ce se va întâmpla în continuare va urma linia negocierilor care încă se poartă în umbră. Dacă frontul va rămâne pe linia demarcata de Polonia-Ucraina-Moldova-România sau se va extinde în flux spre centrul Europei pentru ca la reflux să mai lase ceva „bălţi” rămâne să vedem. Lucrurile nu-s foarte clare, însă intuiţia-mi spune că Polonia şi România urmează să fie şterse printr-o regulă a împărţirii democratice. O parte a României, din păcate, este ideală ca „pod de flori” până în Balcani, zonă care poate deveni în scurt timp o afacere strict rusească.

 

[…]/ integral la SURSA

• Digi24:

Klaus Iohannis îi avertizează pe politicienii din Republica Moldova

Întârzierea numirii unui nou guvern la Chişinău nu este benefică pentru Republica Moldova. Este mesajul transmis de preşedintele Klaus Iohannis omologului său de peste Prut, Nicolae Timofti, cu care s-a întâlnit la Suceava.

Klaus Iohannis, președintele României: „Sperăm că la Chișinău se va forma cât mai curând o coaliție solidă, stabilă, capabilă să consolideze parcursul european al Republicii Moldova și să continue în ritm accelerat procesele de reformă. În actualul context intern și regional, întârzierile sau ezitările nu sunt benefice”.

Nicolae Timofti, președintele Republicii Moldova: „Îmi doresc ca la Chișinău să fie format cât mai curând un nou Guvern, care ar urma să pună în aplicare planurile pe care le avem”.

După demisia fostului premier Chiril Gaburici, Republica Moldova are un cabinet provizoriu, ale cărui competenţe sunt limitate. Forţele proeuropene din Parlamentul de Chişinău negociază susţinerea unui nou Executiv.

Klaus Iohannis s-a întâlnit la Suceava cu omologul său din Republica Moldova. Întrevederea a avut loc la Universitatea Ştefan cel Mare, acolo unde Nicolae Timofti a primit titlul de Doctor Honoris Causa.

UE a suspendat finanţarea pentru Republica Moldova până la formarea unui nou guvern

Uniunea Europeană a decis suspendarea finanţării pentru Republica Moldova până la formarea unui nou guvern care să poată purta negocieri cu Fondul Monetar Internaţional, anunţă Pirkka Tapiola, şeful Misiunii UE la Chişinău.

„Decizia noastră pentru acest moment este să suspendăm suportul bugetar. Uniunea Europeană îşi doreşte să vadă, cât mai curând, o coaliţie de guvernare la Chişinău, iar noul Guvern va trebui să contacteze imediat Fondul Monetar Internaţional pentru a solicita un nou acord de finanţare. În acest moment, aşa cum se ştie deja, ţinem cont de două aspecte: de criza bancară şi de stabilitatea macrofinanciară a ţării”, a declarat Pirkka Tapiola, potrivit Jurnal de Chişinău.

Ministrul moldovean al Finanţelor, Anatol Arapu, a declarat că, pentru anul 2015, Uniunea Europeană a prevăzut pentru Republica Moldova o finanţare de 40,7 milioane de euro, potrivit Mediafax.

Premierul Republicii Moldova, Chiril Gaburici, şi-a anunţat demisia la 12 iunie, pe fondul unei anchete privind presupusa falsificare a unei diplome de studii.

• ActiveNews: Basarabenii au pornit pe jos spre Bucureşti. Duminică, în Piaţa Universităţii, vor cere Unirea cu România

Sute de tineri au pornit pe jos din Chișinău în direcția Bucureștiului. Au plecat de la Marea Adunare Națională din Chișinău, unde 30 000 de români basarabeni au cerut Unirea cu România.

Pentru a fi solidari cu ei, Platforma Unionistă Acțiunea 2012 organizează o amplă manifestație duminică, 12 iulie, la ora 14.00, în Piața Universității. Atunci, mii de bucureșteni alături de români din toate colțurile țării îi vor întâmpina pe tinerii sosiți din Basarabia.

Gestul de a parcurge pe jos distanța dintre cele două capitale românești a impresionat profund. Înainte de a participa la manifestația pregătită duminică, la București, coloana de tineri basarabeni e așteptată sâmbătă de sute de români din zona Moldovei la Prut, la Vama Ungheni, în jurul orei 10.00.

Toți românii sunt așteptați la reeditarea Podurilor de Flori și la adunarea unionistă din capitală. De asemenea, cei care pot face donații în produse sau bani pentru sprijinirea tinerilor aflaţi în marș sunt rugați să contacteze Platforma Unionistă Acțiunea 2012.

„După ce atât fostul, cât și actualul președinte al României, alături de premier, le-au promis că, dacă vor cere Unirea, Unirea se va face, zeci de mii români basarabeni au votat-o duminică, 5 iulie, la Chișinău. Contextul actual ne obligă să fim părtași, nu martori! E momentul să ne conjugăm eforturile pentru a întâmpina, în 2018, centenarul Marii Uniri, printr-o revenire, de data aceasta definitivă, a Basarabiei la sânul Patriei-Mame, România”, a declarat Mădălina Hrițuleac, secretarul general al Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

Duminică, 5 iulie, la Chișinău, 30 000 de români basarabeni au participat la Marea Adunare Națională. A fost cea mai importantă manifestație unionistă de anul acesta, dintr-un șir lung de evenimente ce au ca scop final Unirea Basarabiei cu România.