Agenda reala a Troicii este o schimbare de regim. Opinie in Foreign Policy: GRECIA E SANTAJATA DE CREDITORII SAI CARE, PRIN CREAREA HAOSULUI, VOR SA O INGENUNCHEZE

30-06-2015 9 minute Sublinieri
Foto: The Guardian

Foto: The Guardian

Creditorii Greciei spera ca, prin crearea haosului, pot pune tara in genunchi inaintea referendumului de duminica. Grecii nu trebuie sa cedeze.

“Daca guvernul grec crede ca trebuie sa tina un referendum, atunci ar trebui sa tina un referendum. Poate ca e chiar masura potrivita a lasa poporul grec sa decida daca e gata sa accepte ceea ce e de facut”. Frumoase vorbe de la ministrul de finante german, Wolfgang Schäuble, spuse pe 11 mai a.c. Totusi, pe 26 iunie, cand premierul Alexis Tsipras a anuntat un referendum in urma caruia se va decide daca guvernul grec va accepta oferta finala si total nesatisfacatoare a creditorilor sai, Schäuble si alti ministri ai finantelor din eurozona au reactionat foarte diferit. Au taiat negocierile cu Atena, sabotand referendumul, si au pus Grecia pe drumul controlului capitalului, defaultului si chiar al exitului din zona euro. Democratie? Ce-i asta?

Creditorii au incercat sa dea vina pe Tsipras pentru intreruperea negocierilor. Insa de vina este refuzul lor incapatanat de a oferi Greciei insolvente o usurare a datoriei de care economia sa are nevoie disperata pentru a-si reveni, refuz care l-a incoltit pe Tsipras. In schimbul unei foarte mici infuzii de cash, ei au insistat asupra unor masuri de austeritate pe termen lung, de ani de zile, pe care le-au cosmetizat sub numele de “reforme”, dupa cum am explicat anterior. Cu creditori rapaci ce vor sa impileze economia saracita a Greciei, Tsipras putea cu greu sa aunga la vreun acord. Astfel ca a dat grecilor insisi dreptul de a se exprima, cerandu-le, pe buna dreptate, sa voteze Nu.

Ironic, frica exagerata de Grexit si asocierea emotionala, chiar si dupa cinci ani de chin al datoriei, intre apartenenta la zona euro si apartenenta la Europa moderna ar putea sa-i impinga pe greci sa voteze Da termenilor imorali propusi de creditori. Insa autoritatile din Eurozona sunt atat de terifiate de votanti, incat au incercat sa nege grecilor dreptul de a se exprima. Au respins cererea guvernului Greciei de a extinde prezentul imprumut al UE timp de o luna, dincolo de termenul de expirare de pe 30 iunie. Astfel, daca grecii vor vota pe 5 iulie, programul va fi expirat, si odata cu el si oferta creditorilor pe care ei trebuie sa o voteze. Ar fi amuzant daca nu ar fi trist.

Multe intorsaturi si rasturnari de situatie se pot intampla de-acum. Negocierile se pot relua. Deciziile pot fi retrase, compromisurile se pot perfecta. Nimeni nu stie cum va evolua conflictul dintre Grecia si creditorii sai.

Intre timp, creditorii continua sa mareasca presiunea. Imediat dupa refuzul prelungirii programului de imprumut, Banca Centrala a Europei a decis, pe 28 iunie, sa nu mai furnizeze bancilor Greciei lichiditati aditionale de urgenta pentru a acoperi retragerile cash. Aceasta decizie politica a fortat guvernul grec sa declare vacanta bancara luni pentru a preveni o panica ce ar fi dus la colapsul sistemului bancar grecesc, precum si instituirea de control al capitalului pentru a preveni drenarea de euro in afara tarii.

Joi, cand programul UE va expira, si 7.2 miliarde euro nu vor fi livrati Greciei, Grecia va declara faliment, cel mai probabil, neputand sa plateasca 1.5 miliarde de euro catre FMI. A fi in imposibilitate de plata catre FMI e regretabil, insa nu fatal. FMI nu ar fi trebuit sa-si incalce regulile si sa imprumute in mod exceptional unei Grecii insolvente.

Scopul creditorilor este clar: sa forteze Grecia sa ingenuncheze. O saptamana fara acces la contul bancar si perspectiva unui Grexit ii poate impinge pe greci spre un vot Da la referendum. Tsipras spune ca, in acest caz, va semna acordul cu creditorii. Dar creditorii insista ca nu au incredere ca guvernul va aplica acordul. Ceea ce inseamna ca agenda lor reala este schimbarea de guvern. 

Creditorii au experienta. In noiembrie 2011, atunci cand premierul ales al Greciei, un social-democrat, a propus un referendum asupra programului de imprumut UE-FMI, autoritatile eurozonei au instrumentat inlocuirea sa cu un tehnocrat neales, mai obedient. 

Orice am crede despre Syriza si politicile lor stangiste, inca o lovitura de acest gen ar fi un afront adus democratiei.

Grecii nu ar trebui sa se plece acestei “gunboat diplomacy,” pentru a cita cuvintele lui Karl Whelan. In saptamana ce vine, Tsipras si ai lui ar trebui sa pregateasca planuri pentru a face fata falimentului, inclusiv introducerea unei monede paralele care ar putea deveni noua drahma. Ar exista o sansa ca un vot rasunator Nu sa ii faca pe creditori mai rezonabili. Dar, daca nu se va intampla asta, un faliment pentru cei 3.5 miliarde euro datorati BCE pe 20 iulie si parasirea zonei euro este o solutie mai buna decat inlantuirea datoriei.  

Grexitul va fi dureros, initial. Fortand guvernul grec sa opreasca retragerile bancare si sa controleze fluxurile de capital spre exterior, creditorii fac (involuntar) ca durerea exitului sa fie mai mica. Eliberati de datorie, cu o moneda mai ieftina, cu mai multa libertate in a aplica politici, economia greaca se va recupera in curand. Argentina a inceput sa creasca din nou dupa doar un an de la parasirea dolarului american din 2001. Oricum, viitorul tarii va depinde de cat de bine sau rau va fi guvernata. Sa lasam guvernul grec si poporul grec sa aiba aceasta responsabilitate.

Un motiv cheie pentru a crea euro a fost instituirea controlului politic asupra “tiraniei” pietelor. Insa capturarea institutiilor eurozonei de catre creditori ingusti la minte se dovedeste a fi cu mult mai tiranica decat crizele monetare au fost, vreodata, inainte. Frumosul ideal european al pacii, prosperitatii si democratiei a facut loc politicilor brutale de putere.

Traducere si adaptare Cuvantul Ortodox

Grecia este în faliment tehnic. Ministrul economiei Giorgios Sthatakis a anunţat că Guvernul nu plăteşte tranşa de 1,6 miliarde euro către FMI. “Dat fiind actualele condiţii este imposibil.”

La o zi după falimentul de facto al băncilor elene, Grecia însăşi dă faliment în condiţiile în care ratează plata tranşei de 1,6 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional. Anunţul a fost făcut de ministrul economiei Giorgios Sthatakis într-o intervenţie pentru CNN. Plăţile se vor relua doar dacă creditorii internaţionali vor asigura din nou asistenţă financiară în baza unui acord care se va putea semna pe alte baze după referendumul de duminică în care Guvernul Alexis Tsipras – cu susţinători în stradă – mizează că populaţia va vota pentru respingerea planului propus de partenerii de negociere europeni.

Anunţul că Guvernul Greciei va sista cel puţin temporar plăţile pentru FMI a venit iniţial pe surse guvernamentale pentru Wall Street Journal preluat de Zero Hedge. La CNN, Sthatakis a fost însă fără echivoc: “Dat fiind actualele condiţii este imposibil.” El a insistat însă că nici această ratare de plată şi nici un vot împotriva planului preconizat de UE nu înseamnă şi ieşirea Grecia din zona euro.

Cum reacţionează pieţele

Afirmaţiile rostite cu zâmbetul pe buze de ministrul elen al economiei nu au fost primite cu aceeaşi destindere şi de investitori. Bursa de la New York, într-o şedinţă agitată în contextul prefigurării unui alt faliment, cel al Puerto Rico, şi-a accelerat scăderea în ultima parte a sesiunii de tranzacţionare pe măsură ce veneau ştirile din Grecia. Indicele Dow Jones Average Industrial a închis la nivelul de 17.596,35 puncte, în scădere cu 1,95% faţă de ultima valoare de referinţă, potrivit portalului Yahoo Finance. “Acţiunile au ignorat Grecia, iar acum plătesc preţul”, titrează CNBC. Postul de televiziune american îl citează pe Michael O’Rourke, chief market strategist la JonesTrading care spune că nici acum riscurile legate de Grecia nu sunt incluse în preţurile acţiunilor. Moneda unică europeană se aprecia însă iniţial, cu un curs de schimb euro/dolar depăşind reperul de 1,12 dolari pentru un euro, un nou maxim de la redeschiderea pieţelor forex în această săptămână.

Prima zi a fost, în general, una de aversiune la risc. Pieţele asiatice au deschis săptămâna cu scăderi abrupte, Bursele europene au copiat mişcarea, iar costurile de finanţare pentru unele ţări precum Italia, Spania sau Portugalia au urcat depărtându-se de dobânzile la care se împrumută Germania şi alte state din nucleul dur al zonei euro. Titlurile de stat greceşti cu scadenţa la 10 ani se tranzacţionează la un nivel la care poartă un randament de 15%, iar indicele VIX care măsoară volatilitatea din piaţa americană a explodat cu peste 50% faţă de nivelurile de vineri, conform graficelor oferite de Zero Hedge.

Grecii ies în stradă: “Vieţile noastre nu aparţin creditorilor”

Tensiune este şi în stradă. Câteva mii de oameni încă erau în piaţa Omonia din Atena seara manifestând în favoarea Guvernului al cărui premier Alexis Tsipras a fost invitat timp de o oră la televiziunea de stat elenă. El a denunţat politica şantajului şi ultimaturilor succesive promovate de la Bruxelles: “Un ultimatum pot să îi dai unui om, dar nu unei naţiuni.”

Iritarea este şi în rândul susţinătorilor săi. “Oamenii se aşteaptă la ce este mai rău din punct de vedere economic, dar este un sentiment de sfidare foarte puternic. Ei spun că dacă tot este să fie forţaţi să iasă din Europa, măcar să o facă cu demnitate”, transmite corespondentul CNN. În piaţă sunt pancarte pe care scrie “Vieţile noastre nu aparţin creditorilor” şi “Nu ne vom lăsa“, menţionează Reuters. Este un protest la care se alătură şi greci din diaspora. “Am părăsit Grecia acum doi ani pentru că nu îmi puteam găsi o slujbă”, spune Thanos Tsapelis, în vârstă de 37 de ani, care tocmai s-a căsătorit cu Eleni, profesoară la o şcoală grecească din Marea Britanie. “Vreau ca austeritatea să se sfârşească astfel încât să mă pot întoarce în Grecia şi să-mi găsesc unloc de muncă”, mai zice el.

Ofensivă surprinzătoare: Grecia ar putea acţiona în Justiţie instituţiile UE

Suprema sfidare însă ar putea veni tot de la Guvernul alcătuit de formaţiunea stângii radicale Syriza. Grecia ameninţă că va da în judecată într-o curte internaţională instituţiile UE atât pentru a bloca o eventuală încercare de a forţa ţara în afara zonei euro cât şi pentru asfixierea sistemului bancar elen. Anunţul a fost făcut de către ministrul de finanţe Yanis Varoufakis. “Guvernul Greciei va uzita de toate drepturile sale legale”, a declarat acesta pentru publicaţia britanică The Telegraph. “Primim aviz de specialitate şi, cu siguranţă, luăm în considerare obţinerea unei ordonanţe de la Curtea Europeană de Justiţie. Tratatele UE nu stipulează nimic în legătură cu ieşirea din zona euro şi refuzăm să acceptăm aşa ceva. Apartenenţa noastră nu este negociabilă”, a mai spus Varoufakis.

  • Digi24:

Alexis Tsipras: Referendumul este o modalitate de a ne înarma mai bine pentru negocieri

Cu șase zile înainte de un referendum de mare risc, europenii au lansat, luni, bătălia pentru DA, încercând să-i convingă pe greci să nu întoarcă spatele monedei unice într-un moment în care țara, aflată pe marginea prăpastiei financiare, a fost nevoită să-și închidă băncile. În cursul serii, premierul Alexis Tsipras a trecut la contraatac. A venit la televiziunea națională și a prezentat negocierile cu finanțatorii internaționali drept un „șantaj”. În aceste condiții, recunoaște el, referendumul e o „armă” ce i-ar permite să negocieze mai bine.

Poimâine, soarele tot de la Est va răsări. Va continua să fie oxigen pe Pământ, iar grecii vor putea respira. Trebuie să ne păstrăm calmul pentru a putea face faţă oricărui şantaj”, a subliniat Alexis Tsipras.

Grecia ar trebui să plătească marți o rată de 1,6 miliarde de euro către FMI, bani pe care executivul elen a anunţat deja că nu îi are. Iar odată ce data scadentă va trece, Grecia va intra în situaţie de incapacitate de plăţi şi se poate pune problema ieşirii ei din zona euro şi chiar din Uniunea Europeană.

În interviul acordat luni seară televiziunii publice de la Atena, premierul grec Alexis Tsipras a făcut un apel la calm şi le-a cerut grecilor să voteze în număr cât mai mare împotriva măsurilor propuse de creditori, la referendumul de duminică. Oficialul elen spune că doar aşa va putea pune presiune pe Bruxelles şi pe creditorii internaţionali să accepte propunerile Atenei.

„Alegerea noastră este să ne adresăm poporului grec. Să le spunem oamenilor că ne-au oferit o înţelegere care nu reprezintă o soluţie. O puteţi respinge sau nu. Vă cerem să o respingeţi în număr mare. Cu cât mai mare procentul de respingere, cu atât mai puternice vor fi armele guvernului grec pentru a relansa negocierile. (…) Nu vor să ne dea afară din zona euro. Să vă spun de ce. Costurile ar fi imense. Planul lor a fost să pună capăt speranţei că în Europa pot exista politici alternative”, a argumentat premierul elen.

El a sugerat că este dispus să demisioneze, dacă grecii vor vota în favoarea propunerilor venite de la Bruxelles.

„Nu am primit acest mandat pentru că iubesc puterea, vreau să fiu clar. Am acceptat această funcţie pentru că poporul grec m-a votat. Cât mă vor susţine, voi fi aici. (…) Nu pot fi premier în orice circumstanţe. Vom respecta decizia luată de poporul grec”, a afirmat Alexis Tsipras.

Patru bănci grecești, prezente și în România, plasate de Fitch în „incapacitate parțială de plată”

Agenția de evaluare financiară Fitch Rating a plasat, luni, „în incapacitate parțială de plată” patru mari bănci grecești, prezente și în România, ca urmare a instituirii unui control asupra capitalului în țară pentru a împiedica o scurgere masivă de lichidități și pentru a evita panica bancară.

„Degradarea ratingului NBG (National Bank of Greece), Piraeus, Eurobank și Alpha reflectă, în opinia Fitch, faptul că aceste bănci au eșuat și ar fi intrat în incapacitate de plată, dacă n-ar fi fost impus un control asupra capitalurilor, dată fiind afluxul de retrageri ale depozitelor și decizia Băncii Centrale Europene din 28 iunie de a nu mări plafonul lichidităților de urgență pentru Banca Greciei”, explică agenția într-un comunicat.

În România mai funcţionează în prezent patru bănci grecești, Alpha Bank, Bancpost, Banca Românească și Piraeus. Puse la comun, activele lor reprezintă 12% din sistemul bancar românesc. Însă un detaliu important este faptul că cele patru bănci grecești din ţară joacă după regulile Băncii Naţionale a României.

Cele mai mari depozite românești sunt la Bancpost, singura banca grecească din România care are un depozit deschis la grupul-mamă din Atena. 182 de milioane de euro ţine Bancpost în Grecia, potrivit datelor bancherul.ro. Și dacă se va ajunge în situaţia în care nu va mai putea să recupereze acei bani, îi poate compensa cu depozitul de 161 de milioane de euro pe care Bancpost Grecia îl are la București. Detalii, aici.

Zi decisivă pentru soarta Greciei

Este ziua zero pentru Grecia. Guvernul de la Atena mai are doar câteva ore la dispoziţie pentru a plăti rata de 1,6 miliarde de euro, înainte de a intra în incapacitate de plată. Executivul elen a anunţat deja că nu are bani pentru a-şi achita datoriile, ceea ce înseamnă că nu este exclus ca ţara să iasă din zona euro şi chiar din Uniunea Europeană.

În ciuda presiunilor externe, premierul grec nu dă înapoi. Aseară, Alexis Tsipras a avut un mesaj ferm pentru greci. Acesta le-a cerut să spună “Nu” măsurilor de austeritate propuse de creditori.

Grecii își pot decide soarta la referendumul de duminică. Premierul a lăsat să se înţeleagă că ar putea renunţa la mandat, dacă nu are sprijinul oamenilor.

Zarurile au fost aruncate, dar lucrurile încă se mai pot schimba. Creditorii par dispuşi la compromisuri, chiar şi acum, în ultimul moment.

În aşteptarea unui deznodământ, aproape 20.000 de oameni au ieşit pe străzile din Atena şi Salonic, pentru a susţine guvernul condus de Alexis Ţipras. Au cântat toată noaptea şi au venit cu pancarte pe care scria “Poporul nu poate fi şantajat” şi “Nu am aderat la Uniunea Europeană pentru asta“. Chiar şi pe tobele ce au răsunat în centrul Atenei era scris mesajul “Nu suntem datori. Nu vindem. Nu plătim”. Iar când nu au cântat, grecii au ascultat muzica de jale cântată de artiştii locali.

Premierul grec consideră că are un as în mânecă în negocierile cu creditorii internaţionali. Alexis Tsipras pare convins că Troika va face tot posibilul pentru a evita Grexitul, un scenariu care presupune dezavantaje pentru ambele părţi.

Între timp, guvernul elen a publicat deja textul întrebării care va apărea pe buletinul de vot în cadrul referendumului de duminică. Milioane de greci ar urma să spună dacă acceptă sau nu cererile creditorilor internaţionali.

În ciuda mesajului dur venit de la premierul grec, creditorii internaţionali au încercat să întindă o mână Greciei, dar s-au lovit din nou de un refuz ferm. În această noapte, preşedintele Comisiei Europene a înaintat o nouă propunere Guvernului elen.

Surse citate de presa internaţională spun că oficialii au fost dispuşi să renunţe la tăierea unor pensii şi i-au cerut în schimb lui Alexis Tsipras să accepte toate celelalte cerinţe ale creditorilor.

Criza elenă a stârnit îngrijorări şi la Casa Albă. Preşedintele Barack Obama i-a telefonat omologului său francez. Ei au căzut de acord asupra importanţei reluării negocierilor.

În acest context, băncile din Grecia rămân închise până pe 6 iulie, iar dacă am văzut, în ultimele zile, cozi uriaşe la bancomatele de acolo, de astăzi grecii vor putea scoate bani doar cu “măsură”: 60 de euro pe zi de persoană. Turiştii români care merg în vacanţă în următoarele zile sunt sfătuiţi să plece cu bani lichizi la ei.

Tsipras

*


Categorii

Acordul cu FMI, Grecia, Traduceri, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

57 Commentarii la “Agenda reala a Troicii este o schimbare de regim. Opinie in Foreign Policy: GRECIA E SANTAJATA DE CREDITORII SAI CARE, PRIN CREAREA HAOSULUI, VOR SA O INGENUNCHEZE

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Opinii cam pe aceeași lungime de undă și prin UK – The Guardian:

    http://www.theguardian.com/commentisfree/2015/jun/28/greece-europe-imf-democracy

    The moral crusade against Greece must be opposed (Zoe Williams)

    The idea that Greece partly deserves its fate reflects an order in which wealth trumps democracy. We should fight a narrative that enfeebles us all.

    Într-o traducere aproximativă: trebuie să ne opunem cruciadei morale pornite împotriva Greciei. Ideea că Grecia își merită soarta reflectă o ordine a lucrurilor în care bogăția se află deasupra democrației.

    Un articol cu aproape 3500 de comentarii, aș zice că a atins un nerv…

  2. Refuzul lui Tsiras este privit ca o proastă guvernare a țării de către europenii interesați pentru că nu se înscrie pe linia lașă trasată de alte țări până acum, printre care și noi. E foarte interesant ce se va întâmpla la referendum pentru a vedea dacă cel care opune rezistență și-și păstrează verticalitatea este doar guvernul sau poporul în ansamblul său. Cel puțin la noi, cred că suntem îngenuncheați ca popor, nu doar la nivel de conducători; nu avem o cultură civică și o atitudine demnă, ci îngenuncheată, obedientă, falimentară. Poate ni se trage de la comuniști, poate e mai veche, dar ar trebui să ne revenim din ea și asta se poate punctual, fiecare de la locul său, nu așteptând o renaștere la nivel național bruscă.

  3. Nu stiu cat de mult a schimbat fata lumii 11 sep.2001,dar decizia Consiliului Suprem al Americii,de legalizare a casatoriilor gay, si iesirea Greciei din zona Euro precis va face ca, lumea in care traim, sa aiba un impact de 180 de grade,adica sa ne intoarcem-unii- cu spatele la Dumnezeu.DOAMNE AJUTA!
    P.S.-sa nu se inteleaga ca sunt impotriva iesiri Greciei din aceasta “zona”terifianta ce calca totul in picioare:religie,traditie etc.prin tot felul de “reforme” benefice”,ci faptul ,daca noi ca popor,am inteles ceva din ceea ce se intampla in lume si vom actiona ,barem pe ultima suta de metri,ca urmasi ai martirilor Brancoveni.

  4. Lucrarea lui Dumnezeu este deneanteles pt.noi oamenii,sunt taine pe care le itelegem abia .unii,dupa…..De aceea El lucreaza cu fiecare popor ALTFEL.Aparent,apostolii,au fost lasi in fata celor ce L-au arestat pe Mantuitorul.Dar Domnul nostru,in rugaciunea Sa,a spus “….SI I-AM PAZIT SI N-A PIERIT NICIUNUL DINTRE EI”(Ioan:17-12).Domnul nostru a pazit niste lasi ?Nicidecum,ci aceasta a fost de la Dumnezeu Tatal ca sa nu se piarda cei ce au crezut in Fiul cu adevarat si au primit cuvantul Imparatiei,dandu-le un duh de frica.De ce n-ar lucra si prin noi” lasii “ORTODOCSI ROMANI altfel si nu ne-am trezi din somnul ratiunii sub inspiratia DUHULUI SFANT la o viata de duh dumnezeiesc?.E exagerata presupunerea?Dar ce este cu neputinta la Dumnezeu?!.Oare degeaba a tinut POPORUL NOSTRU 2000 de ani in credinta adevarata?Nu ,sa nu fie.Cred ca avem si noi,ca popor, CEVA de spus acum LA URMA!.DOAMNE AJUTA!

  5. Eu cred ca o sa se tina referendumul si din UE tot nu vor iesi. Avand un referendum o sa fie mai mare credibilitatea ajutorului acordat de UE Greciei. Si la noi s-a facut unreferendum in iulie 2012 si rezultatul nu a fost cel asteptat pentru ca nu s-a stiut cati romani cu drept de vot suntem, nu se finalizase renecensamantul. Poate ca si pe greci ii vor ajuta diaspora lor din UE sa accepte conditiile impuse.

  6. https://www.stratfor.com/weekly/beyond-greek-impasse

    […]
    The Logic and Repercussions of a Grexit

    A Greek withdrawal from the eurozone would make sense. It would create havoc in Greece for a while, but it would allow the Greeks to negotiate with Europe on equal terms. They would pay Europe back in drachmas priced at what the Greek Central Bank determines, and they could unilaterally determine the payments. The financial markets would be closed to them, but the Greeks would have the power to enact currency controls as well as trade regulations, turning their attention from selling to Europe, for example, to buying from and selling to Russia or the Middle East. This is not a promising future, but neither is the one Greece is heading toward now.

    Many have made a claim that a Greek exit could lead the euro to collapse. This claim seems baffling at first. After all, Greece is a small country, and there is no reason why its actions would have such far-reaching effects on the shared currency. But then we remember Germany’s primordial fear: that Greece could set a precedent for the rest of Europe. This would be impossible if the rest of Europe was doing well, but it is not. Spain, for example, has unemployment figures almost as terrible as Greece’s. Some have pointed out that Spain is now one of the fastest-growing countries in Europe, which would be impressive if growth rates in the rest of Europe weren’t paralyzed. Similarly, Spain’s unemployment rate has fallen — to a mere 23 percent. Those who are still enthused about the European Union take such trivial improvements as proof of a radical shift. I see them as background noise in an ongoing train wreck.

    The pain of a Greek default and a withdrawal from the eurozone would be severe. But if others see Greece as a forerunner of events, rather than an exception, they may calculate that the pain of unilateral debt restructuring makes sense and gives Greeks a currency that they can at last manage themselves. The fear is that Greece may depart from the euro, not because of any institutional collapse, but because of a keen awareness that sovereign currencies can benefit nations in pain — which many of Europe’s countries are.

    I do appreciate that the European Union was meant to be more than an arena for debtors and creditors. It was to be a moral arena in which the historical agony of European warfare was abolished. But while the idea that European peace depends on prosperity may be true, that prosperity has been lost. Economies rise and fall, and Europe’s have done neither in tandem. Some are big winners, like Germany, and many are losers, to a greater or lesser degree. If the creation of a peaceful European civilization rests on prosperity, as the founding EU document claims, Europe is in trouble.

    The problem is simple. The core institutions of the European Union have functioned not as adjudicators but as collection agents, and the Greeks have learned how ruthless those agents can be when aided by collaborative governments like Cyprus. The rest of the Europeans have also realized as much, which is why Euroskeptic parties are on the rise across the union. Germany, the country most threatened by growing anti-EU sentiment, wants to make clear that debtors face a high price for defiance. And if resistance is confined to Greece, the Germans will have succeeded. But if, as I think it will, resistance spreads to other countries, the revolt of the debtor states against the union will cause major problems for Germany, threatening the economic powerhouse’s relationship with the rest of Europe.

    Nu cumva Grexitul convine, intr-o anumita masura, SUA? Ar fi o modalitate de a pune presiune pe Germania si de a remodela Uniunea Europeana peste capul Berlinului.

  7. Pentru cei care nu au inteles “oferta” Troicii, aceasta analiza semnata de acelasi autor din FP:

    […]
    Nine of every 10 euros that eurozone governments and the International Monetary Fund (IMF) have lent to the Greek government since 2010 have gone to repay its unbearable debts, which should instead have been restructured back then. But from now on, every last cent of additional funding would go to pay back debt. The Greek government now has a small primary surplus: It doesn’t need to borrow, except to service its debts of 175 percent of GDP.

    Yet in exchange for additional liquidity, Greece’s creditors are demanding a return to the failed austerity policies of the past five years, which have shrunk the economy by 21 percent and thrown one in four people — and one in two youth — out of work. The hypothesis that austerity can cure insolvency has been tested to destruction. Another dose of it would be perverse.

    As Martin Sandbu of the Financial Times points out, further austerity isn’t even in the creditors’ interests. They are demanding a fiscal tightening of 1.7 percent of GDP in the second half of this year alone. Since raising taxes and cutting spending would depress the economy — shrinking tax revenues and inflating social spending, thereby unwinding some of the budget tightening — a fiscal squeeze twice as big would be required to achieve the creditors’ target, if the past five years are anything to go by. According to Sandbu, that would crunch the economy by 5 percent, perversely raising the ratio of debt to GDP by some 9 percentage points. To achieve a primary surplus of 3.5 percent of GDP by 2018, as the creditors are demanding, would require a fiscal squeeze of 8.3 percent of GDP, depressing the economy by 12.5 percent and increasing the ratio of debt to GDP by around 22.5 percentage points. Far from bringing Greece’s debts down to more sustainable levels, further austerity would cause them to soar.

    Why would eurozone authorities be so cruel and foolish? Because they don’t really care about the welfare of ordinary Greeks. They aren’t even that bothered about whether the Greek government pays back the money they forced European taxpayers to lend to it, ostensibly out of solidarity, but actually to bail out French and German banks and investors. German Chancellor Angela Merkel and other eurozone policymakers just don’t want to admit that they made a terrible mistake in 2010 and have lied about it since. So they want to be seen as standing up for eurozone taxpayers’ interests, and they want Greeks to put up and shut up until Merkel and her minions are comfortably in retirement, and it is someone else’s problem.

    Further austerity isn’t the only consequence of leaving Greeks languishing in their debtors’ prison. Contrary to claims that Greece shells out scarcely any interest, it pays an average interest rate of 2.5 percent on its debts, according to Joakim Tiberg of UBS, a Swiss bank — 4.5 percent of GDP in total. With prices falling by 2.1 percent over the past year, the inflation-adjusted interest rate is 4.7 percent. Worse, the debt overhang creates crippling uncertainty about how the crisis might be resolved — including whether Greece might be forced out of the euro — stunting consumption, investment, and growth. Having creditors breathing down your neck to raise taxes is a further deterrent to investment. And the debt overhang also causes deflation, making the burden even more unbearable.

    The creditors’ insistence on reform is also disingenuous. Greece has been run by the institutions known as the Troika — the European Commission, the European Central Bank, and the IMF — since May 2010. They have had every opportunity to insist on the reforms they are now demanding. Yet they kept on funding Greece because all they cared about was the fiscal targets (and wage cuts to boost “competitiveness”). The sudden focus on reform is primarily about forcing Tsipras to break the promises that got him elected in January.
    […]
    Indeed, the main sticking points between Athens and its creditors aren’t really reforms, they’re fiscal measures. While improving the collection and administration of value-added tax (VAT) is desirable, the creditors are also demanding a tax hike of 1 percent of GDP. That is wrong-headed, since it would hit the country’s main export sector, tourism, which accounts for 18 percent of GDP.

    Pension reform is also necessary as Greeks live longer and fewer workers have to support more retirees. But the country’s social safety net is so threadbare that a single-slashed pension is often supporting a whole family of jobless people. So, while encouraging healthy people to continue working is desirable, pension cuts are not.

    Some argue that Tsipras should sign up to what the creditors want, take the cash to pay off the looming bond payments to the IMF and the ECB, make a show of reform, and then press again for debt relief. But the notion that the creditors would then be more flexible is fanciful. In 2012, eurozone governments promised Greece debt relief once it achieved a primary surplus, but they still haven’t delivered it. The Greek government has now put forward sensible plans for restructuring its debts. Unless its creditors are willing to start negotiating meaningful debt relief, Tsipras should reject any deal on offer.

    http://foreignpolicy.com/2015/06/12/why-greece-should-reject-the-latest-offer-from-its-creditors-germany-eurozone-debt/

  8. @admin

    sau, chiar, ar fi o modalitate pentru tandemul SUA – UK (cu Australia și Canada, pe flancuri) de a subordona – cum ar zice Ilie Dumitrescu – sistemul economico-financiar european propriilor interese (să nu uitam că, tot în aceasta perioada, se poarta negocieri dure pe TTIP – cu nemții în rol de primadonă europeană).
    Tendințele imperialiste ale Germaniei trebuie stopate în fașă.

    Dar să revin la subiect, practic, bailout-ul din 2010/2012 a fost pentru salvarea băncilor europene (franceze și germane, în special, care împrumutaseră Grecia cu 119 miliarde de euro), Deutsche Bank – citeam undeva – a primit un influx de 10 miliarde fără de care, la momentul respectiv, ar fi intrat într-o criza de lichidități teribilă care ar fi dus la diminuarea drastică a valorii activelor sale. In schimb, băncile grecești au primit un influx de lichidități insuficient ceea ce a pus sistemul bancar grecesc în dificultate. Fondurile de pensii locale au trebuit să înghită la rândul lor gălușca și să participe la pierderi.
    Sub 10% (!!) din suma totala a pachetului salvator a ajuns la greci pentru reforma economica și protejarea categoriilor defavorizate. Aproape ireal…

    Greek government debt is still about €320bn, 78% of it owed to the troika. As the Jubilee Debt Campaign says: “The bailouts have been for the European financial sector, while passing the debt from being owed to the private sector to the public sector.”

    vezi http://www.theguardian.com/world/2015/jun/29/where-did-the-greek-bailout-money-go

    Some people may have forgotten, but the reason why a Greek default was not organised back in 2010 was to spare large European banks (German ones, in particular), which owned the bulk of the zone’s risky debt securities.

    sursa: http://www.edmond-de-rothschild.ch/presentation/documents/trends/macro-highlights-january-12th-2015.pdf (pagina 6, Edmond de Rothchild Bank, Switzerland, 12 ianuarie 2015)

    Ce au obținut grecii pentru mai putin de 10% din sumă? Un dezastru economic și social cu consecințe incalculabile:

    50% scădere a pensiilor și altor stipendii similare, 300.000 mici afaceri în faliment, 27% șomaj crescut la cote incredibile, 60% rata șomaj în rândul tinerilor, 25% reducere a PIB-ului, peste 200.000 de tineri au emigrat, 3000 sinucideri, o cădere pe piața imobiliarelor de peste 50% a valorii și vânzare a activelor la 10% din valoarea lor, 44% din populație trai sub nivelul de subzistență.

    Ce vrea troika?

    Perpetuarea și adâncirea dezastrului economic – practic e vorba de asasinarea economică a unei tari membre a Uniunii Europene.

    vezi si Washington Post: http://www.washingtonpost.com/blogs/wonkblog/wp/2015/06/23/europe-is-destroying-greeces-economy-for-no-reason-at-all/

    Se vede treaba că UE nu poate rezista crizei și nici nu e de mirare – a fost fondată pe prezumția de prosperitate a statelor membre și, la primul semn de criza majoră, s-a văzut că nu exista solidaritate și uniune ci “dreptate” dar nu și pentru caței.

    Ca să nu mai menționez ipocrizia maxima a Germaniei care, după ce a cauzat dezastrul economic european cu ocazia celui de-al doilea război mondial, a beneficiat de ștergerea datoriilor în anii 50. Nu de austeritate. Asta a fost salvarea lor și așa au renăscut din cenușă.

    Fortunately for Germany, its own creditors took quite a different stance after World War II. In the London Debt Agreement of 1953, the 20 nations — including Greece — that had loaned money to Germany during the pre-Nazi Weimar Republic and in the years since 1945 agreed to reduce West Germany’s debts by half. Moreover, they agreed that its repayments could not come out of the government’s spending but only and explicitly from export income. They further agreed to undervalue the German mark, so that German export income could grow. By the consent of all parties, the London Agreement, and subsequent modifications, were crafted in proceedings that made West Germany an equal party to its creditors: It could, and sometimes did, reject the creditors’ terms and insist on new negotiations.

    The United States was particularly insistent on making the terms of West Germany’s repayments as lenient as possible. It needed the nation to be a strong ally in the Cold War. Besides, West Germany’s government, headed by Christian Democrat Konrad Adenauer, was (presumably) Nazi-free. To further punish Germany, its onetime mortal enemies concluded, was strategically — and, just maybe, morally — unwise.

    No such scruples have informed Germany’s current policies toward Greece. As a member of the euro zone, Greece cannot undervalue its currency, and rather than enabling Greece to increase its exports, Germany has done everything possible to increase its own trade balance with Greece and its European neighbors. Far from rebuilding the economies of Southern Europe, Germany pillaged them in the name of fiscal rectitude.

    vezi același Washington Post: http://www.washingtonpost.com/opinions/harold-meyerson-in-greek-crisis-germany-should-learn-from-its-fiscal-past/2015/01/28/2d25bbd4-a721-11e4-a7c2-03d37af98440_story.html

    Să nu ne iluzionam, lucrurile astea le știu nemții foarte bine. Doar că dânșii – purtați de aceleași tendințe imperialiste ca și în secolul trecut – nu doresc salvarea Greciei ci falimentarea acesteia pentru a pune gheara pe dansa.
    Lucru care nu vad cum ar putea conveni imperiului de facto – Statele Unite. De aci și presiunea vizibilă din spațiul anglo-saxon via valul de articole tematice din ultima perioadă (din care val, am și citat o serie întreagă aci).

  9. Foreign Policy sunt cu tunurile pe nemți de mai multa vreme, vezi și acest articol din Februarie 2015, intitulat sugestiv – “Este vremea ca Germania sa fie dată afară din zona Euro (de ce piatra de moară care trage în jos economia europeană este Berlinul și nu Atena)”:

    http://foreignpolicy.com/2015/02/20/its-time-to-kick-germany-out-of-the-eurozone/

  10. Iar aici se demonteaza pretentiile evazionistului-sef, aaaa… comisarului-sef Junker: http://www.balkaneu.com/greek-govt-deconstructs-junckers-statements/

    Point by point the Maximos Mansion, attempts to deconstruct what Jean Claude Juncker said before noon, escalating confrontation with the institutions.
    In reply to the representatives of creditors who “through J.C. Juncker, argued that for a number of issues the government does not properly inform citizens”, Alexis Tsipras’ partners cite one by one the points which, as argued by Juncker the Greek government provides false information.

    “No pension cuts” in the proposal of institutions, says Mr. Juncker. Statement that even caused the reaction of – the famous for his views – Peter Spiegel: “Sorry, this is not true”, he wrote, while another tweet said that “the proposal of the creditors provides cutting EKAS by December 2019: This is a pension cut regardless of what Juncker says”.

    The proposal of the European Commission of course provides for pensions cuts. Where else do their proposed measures lead? These are:
    “Gradual reduction of EKAS for all pensioners by end of December 2019″.

    Increase of health contributions “paid by pensioners at 6% on average, which will extend to supplementary pensions”.
    “All supplementary funds would be financed only from own resources”, ie. application of zero deficit clause, which would essentially eliminate supplementary pensions.

    “A first package of measures will be adopted immediately, aiming at 1% of the GDP of additional annual savings by 2016″. What does 1% of the GDP? More than EUR 1.8 billion in 2016 will be cut from pensions and the insurance system, in order to go to debt service.

    The proposal of the institutions also provides for “a more close link between contributions and benefits”, ie. more deductions in pensions.
    Finally, institutions seek to “eliminate all contributions to third parties financed by pension funds”, which implies a reduction in revenue funds over EUR 7oo million per year.

    The institutions, Juncker said”, insist on socially equitable measures”. What are these… social measures:
    – The abolition of subsidies for heating oil.
    – The abolition of the Special Consumption Tax on diesel fuel for farmers.
    – The reduction of the amount of 1,500 euros and the repeal of the 25% limit on bank accounts seized for debts to the tax office.
    – The increase in the interest rate applicable to the debt restructuring program
    .

    Regarding VAT, institutions to insist on:
    23% in catering and hotels (fell to 13% in hotels after continuous pressures)
    13% only for very basic food, energy and water
    Abolition of the reduced VAT on all islands

    Never was an ultimatum given.

    And yet, the president of the Eurogroup, Mr. Jeroen Dijsselbloem, in his statements clearly said that the deadline expires for Athens.

    It should be noted finally that in itself, this agreement does not solve any problems. Each month there will be evaluation, while in five months everything will resume from the beginning! As such there is no prospect in this agreement, which “forgets” that there is a huge debt to settle. It will be a permanent contract of “legal” hostage situation for the country.
    – See more at: http://www.balkaneu.com/greek-govt-deconstructs-junckers-statements/#sthash.uAOP5W4s.dpuf

    In presa romana se preia tampeste orice zice Troica, inclusiv minciuna gogonata a lui Junker ca nu s-a cerut taierea pensiilor. Aceste sustineri sunt demontate in citatul de mai sus.

  11. Regarding VAT, institutions to insist on:
    23% in catering and hotels (fell to 13% in hotels after continuous pressures)
    13% only for very basic food, energy and water
    Abolition of the reduced VAT on all islands

    Practic asta înseamnă punerea pe butuci a turismului de mică anvergură (mici hoteluri, pensiuni etc) în zona Greciei, una din puținele surse sigure de venit la bugetul de stat, asigurând 18% din Produsul Intern Brut și generând peste 900.000 locuri de munca (16% din totalul locurilor de munca din Grecia). DE-ZA-STRU.

    Singurele care pot face față sunt lanțurile hoteliere internaționale și marii operatori de turism.
    Interesant este că, asa cum remarca un comentator grec pe undeva, marile companii germane sunt bine înfipte și în Turcia, o piață turistică de peste 32 miliarde de euro, în 2013 (unde asigura și cel mai mare flux de turiști – aprox. 5 milioane de nemți anual din peste 30 milioane turiști străini în Turcia, anual). Legăturile economice turco-germane sunt însă mult mai vaste, nefiind limitate doar la turism (Germania fiind al doilea mare investitor în Turcia, după Statele Unite, la mare distanta de locul 3, Franța).

    Este clar în ce direcție împing nemții – pe turism, împușcă doi iepuri deodată și câștigă pe ambele piețe, atât pe termen scurt cât și pe termen lung.
    Își facilitează achiziția la preturi de nimic de resurse turistice în Grecia (câștigând cota semnificativă de piață, la pachet cu insule cu tot, dacă e posibil) și, în același timp, ruinând economia greaca – micii hotelieri și operatori turistici greci – pe termen scurt, câștigă – dacă e nevoie – prin relocarea în piața turcă unde au o prezentă semnificativă.
    Merita subliniat și faptul ca 2014 a fost un an record pentru marii operatori de turism germani, în Grecia: 2.5 milioane de germani și-au făcut vacanta în zona, număr record.

    Cu alte cuvinte, distracție maximă la Berlin.
    După ce, cu bailout-ul anterior, au făcut transferul datoriei de pe umerii băncilor lor pe cele ale cetățeanului grec, acum spolierea continua mai departe, încercându-se transferul de resurse de orice fel (industrii, resurse naturale, resurse umane s.a.m.d.) din proprietatea grecilor în cea a marelui pretin și tovarăș din Vest.

    Firește că SUA nu poate sta cu mâinile în sân când ii sunt afectate interesele economice și financiare în zonă. Americanii au nevoie de o Germanie puternică dar nu extrem de puternică, that is. Parteneri, sigur, dar brânza ii pe bani. In plus, nu prea au nevoie de o Grecie care sa facă o întoarcere decisiva către Rusia (în cazul nostru particular, pe turism).

  12. Despre semnificația referendumului grecesc și a crizei în sine…

    The Guardian: This referendum is a fight between the Greeks and Europe’s cruel capitalism
    http://www.theguardian.com/commentisfree/2015/jun/29/referendum-greeks-europe-capitalism-greece-eurozone-economic-system

    All of these may be correct, but each swerves the central importance of the moment. The reason to watch Greece this week is because a population of 11 million will hold a contest that the rest of us may one day also get to stage: a fight between democracy, and a broken political and economic system.

    That battle – between what people want and what their rulers force down their throats supposedly for their own good – can be glimpsed at every dramatic moment in Greece’s recent history.

    Cam asta este esența.

    The Conversation: Now the Greek people will decide – why Tsipras referendum is the right move
    http://theconversation.com/now-the-greek-people-will-decide-why-tsipras-referendum-is-the-right-move-43974

    Although Greece is hard strapped for cash this is clearly a political decision with profound consequences for the future of the European Union. It is also the right one.

    This is not merely useful as a negotiating tactic for obtaining a better deal with its creditors, as many commentators might suggest. The coalition of the left, Syriza, had no choice but to oppose further measures that would lock its economy into a deflationary spiral, the trappings of which are destroying Greek society.

    Foarte bine argumentat articol.

  13. http://www.curierulnational.ro/Economie%20mondiala/2015-06-30/Strategul+Bank+of+America%3A+Dezastrul+umanitar+se+contureaza+in+Grecia+

    Athanasios Vamvakidis, strateg în moneda europeană la Bank of America, se află în prezent într-o pozițe dificilă: El sfătuiește clienții din Londra cu privire la mondul de a face bani – sau cel puțin modul în care poate minimaliza pierderile – în timp ce situația în țară se dezlănțuie.
    Punctul său de vedere este: băncile grecești vor epuiza în curând livrările de numerar, ceea ce va duce la o penurie de importuri, inclusiv medicamente, cu excepția cazului în care Banca Centrală Europeană își extinde asistența, a spus el într-un interviu. Un referendum pe 5 iulie privind măsurile de austeritate va duce, probabil, la realizarea de noi alegeri în august și un potențial nou Guvern.
    Apoi ”Grecia va primi finanțări cel mai devreme în luna septembrie sau chiar mai târziu – între timp, economia se va prăbuși”, a spus Vamvakidis.
    ”La un nivel personal, aceasta este o situație foarte proastă. Și ce este mai rău este încă înaintea noastră.”
    Pentru a preveni o criză, BCE va trebui să stimuleze programul de asistență de lichiditate, continuând să asigure că creditorii greci au suficient numerar pe o parte, a spus strategul.
    ”În caz contrar, veți vedea un dezastrul umanitar”, a spus el. ”Oamenii vor începe să fie afectați atunci când acestia nu vor putea retrage salariile lor, atunci când veți începe să vedeți lipsuri pentru că Grecia importă multe din produsele sale.
    De exemplu, medicamentele sunt importate, unele produse alimentare sunt importate.”
    Grecia a impus controale de capital de urgență pentru sistemul său financiar luni dimineața, închiderea băncilor și piețelor financiare după anunțarea referendumului care a alimentat îngrijorarea că țara va ieși din zona euro.
    De-a lungul weekend-ului, cetățenii s-au aliniat la ATM-uri să-și retragă economiile. Ele sunt acum limitate la 60 de euro (66 de dolari), în retrageri de zi cu zi.
    Înainte de a adera la Bank of America în 2010, Vamvakidis a petrecu 13 ani la Fondul Monetar Internațional, unde a avut loc o serie de funcții de conducere. El a obținut diploma de licență de la Universitatea Macedoniei din Salonic, Grecia, și un master și doctorat în economie la Universitatea Harvard.
    Referendumul, probabil, va duce la un vot ”da” la reformele propuse având în vedere că majoritatea grecilor doresc să rămână parte a monedei euro, a declarat Vamvakidis.
    Un vot ”NU” ar putea duce la faliment bancar, BCE închizând fabrica sa de lichiditate de urgență, a spus el, potrivit Blomberg.
    Fără ajutorul BCE, ”băncile vor rămâne curând fără bani” a spus el. ”În aceste limite, vom avea nevoie de mai multe bancnote euro în Grecia.”

  14. Si despre schimbarea de regim (aka lovitură de stat soft) care se coace în Grecia, o analiză de lecturat în continuare.

    Of course, we don’t know if a Greek exit would do that, but there’s a chance that it could. Even if the European Central Bank would be able to contain the resulting financial crisis, it is possible that Greece would, after an initial shock, ultimately do much better outside the euro, which might convince others to want to leave. Whatever the probability of that scenario, Merkel is, like most successful politicians, a risk-averse creature who won’t roll those dice.

    And there is an elephant in the room that she is not going to ignore: the United States. There are scattered press reports that Barack Obama’s administration has put pressure on Merkel to reach an agreement with Greece, but the importance of that has been vastly understated. Unless it is a request that could get a German government voted out of office — such as George W. Bush’s bid for support of his invasion of Iraq in 2003 — something that is strategically important to Washington is extremely likely to find agreement in Berlin. And in this case, Merkel and Obama are basically on the same page.

    The politics of empire are much more important than any economic concerns here. For the same reasons that the United States intervened in Greece’s civil war (1946 to ’49) and supported the brutal military dictatorship (1967 to ’74) — with all the murder, torture and repression that these involved — Washington does not want to have an independent government in Greece.

    Europe is the United States’ most important ally in the world, and Washington doesn’t want to lose even a small piece of it, even little Greece. Everybody knows that if Greece leaves the euro and needs to borrow hard currency for its balance of payments, it will get some from Russia and maybe even China. Greece could leave NATO. Greece could participate in Russia’s proposed gas pipeline project, which would make Europe more dependent on Russia — something that American officials warned against, drawing a sharp rebuke from Greece’s energy minister, who rightfully told them it was none of their business.

    It would be nice to think that the worst features of U.S. foreign policy have changed since the collapse of the Soviet Union, but they have not. The Cold War never really ended, at least insofar as the U.S. is still a global empire and wants every government to put Washington’s interests ahead of those expressed by its own voters. The current hostilities with Russia add a sense of déjà vu, but they are mainly an added excuse for what would be U.S. policy in any case.

    via: http://america.aljazeera.com/opinions/2015/6/germany-is-bluffing-on-greece.html

  15. Prin tot ceea ce inteprind pt binele natiunii lor, prin demnitatea lor(au spus ca nu platesc nici un cent catre FMI) , prin faptul ca au dat cu flit UE, acesti 2 hipioti–premierul fara cravata si Kojack de la finante– sunt 2 conducatori EXCEPTIONALI pt tara lor. Cum credeti ca am putea face, sa-i imprumutam si noi romanii?

  16. Si, ca să vă dau decisiva, cum ar zice Doroftei…un fragment dintr-un interviu cu un fost șef al Bundensbank (Banca Centrala Germana, BNR-ul lor, deci insider nu “expert”, “opion-ed-ist pe bloguri” sau alt tip de analist, băgător de seama), apărut la nemți acasă, în Der Spiegel, în anul de grație 2010 (mai 2010, deci încă de la începutul crizei de nervi grecești și bailout-ului aferent):

    SPIEGEL: According to the rescue plan, it’s actually €350 billion …

    Pöhl: … which that country has even less chance of paying back. Without a “haircut,” a partial debt waiver, it cannot and will not ever happen. So why not immediately? That would have been one alternative. The European Union should have declared half a year ago — or even earlier — that Greek debt needed restructuring.

    SPIEGEL: But according to Chancellor Angela Merkel, that would have led to a domino effect, with repercussions for other European states facing debt crises of their own.

    Pöhl: I do not believe that. I think it was about something altogether different.

    SPIEGEL: Such as?

    Pöhl: It was about protecting German banks, but especially the French banks, from debt write offs. On the day that the rescue package was agreed on, shares of French banks rose by up to 24 percent. Looking at that, you can see what this was really about — namely, rescuing the banks and the rich Greeks.

    Omul zice, negru pe alb, într-un ziar ultra-cunoscut, german, de largă circulație internațională, cum că bailout-ul a fost pentru salvarea băncilor germane și franceze.

    Q.E.D.

  17. Nu trebuie sa uitam totusi in ce ape se scalda “Foreign Policy”.

    ” In the Spring of 1978, after six years of close partnership, the Carnegie Endowment for International Peace(!!) acquired full ownership of Foreign Policy. In 2000, a format change was implemented from a slim quarterly academic journal to a bi-monthly magazine. Also, it launched international editions in Europe, Africa, the Middle East, Asia and Latin America.

    In September 2008, Foreign Policy was purchased by the Graham Holdings Company(!! https://en.wikipedia.org/wiki/Eugene_Meyer_%28financier%29), then called The Washington Post Company. ”

    Ca fapt divers. Eu ma ghidez dupa principiul “vezi cine i-a infiintat si cine ii finanteaza” .Ca poate lumea nu stie.Cum bine zicea cineva: “toti acuma facem analize <> si citam din Stratfor,Foreign Policy,Foreign Affairs ,New York Times . Cetateni preocupati de soarta lumii,ce mai .” Rar vei putea citi un articol in care autorul sa nu aiba vreun interes (mai mult sau mai putin cunoscut) .Ca ma miram: de cand ii intereseaza pe cei de la FP de soarta Greciei si de santajul actual.Bine zicea CrakXOR :”Foreign Policy sunt cu tunurile pe nemți de mai multa vreme, vezi și acest articol din Februarie 2015, intitulat sugestiv – “Este vremea ca Germania sa fie dată afară din zona Euro (de ce piatra de moară care trage în jos economia europeană este Berlinul și nu Atena)”: ” .O Germanie puternica e de dorit,dar ttusi,nu prea puternica(intr-o tara in care sentimentele americano-file nu sunt prea accentuate) .

  18. CrakXOR
    eu cunosc stilul asta al tau…batraneste
    ..miroase a peer review ..a ceai de iasomie
    credeam ca ai murit tinere

  19. Am aruncat o privire prin presa romana. E foarte probabil ca avem cea mai proasta presa din Europa cu cei mai prosti, la propriu, juranalisti sau comentatori cu exceptiile deja stiute.

    Am vazut/auzit o gramada de individe cu voci stridente care debitau niste stereotipii rasuflate si pe un ton de parca venea sfarsitul lumii!!

    Acuma, hai s-o luam si pe partea ailalta….asa, cinic vorbind. Toata lumea se da de ceasu’ mortii pentru ce se inimpla in Grecia. Si, evident, referendumul de duminica este foarte important nu numai pentru Grecia. rezultatul lui va fi simbolic: mai este sau nu mai este posibila o rezistenta ne-armata la tavalugul neo-liberal.

    Insa tonul, mai ales al nostru al romanilor ar trebui sa fie mult mai ponderat. De ce? Pentru ca situatia din tara noastra estesemnificativ mai grava decit cea din Grecia si asta de ceva vreme. Pentru ca standardul de viata ramine in continuarea semnificativ sub cel grecesc, pentru ca agricultura noastra a fost complet pusa la pamint si subordonata lantului “trofic” al hypermarket-urilor iar taranul roman a fost anihilat pur si simplu de pe piata interna. Asta in timp ce fermierii greci s-au bucurat si inca se bucura de mult mai multa independenta, de protejare financiara, Grecia a fost si inca este un exportator de produse pe pietele UE. Pentru ca Grecia continua sa extraga din turism cam tot ce se poate extrage, un turism in care a incaput si afacerea de familie.

    Ce vreau eu sa spun este ca toata aceasta tevatura urlatoare se asemeana cu doi oameni, dintre care unul este in zdrente infometat de zile intregi si fara casa si la care nu se uita nimeni , sau se uita in sila. Un om care sta intr-o rina abia tragindu-si sufletul si in agonie. Complet ignorat de toti. Pe de alta, linga el este un personj suficient de bine imbracat si de hranit, care a ramas in pane de bani ca sa-si plateasca benzina la masina. Acesta striga cel mai tare, se vaita, se caineaza. Lumea ii da bani, empatizeaza cu el, vorbeste cu el, i se ofera o slujba.

    Cam asta ar fi privelistea oferita de Romania si Grecia.Adica ceea ce se intimpla in Grecia nu este nici pe departe apocalipsa. Apocalipsa economica a inceput in Romania si nu de anul asta.

    ASa ca astia de pe la televizoare si din presa romana ar trebui sa sase scandalizeze mai putin de ce se petrece la vecini si sa se uite in batatura proprie

  20. We should be clear: almost none of the huge amount of money loaned to Greece has actually gone there. It has gone to pay out private-sector creditors – including German and French banks. Greece has gotten but a pittance, but it has paid a high price to preserve these countries’ banking systems. The IMF and the other “official” creditors do not need the money that is being demanded. Under a business-as-usual scenario, the money received would most likely just be lent out again to Greece.

    But, again, it’s not about the money. It’s about using “deadlines” to force Greece to knuckle under, and to accept the unacceptable – not only austerity measures, but other regressive and punitive policies.

    http://www.theguardian.com/business/2015/jun/29/joseph-stiglitz-how-i-would-vote-in-the-greek-referendum?CMP=fb_gu

  21. @petra:

    Evident. Insa presa de la noi reflecta lipsa de gandire si lingusismul varfurilor societatii noastre. Pentru cei de la noi, Tsipras e un nebun, desi actiunile sale aproape ca le puteai pune in ecuatie matematica inca de dupa alegeri. E nebun pentru astia de pe-aici pentru ca in mintea lor ingusta nu incap optiuni si alternative, ci doar o cale, un drum si un ordin – ala de la Bruxelles. Doar cand ordinul de la Bruxelles atinge interesele patronului sau cand protejeaza principalul dusman politic se mai trezeste in cate unii spiritul critic.

    In privinta situatiei generale, iti dam dreptate. De altfel, una din cerintele Troicii considerata inadmisibila de alde Syriza et comp. era si una legata de ajutoarele acordate fermierilor. Pai, la noi, s-ar fi tinut vreodata piept cerintelor Troicii de taxate suplimentara a iobagilor “lenesi si betivi”, care practica o agricultura de “subzistenta” care trebuie eliminata? Aida de! Abia ar fi avut ocazia sa mai puna garbaciul pe o categorie sociala care incurca pe aici samsarii de terenuri agricole si supermarketurile.

    Apoi, eu vad o diferenta inclusiv la nivel de clasa politica. Pai or fi grecii ailalti decat Syriza (Nea Demokrati, PASOK etc.) niste colaborationisti cu Troica, insa oare sa gasesc la modul absolut generalizat numai cozi de topor in clasa lor politica asa cum se gasesc la noi? Or, in absenta acestor cozi de topor care sa se faca instrumente total aservite factorului extern, nu poti controla interior o tara, asa cum se intampla si la noi. Ca Grecia era o tara numai buna de o campanie anticoruptie, la ce evaziune si la ce oligarhi sunt pe-acolo. Insa na, uite ca acolo nu s-a putut face ce se face la noi si ce s-a facut si la italieni. Si asta spune ceva.

  22. @petra

    nu-i chiar așa, comparați numai rata șomajului. datoria publica uriașă care acum apasă pe spinarea cetățeanului, în special a celor din grupele defavorizate (pensionari rămași fără pensii, tineri fără nicio șansă la un loc de muncă, familii care nu mai au ce pune pe masă). spirala căderii economice rapide din ultimii 5 ani. și, colac peste pupăză, aproape intrarea în incapacitate de plată.
    short term, dacă Grecia pică complet, ar putea fi catastrofic pentru marea majoritate a grecilor de rând.

    pe de altă parte, grecii măcar au demnitatea de a opune o minimă rezistență. noi ne-am cam vândut singuri pielea la streini; singuri și nesiliți de nimeni…

    altfel, dacă noi ne stingem în liniște, grupat, grecii o fac luptând și aducând în prim plan criza lumii de azi în care oamenii sunt mult mai puțin importanți decât banii.

  23. @crakenxor
    🙂
    spor la comentarii
    cu cine ar vota duminica la referendumul grecesc un laureat al premiului Nobel:
    “It is hard to advise Greeks how to vote on July 5. Neither alternative – approval or rejection of the troika’s terms – will be easy, and both carry huge risks. A yes vote would mean depression almost without end. Perhaps a depleted country – one that has sold off all of its assets, and whose bright young people have emigrated – might finally get debt forgiveness; perhaps, having shriveled into a middle-income economy, Greece might finally be able to get assistance from the World Bank. All of this might happen in the next decade, or perhaps in the decade after that.

    By contrast, a no vote would at least open the possibility that Greece, with its strong democratic tradition, might grasp its destiny in its own hands. Greeks might gain the opportunity to shape a future that, though perhaps not as prosperous as the past, is far more hopeful than the unconscionable torture of the present.”
    https://www.project-syndicate.org/commentary/greece-referendum-troika-eurozone-by-joseph-e–stiglitz-2015-06

  24. @crackxor
    Sigur ca economic o duc prost si ca exista somaj mai ales printre cei tineri. Nimeni nu neaga asta. Cum nimeni nu neaga si faptul ca sint de admirat pentru ca, in comparatie cu noi, nu toti sint tradatori. Asa ca la noi. Prin toti inteleg factorii de decizie. Lucurile astea nu intra in discutie.

    Ce vroiam eu sa spun este ca situatia in care tu arati cu degetul la vecin pentru ca-i ard capitele de fin in timp ce tie in spate iti arde casa cu valvatai este o situatie de un ridicol si de un grotesc revoltator. Oo situatie care arata in ce hal sintem, mental.

    Si cu prilejul asta pe linga stirile din presa despre Grecia am mai vazut si cu ce se mai ocupa presa romaneasca…..cu un individ caruia ii zice Versace, cu tigani manelisti si tiganci cu silicoane, cu individe ciudate care-si dau cu parerea despre moda si sustin ca ele au dreptul sa faca asta pentru ca au o facultate, cu oana zavoranu, cu…….Imi cer scuze, poate pentru dvs. mirarile mele sint expirate….dar pentru mine care ma uit foarte rar la presa vizuala romana si f. selectiv, pentur mine a fost un mini-soc. Este ceva ce nu am mai vazut pe nicaieri… TV romanesc a devenit ceva greu de descris: un cosmar de Bosch. O revarsare a tot ceea ce este mai scarbos, mai scabros, mai urat atiti psihic dar si fizic(!e.g. manelistii), de o vulgaritate ce a depasit orice cote……

    Si problema nu este asta. Problema este ca toata aceasta hazna n-ar exista fara audienta!!! Audienta face diferenta! Si in 90 auzeam de Copilul minune, de prin afise atirnate pe la Unviersitate, pe care mai faceau pipii ciinii vagabonzi, dar nimeni nu le lua in seama (nimeni in afara de tigani, evident). Si inainte existau personaje de mahala, existau obraznici, vulgari, etc. Dar NU apareau la televizor si mai ales NU faceau audienta.

    Stau si ma intreb ce s-a intimplat cu sufletul nostru, ca popor. Si atunci nu e intimplator ca nu mai avem cum sa nastem lideri care sa faca o diferenta….asa ca la greci. Liderii sint niste varfuri care reprezinta insa majoritatea….

    Scuze pentru aceasta divagatie dar inca mai sunt sub impresia celor vazute. Sincer, presa vizuala romana isi merita soarta daca ar disparea pur si simplu! Nu-i miai vad nici un rost. Cu exceptia destul de retinuta si asta, a Antenei 3, si a citorva emisiuni de pe la TVR …..restul pur si simplu pot sa dispara fara urma…sint un puroi.

  25. la cafea:
    http://www.agerpres.ro/externe/2015/06/30/grecia-a-cerut-fmi-amanarea-platii-de-marti-23-56-16
    incurcatele cai ale politicii:
    “Grecia a propus să suspende referendumul prevăzut pentru duminică asupra propunerilor creditorilor săi (FMI, UE), dacă vor fi reluate negocierile cu Uniunea Europeană, a afirmat marți premierul maltez, Jospeh Muscat, citat de jurnalul Times of Malta, precum și potrivit unor informații publicate de ziarul german Die Welt, transmite AFP.”
    http://www.agerpres.ro/externe/2015/06/30/grecia-propune-suspendarea-referendumului-daca-vor-fi-reluate-negocierile-presa–23-17-44
    o istorie a falimentelor grecesti:
    http://hymerion.ro/2011/10/11/istoria-falimentelor-grecesti-deuteronomul-corect-graieste.html
    http://www.vice.com/read/the-history-of-greek-debt-and-bankruptcy-8876
    http://www.zf.ro/business-international/istoria-falimentelor-nationale-grecia-a-avut-mereu-probleme-cu-plata-la-timp-a-datoriilor-romania-a-fost-de-trei-ori-in-incapacitate-de-plata-6067523/

  26. pentru cafeaua de dimineață, troikistii știau dinainte că Grecia nu are nicio șansă să își revină dacă se continuă pe aceleași coordonate…cu alte cuvinte, jocurile sunt făcute să distrugă și să subjuge total Grecia ci nu să o salveze.

    Secret documents show creditors’ baseline estimate puts debt at 118% of GDP in 2030, even if it signs up to all tax and spending reforms demanded by troika

    Greece would face an unsustainable level of debt by 2030 even if it signs up to the full package of tax and spending reforms demanded of it, according to unpublished documents compiled by its three main creditors.

    The documents, drawn up by the so-called troika of lenders, support Greece’s argument that it needs substantial debt relief for a lasting economic recovery. They show that, even after 15 years of sustained strong growth, the country would face a level of debt that the International Monetary Fund deems unsustainable.

    The Guardian: http://www.theguardian.com/business/2015/jun/30/greek-debt-troika-analysis-says-significant-concessions-still-needed

  27. și încă una pentru ceaiul de seară…

    Syriza can’t just cave in. Europe’s elites want regime change in Greece
    It’s now clear that Germany and Europe’s powers that be don’t just want the Greek government to bend the knee. They want regime change. Not by military force, of course – this operation is being directed from Berlin and Brussels, rather than Washington.

    But that the German chancellor Angela Merkel and the troika of Greece’s European and International Monetary Fund creditors are out to remove the elected government in Athens now seems beyond serious doubt.

    http://www.theguardian.com/commentisfree/2015/jul/01/syriza-cave-in-elites-regime-change

  28. poate or fi amanat intentionat bailoutul, doar pentru a vedea evolutia de la NO la YES intr-o tara ortodoxa tare in cerbice.
    “Earlier opinion polls suggested that Greeks would oppose the bailout. However, the latest surveys showed that support for a ‘No’ vote had slipped after Prime Minister Alexis Tsipras imposed capital controls and closed banks on Monday. Some political analysts say this has become one of the key factors in determining the outcome of the plebiscite”.
    http://rt.com/business/271183-greece-referendum-polls-forecasts/
    nu mai pupa Europa in veci partide extremiste care ajunga kingmakeri in politica…poate un singur partid mondial unic: partidul pantecului satul.

  29. S-a scos Tsipras cu referendumul. Daca iese DA atunci nu mai trebuie sa-si dea demisia guvernul deoarece poporul a vorbit si l-a mandatat sa accepte austeritatea, inchizand si gura celor din Syriza si Parlament care vroiau sa ramana pe linia refuzuluicdat stiut fiind faptul ca un acord intre greci si BCE, FMI si Comisia Europeana, nu ar fi trecut de Parlamentul grec ducand la demisia guvernului, iar daca iese NU, inseamna ca poporul i-a reconfirmat linia adoptata in negocieri si mai poate indelunga o perioada.
    Incep sa cred ca referendumul a fost doar o gaselnita pentru a-si scapa pielea lui Tsipras si guvernului sau.
    Si la cum se vede evolutia in sondaje…s-ar putea sa iasa un rasunator DA ceea ce va fi sansa lui sa ramana..”d-le, noi am fi refuzat, asa cum am promis in alegeri, dar daca poporul a vorbit, noi nu putem decat sa ne conformam si sa acceptam conditiile fmi, ce si bce…..ce ati intrebat? daca ne dam demisia? si sa aruncam tara in alta haos tocmai acum? exclus…tara are nevoie de conducator….sa negociem, sa iesim din groapa, si mai vedem dupa”
    http://www.ekathimerini.com/198866/article/ekathimerini/news/new-opinion-poll-shows-yes-vote-slightly-ahead-in-greece

  30. http://www.agerpres.ro/externe/2015/07/03/grecia-referendum-votul-pentru-da-in-premiera-mai-popular-decat-cel-pentru-nu-sondaj–11-04-49
    varianta in romana a linkului de la precedentul meu comentariu.
    daca iese DA la referendum, Tsipras poate trece prin Parlamentul grec acordul de austeritate, lucru care ar fi fost foarte improbabil inainte de plebiscit, daca nu chiar imposibil, si deci ..scapa de demisie.
    Cum ar veni, cei 60 de euro pe zi l-au ajutat sa ramana la putere, favorizat fiind si de refuzul BCE de a mari plafonul liniei de urgenta pentru bancile grecesti. curat murdara coincidenta.
    Eu cred ca bosii evropeni il agreeaza pe Tsipras ca partener de dialog. Poate canaliza nemultumirile populatie in directia dorita si in acelasi timp legitimeaza viitoarele acorduri cu troica, mai ales ca si-a exprimat de atatea ori optiunea clara pentru zona euro si un destin comun UE-Grecia.
    parerea mea.

  31. Nu prea cred că s-a scos Tsipras (și, prin extensie, Syriza, partidul de stânga aflat la guvernare) cu nimic. Aux contraire, mi se pare că zilele lor sunt numărate, orice s-ar întâmpla.

    Geopolitique, Washingtonul nu are nevoie de o Grecie independentă (cu înclinații către Rusia sau China). Vor evita acest lucru cu orice preț și, în schema geopolitică a lucrurilor, o Syriza de stânga pur și simplu nu poate fi partenerul predictibil și cu înclinații neoliberale pe care și-l doresc americanii drept Pinocchio în zonă.
    Despre Bruxelles nici nu mai zic, semnalele au fost clare în ultimele zile: Tsipras nu mai este un partener de discuții (asta dacă a fost vreodată).

    Jocul la referendum, o mutare dură a Syrizei, deși nu lipsit de inteligență, este o sabie cu două tăișuri pentru că pleacă de la premiza că Bruxelles-ul respectă în vreun fel voința populară exprimată democratic – lucru complet desprins de realitate, băieții se feresc de referendumuri ca dracul de tămâie.

    O știm și noi prea bine.

    La fel de bine îl știa și Tsipras așa cum știa și că menținerea sa la putere era condiționată de continuarea jocului politic intern, în fața electoratului grec care l-a ales – practic, odată pornit pe calea războinică pe care a ales-o în fata UE, era condamnat să o continue pană la capăt. Care capăt ar fi putut o înțelegere asupra programului Trocii dacă s-ar fi petrecut zilele trecute și dacă Troica ar fi adoptat o poziție flexibilă. Problema este că nici Troica nu mai avea loc de întors odată pornită pe drumul inflexibilității atât de drag acesteia.

    Prin urmare, referendumul, deși lipsit de orice valoare în marea schemă a lucrurilor – atâta vreme cât nu este decât un instrument de presiune politică – rămâne piatra de hotar. Dar e doar o piatră, nu un hotar. DA sau NU, nici nu mai contează. Hotarele au fost puse demult, jugul financiar la fel.

    Grecilor de rând nu le rămâne decât să spere că din toată această poveste vor câștiga câteva concesii și beneficii, măcar pe termen scurt.
    Tsipras și a sa Syriza, în schimb, sunt deja cu un picior în cimitir.

    Dar, ca să închei într-o notă ceva mai amuzantă ca o glumă seacă spusă la porțile țintirimului, eat this:

    Christine Lagarde attack on Greece backfires as she pays no tax
    Christine Lagarde, the International Monetary Fund managing director who provoked an angry reaction from the Greek people after telling them to pay their taxes, does not pay tax on her own salary, it has emerged.

    Ms Lagarde was forced to publish an embarrassing climbdown on her Facebook page over the weekend after being bombarded by hundreds of Greek people who felt insulted by her suggestion that the country’s crisis was partly due to “all these people in Greece who are trying to escape tax”.
    However, on Tuesday she had to admit that her $467,940 (£300,000) annual salary and $83,760 of additional allowances are entirely tax-free as the IMF is an international organisation.

    Isn’t it cute, eh?

  32. scz ca ma bag in discutie, o parere:

    ca referendum-ul este intotdeauna o miscare inteligenta pt acei decidenti politici aflati intr-o situatie limita pt tara lor mi se pare axiomatic, si nu motiv de facut cu ochiul: referendum-ul este cel mai bun scapegoat in situatii de-aste..d’ohh! Practic, deplasezi sarcina deciziei pe umerii poporului (cum de altfel e si firesc). Ca in frica lor viscerala de referendum multora dintre politicieni pare ca le scapa acest avantaj altfel evident nu se explica decat prin aceea ca acei politicieni au o agenda care se interescteaza minimal sau deloc cu aceea a tarii. Iar indiferent de parerea Brxl si de dispozitia UE de a tine cont, cred ca un eventual NU la referendum ar avea un impact psiho-politic urias la nivel european.

    Cat despre games of thrones dintre Germania, UK si USA, cred ca nimic mai mult decat schema clasica cu politistul bun-politistul rau, cu Germania pe postul ingrat (sic!) al celui din urma. Nu am argumente pt asta, simpla intuitie feminina… 😛 Timpul va arata cum stau de fapt lucrurile. Oricum, sustinerea masiva a Germaniei dupa al doilea razboi mondial (apropo de articolul mai sus mentionat) spune (intre altele) ceva. Da, stim cu totii bla-bla-ul despre lectia izolarii interbelice a Germaniei, dar deja acum incepi sa vezi prin alte lentile lucrurile astea.

  33. tendinta e spre un vot in favoarea austeritatii, un YES vot, cel putin daca se pastreaza trendul din sondaje:
    http://www.ekathimerini.com/198905/article/ekathimerini/news/tv-poll-puts-yes-vote-marginally-ahead-before-referendum
    Germania, principalul creditor al Greciei prin EFSF, a decis sa indelunge plata datoriei grecesti, luand in considerare o amanare independent de deciziile BCE si Eurogrupului:

    In line with a recommendation by the EFSF’s CEO Klaus Regling, the EFSF Board of Directors decided not to request immediate repayment of its loans nor to waive its right to action – the other two possible options. By issuing a Reservation of Rights, the EFSF keeps all its options open as a creditor as events in Greece evolve. The situation will be continuously monitored and the EFSF will consider its position regularly

    http://www.esm.europa.eu/press/releases/efsf-board-of-directors-reserves-its-rights-to-act-upon-greeces-default.htm
    opinia lui Samaras, principalul lider al opozitiei elene:
    “Former Premier and New Democracy leader Antonis Samaras declared that Tsipras “persists in lying,” claiming that the SYRIZA government “always wanted to take the country out of the euro.” He suggested that the only reason a referendum had been called was “so that their government doesn’t fall,” referring to an admission that this was the case earlier in the day by negotiator Euclid Tsakalotos.
    http://www.ekathimerini.com/198907/article/ekathimerini/news/greeks-to-vote-in-referendum-that-will-determine-fate-in-euro

  34. si preafericitul Ieronim face jocurile troicii…cine or fi “alesii” si cine “inselatii”….?

  35. @daniela

    Greu de crezut că se va vota NU. De altfel, chiar din modul cum sunt formulate întrebările pentru răspunsuri – DA-ul (perceput ca pozitiv, la nivel psihologic) semnifică continuarea acordului cu Troica – îți dai seama că referendumul a fost conceput ca instrument politic cu final insinuat, dacă mă pot exprima așa alambicat.

    In plus, ierarhi cunoscuți din Biserica Ortodoxă Greacă s-au pronunțat (mai direct, mai indirect) pentru DA.

    @kinder

    d-apai și eu ce-am zis? Referendumul este doar un instrument politic. Syriza însă se va prăbuși oricum, cu un pic de ajutor din afară, dacă e nevoie.
    In actualul context european, stânga e ok atâta vreme cât își joacă rolul său limitat, cuminte, în colțul rezervat outsiderilor. Panaceu pentru diluarea tensiunilor populare în fata “austerității”. In rest, dacă le vin idei de făcut pe primadona în arenă sunt trăzniți imediat în moalele capului de fulgerul lui Zeus. Vezi și cazul băștinașilor trandafirii care, cât de curând, vor fi reduși la stadiul de legumă.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare