ADITIVI PERICULOSI DIN ALIMENTE CARE NU SUNT TRECUTI PE ETICHETE. Mierea si bulionul – cele mai contrafacute produse alimentare de pe piata?

21-05-2012 2 minute Sublinieri

  • Antena3.ro:

Ingerăm SUBSTANŢE CANCERIGENE fără să ştim. Legea le permite producătorilor de alimente să nu le menţioneze pe etichetele produselor

Producătorii nu trec pe ambalajele alimentelor o grămadă de substanţe nocive. Cum ar fi grăsimile trans şi acrilamida. Cum legea nu-i obligă să facă aceste notificări, păcăleala e cât se poate de legală. Iar consumatorii care înghit, fără să ştie, substanţe cancerigene, n-au cui să se plângă.

Cine nu iubeşte cartofii prăjiţi, cipsurile sau delicioasele prăjituri? Sunt alimente care ne atrag ori de câte ori le vedem. Sunt însă câteva lucruri pe care nu le ştim despre aceste produse, cum ar fi ingredientele exacte. Nu le ştim pentru că nici măcar pe etichete nu sunt trecute

O pâine integrală şi cipsuri au fost duse la un laborator pentru teste. Grasimile trans au ieşit în proporţie de 0.2 la sută în fiecare dintre produse, iar acrilamida într-un procent foarte scăzut, greu de detectat de calculator. Dar, există. Pare puţin, dar gândiţi-vă la ce cantităţi ajungem dacă socotim tot ceea ce mâncăm într-o zi.

Grasimile  consumate pe termen lung pot provoca boli de inimă, diabet sau boli ale articulaţiilor, iar acrilamida este putrernic cancerigenă. Dar producătorii stau liniştiţi. Legislaţia le permite să nu treacă pe etichetă acele ingrediente care nu trec de două procente din întregul produs.

În Statele Unite legea impune să se menţioneze pe etichetă toate substanţele şi toate tipurile de grăsimi. La noi, producătorii profită de vidul legislativ şi nu trec întreaga compoziţie pe etichete. Dar, folosesc din plin grăsimi trans şi acrilamidă  pentru că aceste substanţe măresc viaţa produsului cu 12, 18 luni şi scad necesarul de congelare. Deci, duc la costuri mai mici pentru depozitare şi transport.

Dăm zi de zi banii pe glucoză, amidon şi aditivi. Cum îşi bat comercianţii joc de noi

Mierea de albine şi bulionul sunt cele mai contrafăcute alimente de pe piaţa românească.

Fără să ştim, mâncăm miere din glucoză industrială şi aditivi. O găsim pe tarabele comercianţilor şi chiar pe rafturile unor magazine. Asta se întâmplă şi cu multe tipuri de bulion, care n-au văzut roşiile decât pe etichetele… false.

Fiecare negustor bagă mâna în foc pentru produsele lui şi jură că sunt de cea mai bună calitate. Totuşi nu e totul doar lapte şi miere, pentru că, mierea de pe tarabă s-ar putea să nu aibă nimic în comun cu stupul, ci mai degrabă cu un laborator de chimie.

Avem o probă de miere falsificată cu melasă, este o falsificare parţială, este un amestec de miere naturală şi melasă care este un produs rezidual de la industria zahărului şi este un bun agent de falsificare pentru imitarea mierii. Iar la o primă vedere e greu să recunoşi care e falsă şi care nu“, spune Roxana Spulbere, şef de laborator din cadrul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare apicolă.

Avem trei borcane cu miere care la o primă vedere par identice, numai ca din acestea trei doar unul este sută la sută natural, celelalte două sunt făcute dintr-un amestec de miere, melasă de zahăr şi glucoză industrială.

Din păcate s-a găsit pe rafturi, în supermarketuri, miere cu diferite adaosuri care nu mai reprezintă miere. Mierea prin definiţie nu are voie să sufere nici un fel de adaosuri.

Cea mai frecventă metodă de falsificare este de a combina o cantitate mică de miere naturală cu glucoză industrială la care se mai adaugă şi coloranţi. Însă maiestria falsificatorilor merge până la înlocuirea aproape în totalitate a mierii din borcan cu melasă. Preţul este unul extrem de atractiv. Dacă un kilogram de miere naturală ajunge la treizeci de lei, cea falsă nu trece de 15 lei pe kilogram.

În urma prelevării şi analizării unor probe de miere s-a constatat falsificarea acesteia, respectiv adaosul de zahăr care substituia mierea de albine” a declarat Sînziana Colibă inspector principal OPC Bucureşti.

Nici cunoscutul bulion nu scapă de dorinţa de îmbogăţire peste noapte a celor care îl produc. Cumpărăm o pastă de culoare roşie cu multe chimicale. Cu greu au reuşit  colegii noştri să gasească un borcan de bulion produs sută la sută din roşii. celelalte produse de pe raft conţinând doar 24 la sută roşii iar restul amidon alimentar, coloranţi şi aditivi.

Cei care falsifică produse alimentare riscă amenzi de până la cinci zeci de mii de lei şi retragerea certificatului de producător sau a licenţei de fabricare.

 

 


Categorii

1. DIVERSE, Alimentatia (E-uri aditivi cancerigeni), Razboiul impotriva sanatatii

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “ADITIVI PERICULOSI DIN ALIMENTE CARE NU SUNT TRECUTI PE ETICHETE. Mierea si bulionul – cele mai contrafacute produse alimentare de pe piata?

  1. Sunt bune semnalele de alarma pe care le trageti mereu,inutile pentru unii.Am vazut ca bulionul nu mai inroseste nici ciorba,dar pericolul mare vine din alta directie.Am consumat in familie o cutie de icre cu un gust dubios dupa care am consultat termenul de expirare.Luna expirarii era modificata profesionist din 04 in 06.Si iata ca esti prins intre ciocan si nicovala.Magazinul de unde cumparam ne mai asteapta la plata.Reclamatia am facut-o caci acesti oameni sunt lipsiti de constiinta.Nu sunt la prima abatere.Ne ferim din rasputeri sa cumparam produse riscante,insa cum faci o concesie cat de mica cum o patesti.

  2. La cat de multe rosii (si gogosar) au fost anul trecut pe piata cine mai cumpara suc de rosii si bulion?
    Sa avem iertare, dar daca n-ar fi cerere, nici oferta nu ar fi.
    Prea ne-am boierit si noi – e mult mai usor sa cumperi decat te ostenesti cateva zile ca sa pregatesti conserve toamna.

  3. Omul nu mai poate gasi nimic natural in comert, iar asta daca ii mai si pasa(!). De multe ori vedem cum se gasesc chiar otravuri in chipul unor produse “ideale”. Numai acest lucru in sine este un mare semn al vremurilor.

  4. @ioana:
    da, dar trebuie sa ai timp pentru a cumpara si pregati, spatiu si conditii de depozitare, bani la momentul respectiv … uneori sunt alte multe si marunte lucruri de care trebuie sa tii cont.

  5. Suntem pacatosi, superficiali, needucati, retailerii speculeaza incultura noastra nutritionala, speculeaza poftele de care suntem tot noi vinovati, una peste alta ne cam meritam si soarta. Solutia? sabotajul. Personal, prefer sa fac o plimbare la piata de cateva ori pe saptamana decat sa pierd ore in sir din viata mea asteptandu-mi randul la casa pentru niste produse cu pesticide si alte mizerii. Pentru ca daca mergi in supermarket si stai la coada ai timp sa observi cu ce isi umplu oamenii cosurile pana peste cap, si stai si te minunezi de ce le-or fi trebuind cremvursti, chestii colorate intens, sucuri fara fructe, mezeluri fara carne, etc. etc., in conditiile in care, slava Domnului, exista suficiente semnale de alarma pe toate posturile radio, tv, presa scrisa, internet, etc. Eu pur si simplu nu inteleg.

  6. @Anonyma:
    Semnale sunt, dar parca prea multe si din toate partile vin. Probabil ca se urmareste indiferenta consumatorilor, fata de anumite produse. Dar tine si educatia noastra. Este si o mentalitate destul de des intalnita, la tineri, in special: ei si, de ceva tot trebuie sa mor odata, barem sa mananc ce-mi place. Si nu de putine ori consumam nu din necesitate, ci dintr-un moft sau pura curiozitate sau, si mai rau, pentru ca asta mananca toti colegii sau cunoscutii mei.

    Produsele etichetate drept “bio” de pe rafturile magazinelor au preturi descurajante, de 3-4 ori mai mari si nu oricine isi poate permite sa le cumpere. Bun, cumparam din piata, direct de la producatori. Dar acolo tot ceea ce vezi – de la calitate pana la pret – parca sunt trase la indigo. Adica aceeasi marfa peste tot, frumoasa, aspectuoasa si de cele mai multe ori fara gust. Din seminte de import, tratata cu tot soiul de substante pentru a se obtine un aspect placut, sa reziste ceva mai mult pana la vanzare, sa nu fie atacata de boli si daunatori, etc.

    Pana sa plantez cateva rasaduri de rosii, habar nu aveam ca exista anumite substante care, dizolvate in apa si adaugate seara la radacina rasadurilor de rosii “ajuta” la coacerea rosiilor peste noapte. Si asta se intampla in anii ’96-’97!

    Citeam astazi un articol in presa care vorbea despre pericolul care ne pandeste in cazul consumului mai mare de unt: alzheimer-ul.
    http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/alzheimer/untul-predispune-la-alzheiemer-1168643

    Undeva pe la inceputul anului se vorbea despre orezul din plastic, despre oualele contrafacute.
    http://www.ziare.com/international/china/china-acuzata-ca-produce-si-vinde-orez-din-plastic-video-1074490

    Probabil ca o vor tine tot asa pana cand ne vor prezenta drept varianta sigura tableta care sa inlocuiasca mancarea. Oricum suntem prea multi si mancarea prea putina, parca asa se spune.

    (De Pasti am facut cozonac in casa si am luat bineinteles, faina pe care o folosesc de obicei. Insa acum au scos pe piata un produs cu eticheta “faina pentru cozonac”. De obicei nu prea citesc retetele publicate pe ambalaj, dar atunci cand am facut-o, mult mai tarziu, am vazut ca nu trebuie lasat aluatul la crescut in tava ci trebuie imediat introdus la cuptor, pentru ca altfel cozonacul va avea multe goluri! Ceea ce s-a si intamplat pentru ca eu am folosit reteta traditionala. Pur si simplu nu mai stii ce mananci in ziua de azi!)

  7. carmen,
    cu spatiul pentru depozitat as fi de acord, mai ales ca multi locuim in locuinte nu f spatioase. Dar cu banii si cu timpul…
    Toata vara cheltuim aiurea(in primul rand in perioada concediilor). Apoi, legumele au fost destul de ieftine, si nu e obligatoriu sa le cumparam pe toate o data. Desigur, sunt cazuri si cazuri, dar trebuie sa recunoastem ca suntem comozi si nici nu prea ne stim “interesul”.

    Anonyma,
    “Probabil ca o vor tine tot asa pana cand ne vor prezenta drept varianta sigura tableta care sa inlocuiasca mancarea”.
    Una care sa inlocuiasca totul inca nu a aparut, dar zilele trecute o cunostinta mi-a oferit o pastila care inlocuia micul dejun. Si imi spunea f entuziasmata si ce “contine”/inlocuieste: o banana, o cana cu lapte, doi biscuiti, etc.
    Am ascultat-o si la sfarsit i-am zis: bine, dar Dumnezeu a facut atatea bunatati ca cele pe care le inlocuieste pastila ta pt ca eu sa ma bucur de ele, nu sa mananc “medicamente”.
    Raspunsul ei a fost: da, dar uite ce silueta am! Numai ca silueta mea este mai de invidiat decat a ei 🙂 Pur si simplu, imi venea sa ii plang de mila.

  8. Nu pot fi isteric atunci cand servit de cineva cu anumite produse mai mult sau mai putin naturale sa refuz.Dar sa stiu ca beau si mananc otrava si sa nu imi pese cred ca ma aseman cu sinucigasii,fara nici o exagerare.Citeam un interviu in “Credinta ortodoxa” despre cele doua atitudini in fata mortii. Necredinciosul cand afla de la doctor ca nu mai are mult de trait desfraneaza,bea,mananca si traieste “la maxim” ultimele zile.Cel cu frica de Dumnezeu se spovedeste,se impartaseste,face milostenie pregatindu-se pentru viata viitoare.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare