Agenda reala a Troicii este o schimbare de regim. Opinie in Foreign Policy: GRECIA E SANTAJATA DE CREDITORII SAI CARE, PRIN CREAREA HAOSULUI, VOR SA O INGENUNCHEZE

30-06-2015 9 minute Sublinieri
Foto: The Guardian

Foto: The Guardian

Creditorii Greciei spera ca, prin crearea haosului, pot pune tara in genunchi inaintea referendumului de duminica. Grecii nu trebuie sa cedeze.

“Daca guvernul grec crede ca trebuie sa tina un referendum, atunci ar trebui sa tina un referendum. Poate ca e chiar masura potrivita a lasa poporul grec sa decida daca e gata sa accepte ceea ce e de facut”. Frumoase vorbe de la ministrul de finante german, Wolfgang Schäuble, spuse pe 11 mai a.c. Totusi, pe 26 iunie, cand premierul Alexis Tsipras a anuntat un referendum in urma caruia se va decide daca guvernul grec va accepta oferta finala si total nesatisfacatoare a creditorilor sai, Schäuble si alti ministri ai finantelor din eurozona au reactionat foarte diferit. Au taiat negocierile cu Atena, sabotand referendumul, si au pus Grecia pe drumul controlului capitalului, defaultului si chiar al exitului din zona euro. Democratie? Ce-i asta?

Creditorii au incercat sa dea vina pe Tsipras pentru intreruperea negocierilor. Insa de vina este refuzul lor incapatanat de a oferi Greciei insolvente o usurare a datoriei de care economia sa are nevoie disperata pentru a-si reveni, refuz care l-a incoltit pe Tsipras. In schimbul unei foarte mici infuzii de cash, ei au insistat asupra unor masuri de austeritate pe termen lung, de ani de zile, pe care le-au cosmetizat sub numele de “reforme”, dupa cum am explicat anterior. Cu creditori rapaci ce vor sa impileze economia saracita a Greciei, Tsipras putea cu greu sa aunga la vreun acord. Astfel ca a dat grecilor insisi dreptul de a se exprima, cerandu-le, pe buna dreptate, sa voteze Nu.

Ironic, frica exagerata de Grexit si asocierea emotionala, chiar si dupa cinci ani de chin al datoriei, intre apartenenta la zona euro si apartenenta la Europa moderna ar putea sa-i impinga pe greci sa voteze Da termenilor imorali propusi de creditori. Insa autoritatile din Eurozona sunt atat de terifiate de votanti, incat au incercat sa nege grecilor dreptul de a se exprima. Au respins cererea guvernului Greciei de a extinde prezentul imprumut al UE timp de o luna, dincolo de termenul de expirare de pe 30 iunie. Astfel, daca grecii vor vota pe 5 iulie, programul va fi expirat, si odata cu el si oferta creditorilor pe care ei trebuie sa o voteze. Ar fi amuzant daca nu ar fi trist.

Multe intorsaturi si rasturnari de situatie se pot intampla de-acum. Negocierile se pot relua. Deciziile pot fi retrase, compromisurile se pot perfecta. Nimeni nu stie cum va evolua conflictul dintre Grecia si creditorii sai.

Intre timp, creditorii continua sa mareasca presiunea. Imediat dupa refuzul prelungirii programului de imprumut, Banca Centrala a Europei a decis, pe 28 iunie, sa nu mai furnizeze bancilor Greciei lichiditati aditionale de urgenta pentru a acoperi retragerile cash. Aceasta decizie politica a fortat guvernul grec sa declare vacanta bancara luni pentru a preveni o panica ce ar fi dus la colapsul sistemului bancar grecesc, precum si instituirea de control al capitalului pentru a preveni drenarea de euro in afara tarii.

Joi, cand programul UE va expira, si 7.2 miliarde euro nu vor fi livrati Greciei, Grecia va declara faliment, cel mai probabil, neputand sa plateasca 1.5 miliarde de euro catre FMI. A fi in imposibilitate de plata catre FMI e regretabil, insa nu fatal. FMI nu ar fi trebuit sa-si incalce regulile si sa imprumute in mod exceptional unei Grecii insolvente.

Scopul creditorilor este clar: sa forteze Grecia sa ingenuncheze. O saptamana fara acces la contul bancar si perspectiva unui Grexit ii poate impinge pe greci spre un vot Da la referendum. Tsipras spune ca, in acest caz, va semna acordul cu creditorii. Dar creditorii insista ca nu au incredere ca guvernul va aplica acordul. Ceea ce inseamna ca agenda lor reala este schimbarea de guvern. 

Creditorii au experienta. In noiembrie 2011, atunci cand premierul ales al Greciei, un social-democrat, a propus un referendum asupra programului de imprumut UE-FMI, autoritatile eurozonei au instrumentat inlocuirea sa cu un tehnocrat neales, mai obedient. 

Orice am crede despre Syriza si politicile lor stangiste, inca o lovitura de acest gen ar fi un afront adus democratiei.

Grecii nu ar trebui sa se plece acestei “gunboat diplomacy,” pentru a cita cuvintele lui Karl Whelan. In saptamana ce vine, Tsipras si ai lui ar trebui sa pregateasca planuri pentru a face fata falimentului, inclusiv introducerea unei monede paralele care ar putea deveni noua drahma. Ar exista o sansa ca un vot rasunator Nu sa ii faca pe creditori mai rezonabili. Dar, daca nu se va intampla asta, un faliment pentru cei 3.5 miliarde euro datorati BCE pe 20 iulie si parasirea zonei euro este o solutie mai buna decat inlantuirea datoriei.  

Grexitul va fi dureros, initial. Fortand guvernul grec sa opreasca retragerile bancare si sa controleze fluxurile de capital spre exterior, creditorii fac (involuntar) ca durerea exitului sa fie mai mica. Eliberati de datorie, cu o moneda mai ieftina, cu mai multa libertate in a aplica politici, economia greaca se va recupera in curand. Argentina a inceput sa creasca din nou dupa doar un an de la parasirea dolarului american din 2001. Oricum, viitorul tarii va depinde de cat de bine sau rau va fi guvernata. Sa lasam guvernul grec si poporul grec sa aiba aceasta responsabilitate.

Un motiv cheie pentru a crea euro a fost instituirea controlului politic asupra “tiraniei” pietelor. Insa capturarea institutiilor eurozonei de catre creditori ingusti la minte se dovedeste a fi cu mult mai tiranica decat crizele monetare au fost, vreodata, inainte. Frumosul ideal european al pacii, prosperitatii si democratiei a facut loc politicilor brutale de putere.

Traducere si adaptare Cuvantul Ortodox

Grecia este în faliment tehnic. Ministrul economiei Giorgios Sthatakis a anunţat că Guvernul nu plăteşte tranşa de 1,6 miliarde euro către FMI. “Dat fiind actualele condiţii este imposibil.”

La o zi după falimentul de facto al băncilor elene, Grecia însăşi dă faliment în condiţiile în care ratează plata tranşei de 1,6 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional. Anunţul a fost făcut de ministrul economiei Giorgios Sthatakis într-o intervenţie pentru CNN. Plăţile se vor relua doar dacă creditorii internaţionali vor asigura din nou asistenţă financiară în baza unui acord care se va putea semna pe alte baze după referendumul de duminică în care Guvernul Alexis Tsipras – cu susţinători în stradă – mizează că populaţia va vota pentru respingerea planului propus de partenerii de negociere europeni.

Anunţul că Guvernul Greciei va sista cel puţin temporar plăţile pentru FMI a venit iniţial pe surse guvernamentale pentru Wall Street Journal preluat de Zero Hedge. La CNN, Sthatakis a fost însă fără echivoc: “Dat fiind actualele condiţii este imposibil.” El a insistat însă că nici această ratare de plată şi nici un vot împotriva planului preconizat de UE nu înseamnă şi ieşirea Grecia din zona euro.

Cum reacţionează pieţele

Afirmaţiile rostite cu zâmbetul pe buze de ministrul elen al economiei nu au fost primite cu aceeaşi destindere şi de investitori. Bursa de la New York, într-o şedinţă agitată în contextul prefigurării unui alt faliment, cel al Puerto Rico, şi-a accelerat scăderea în ultima parte a sesiunii de tranzacţionare pe măsură ce veneau ştirile din Grecia. Indicele Dow Jones Average Industrial a închis la nivelul de 17.596,35 puncte, în scădere cu 1,95% faţă de ultima valoare de referinţă, potrivit portalului Yahoo Finance. “Acţiunile au ignorat Grecia, iar acum plătesc preţul”, titrează CNBC. Postul de televiziune american îl citează pe Michael O’Rourke, chief market strategist la JonesTrading care spune că nici acum riscurile legate de Grecia nu sunt incluse în preţurile acţiunilor. Moneda unică europeană se aprecia însă iniţial, cu un curs de schimb euro/dolar depăşind reperul de 1,12 dolari pentru un euro, un nou maxim de la redeschiderea pieţelor forex în această săptămână.

Prima zi a fost, în general, una de aversiune la risc. Pieţele asiatice au deschis săptămâna cu scăderi abrupte, Bursele europene au copiat mişcarea, iar costurile de finanţare pentru unele ţări precum Italia, Spania sau Portugalia au urcat depărtându-se de dobânzile la care se împrumută Germania şi alte state din nucleul dur al zonei euro. Titlurile de stat greceşti cu scadenţa la 10 ani se tranzacţionează la un nivel la care poartă un randament de 15%, iar indicele VIX care măsoară volatilitatea din piaţa americană a explodat cu peste 50% faţă de nivelurile de vineri, conform graficelor oferite de Zero Hedge.

Grecii ies în stradă: “Vieţile noastre nu aparţin creditorilor”

Tensiune este şi în stradă. Câteva mii de oameni încă erau în piaţa Omonia din Atena seara manifestând în favoarea Guvernului al cărui premier Alexis Tsipras a fost invitat timp de o oră la televiziunea de stat elenă. El a denunţat politica şantajului şi ultimaturilor succesive promovate de la Bruxelles: “Un ultimatum pot să îi dai unui om, dar nu unei naţiuni.”

Iritarea este şi în rândul susţinătorilor săi. “Oamenii se aşteaptă la ce este mai rău din punct de vedere economic, dar este un sentiment de sfidare foarte puternic. Ei spun că dacă tot este să fie forţaţi să iasă din Europa, măcar să o facă cu demnitate”, transmite corespondentul CNN. În piaţă sunt pancarte pe care scrie “Vieţile noastre nu aparţin creditorilor” şi “Nu ne vom lăsa“, menţionează Reuters. Este un protest la care se alătură şi greci din diaspora. “Am părăsit Grecia acum doi ani pentru că nu îmi puteam găsi o slujbă”, spune Thanos Tsapelis, în vârstă de 37 de ani, care tocmai s-a căsătorit cu Eleni, profesoară la o şcoală grecească din Marea Britanie. “Vreau ca austeritatea să se sfârşească astfel încât să mă pot întoarce în Grecia şi să-mi găsesc unloc de muncă”, mai zice el.

Ofensivă surprinzătoare: Grecia ar putea acţiona în Justiţie instituţiile UE

Suprema sfidare însă ar putea veni tot de la Guvernul alcătuit de formaţiunea stângii radicale Syriza. Grecia ameninţă că va da în judecată într-o curte internaţională instituţiile UE atât pentru a bloca o eventuală încercare de a forţa ţara în afara zonei euro cât şi pentru asfixierea sistemului bancar elen. Anunţul a fost făcut de către ministrul de finanţe Yanis Varoufakis. “Guvernul Greciei va uzita de toate drepturile sale legale”, a declarat acesta pentru publicaţia britanică The Telegraph. “Primim aviz de specialitate şi, cu siguranţă, luăm în considerare obţinerea unei ordonanţe de la Curtea Europeană de Justiţie. Tratatele UE nu stipulează nimic în legătură cu ieşirea din zona euro şi refuzăm să acceptăm aşa ceva. Apartenenţa noastră nu este negociabilă”, a mai spus Varoufakis.

  • Digi24:

Alexis Tsipras: Referendumul este o modalitate de a ne înarma mai bine pentru negocieri

Cu șase zile înainte de un referendum de mare risc, europenii au lansat, luni, bătălia pentru DA, încercând să-i convingă pe greci să nu întoarcă spatele monedei unice într-un moment în care țara, aflată pe marginea prăpastiei financiare, a fost nevoită să-și închidă băncile. În cursul serii, premierul Alexis Tsipras a trecut la contraatac. A venit la televiziunea națională și a prezentat negocierile cu finanțatorii internaționali drept un „șantaj”. În aceste condiții, recunoaște el, referendumul e o „armă” ce i-ar permite să negocieze mai bine.

Poimâine, soarele tot de la Est va răsări. Va continua să fie oxigen pe Pământ, iar grecii vor putea respira. Trebuie să ne păstrăm calmul pentru a putea face faţă oricărui şantaj”, a subliniat Alexis Tsipras.

Grecia ar trebui să plătească marți o rată de 1,6 miliarde de euro către FMI, bani pe care executivul elen a anunţat deja că nu îi are. Iar odată ce data scadentă va trece, Grecia va intra în situaţie de incapacitate de plăţi şi se poate pune problema ieşirii ei din zona euro şi chiar din Uniunea Europeană.

În interviul acordat luni seară televiziunii publice de la Atena, premierul grec Alexis Tsipras a făcut un apel la calm şi le-a cerut grecilor să voteze în număr cât mai mare împotriva măsurilor propuse de creditori, la referendumul de duminică. Oficialul elen spune că doar aşa va putea pune presiune pe Bruxelles şi pe creditorii internaţionali să accepte propunerile Atenei.

„Alegerea noastră este să ne adresăm poporului grec. Să le spunem oamenilor că ne-au oferit o înţelegere care nu reprezintă o soluţie. O puteţi respinge sau nu. Vă cerem să o respingeţi în număr mare. Cu cât mai mare procentul de respingere, cu atât mai puternice vor fi armele guvernului grec pentru a relansa negocierile. (…) Nu vor să ne dea afară din zona euro. Să vă spun de ce. Costurile ar fi imense. Planul lor a fost să pună capăt speranţei că în Europa pot exista politici alternative”, a argumentat premierul elen.

El a sugerat că este dispus să demisioneze, dacă grecii vor vota în favoarea propunerilor venite de la Bruxelles.

„Nu am primit acest mandat pentru că iubesc puterea, vreau să fiu clar. Am acceptat această funcţie pentru că poporul grec m-a votat. Cât mă vor susţine, voi fi aici. (…) Nu pot fi premier în orice circumstanţe. Vom respecta decizia luată de poporul grec”, a afirmat Alexis Tsipras.

Patru bănci grecești, prezente și în România, plasate de Fitch în „incapacitate parțială de plată”

Agenția de evaluare financiară Fitch Rating a plasat, luni, „în incapacitate parțială de plată” patru mari bănci grecești, prezente și în România, ca urmare a instituirii unui control asupra capitalului în țară pentru a împiedica o scurgere masivă de lichidități și pentru a evita panica bancară.

„Degradarea ratingului NBG (National Bank of Greece), Piraeus, Eurobank și Alpha reflectă, în opinia Fitch, faptul că aceste bănci au eșuat și ar fi intrat în incapacitate de plată, dacă n-ar fi fost impus un control asupra capitalurilor, dată fiind afluxul de retrageri ale depozitelor și decizia Băncii Centrale Europene din 28 iunie de a nu mări plafonul lichidităților de urgență pentru Banca Greciei”, explică agenția într-un comunicat.

În România mai funcţionează în prezent patru bănci grecești, Alpha Bank, Bancpost, Banca Românească și Piraeus. Puse la comun, activele lor reprezintă 12% din sistemul bancar românesc. Însă un detaliu important este faptul că cele patru bănci grecești din ţară joacă după regulile Băncii Naţionale a României.

Cele mai mari depozite românești sunt la Bancpost, singura banca grecească din România care are un depozit deschis la grupul-mamă din Atena. 182 de milioane de euro ţine Bancpost în Grecia, potrivit datelor bancherul.ro. Și dacă se va ajunge în situaţia în care nu va mai putea să recupereze acei bani, îi poate compensa cu depozitul de 161 de milioane de euro pe care Bancpost Grecia îl are la București. Detalii, aici.

Zi decisivă pentru soarta Greciei

Este ziua zero pentru Grecia. Guvernul de la Atena mai are doar câteva ore la dispoziţie pentru a plăti rata de 1,6 miliarde de euro, înainte de a intra în incapacitate de plată. Executivul elen a anunţat deja că nu are bani pentru a-şi achita datoriile, ceea ce înseamnă că nu este exclus ca ţara să iasă din zona euro şi chiar din Uniunea Europeană.

În ciuda presiunilor externe, premierul grec nu dă înapoi. Aseară, Alexis Tsipras a avut un mesaj ferm pentru greci. Acesta le-a cerut să spună “Nu” măsurilor de austeritate propuse de creditori.

Grecii își pot decide soarta la referendumul de duminică. Premierul a lăsat să se înţeleagă că ar putea renunţa la mandat, dacă nu are sprijinul oamenilor.

Zarurile au fost aruncate, dar lucrurile încă se mai pot schimba. Creditorii par dispuşi la compromisuri, chiar şi acum, în ultimul moment.

În aşteptarea unui deznodământ, aproape 20.000 de oameni au ieşit pe străzile din Atena şi Salonic, pentru a susţine guvernul condus de Alexis Ţipras. Au cântat toată noaptea şi au venit cu pancarte pe care scria “Poporul nu poate fi şantajat” şi “Nu am aderat la Uniunea Europeană pentru asta“. Chiar şi pe tobele ce au răsunat în centrul Atenei era scris mesajul “Nu suntem datori. Nu vindem. Nu plătim”. Iar când nu au cântat, grecii au ascultat muzica de jale cântată de artiştii locali.

Premierul grec consideră că are un as în mânecă în negocierile cu creditorii internaţionali. Alexis Tsipras pare convins că Troika va face tot posibilul pentru a evita Grexitul, un scenariu care presupune dezavantaje pentru ambele părţi.

Între timp, guvernul elen a publicat deja textul întrebării care va apărea pe buletinul de vot în cadrul referendumului de duminică. Milioane de greci ar urma să spună dacă acceptă sau nu cererile creditorilor internaţionali.

În ciuda mesajului dur venit de la premierul grec, creditorii internaţionali au încercat să întindă o mână Greciei, dar s-au lovit din nou de un refuz ferm. În această noapte, preşedintele Comisiei Europene a înaintat o nouă propunere Guvernului elen.

Surse citate de presa internaţională spun că oficialii au fost dispuşi să renunţe la tăierea unor pensii şi i-au cerut în schimb lui Alexis Tsipras să accepte toate celelalte cerinţe ale creditorilor.

Criza elenă a stârnit îngrijorări şi la Casa Albă. Preşedintele Barack Obama i-a telefonat omologului său francez. Ei au căzut de acord asupra importanţei reluării negocierilor.

În acest context, băncile din Grecia rămân închise până pe 6 iulie, iar dacă am văzut, în ultimele zile, cozi uriaşe la bancomatele de acolo, de astăzi grecii vor putea scoate bani doar cu “măsură”: 60 de euro pe zi de persoană. Turiştii români care merg în vacanţă în următoarele zile sunt sfătuiţi să plece cu bani lichizi la ei.

Tsipras

*


Categorii

Acordul cu FMI, Grecia, Traduceri, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

57 Commentarii la “Agenda reala a Troicii este o schimbare de regim. Opinie in Foreign Policy: GRECIA E SANTAJATA DE CREDITORII SAI CARE, PRIN CREAREA HAOSULUI, VOR SA O INGENUNCHEZE

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Pingback: Iohannis promulga legea privind STATIONAREA si TRANZITUL TRUPELOR STRAINE in Romania/ BASESCU – (ACUM) SCEPTIC FATA DE INTEGRAREA IN ZONA EURO/ Referendumul din Grecia – MAREA CONFUZIE. OSCILATII MAJORE IN VOTUL PENTRU DA SAU NU. Germania vrea
  2. “Pentru mulţi greci, referendumul programat duminică nu este doar despre acceptarea sau nu a condiţiilor programului de asistenţă financiară”, notează editorialistul BalkanInsight.

    Referendumul este despre unitatea poporul grec într-un moment crucial pentru naţiune. Am văzut cât de divizaţi erau grecii în timpul conflictului civil şi vă pot spune că, indiferent dacă de această dată nu sunt folosite arme, polarizarea societăţii este foarte îngrijorătoare“, afirmă un pensionar care stă la coadă la un bancomat, referindu-se la războiul civil dintre comunişti şi regalişti izbucnit după al II-lea Război Mondial.

    Pe fondul diviziunilor din cadrul societăţii elene, Ieronim al II-lea, şeful Bisericii Ortodoxe Elene, Arhiepiscop al Atenei şi al Întregii Grecii, a lansat un apel la uniune naţională.

    sursa: http://www.mediafax.ro/externe/balkaninsight-referendumul-din-grecia-evidentiaza-polarizarea-accentuata-a-societatii-elene-14541599

    As zice că abordarea ierarhilor încearcă să preîntâmpine o problemă ceva mai adâncă decât pâinea de pe masă. Cu alte cuvinte, mai importantă este pacea intre frați decât stomacul. Mi se pare destul de duhovnicească poziția, privită din unghiul acesta. Insă cum eu nu sunt prea priceput la aspectele duhovnicești mă rezum doar la a observa și a presupune.

  3. Meanwhile in Belgium:

    Belgium has passed a law to cap how much so-called “vulture funds” can recoup from government debt bought at rock-bottom prices from countries teetering on the brink of default.
    Under the new law, approved overwhelmingly by the country’s main political parties, if a Belgian judge determines a fund is acting as a “vulture,” then it cannot claim more than the discounted price paid for the bonds, rather than their face value.
    The move comes after Belgium was dragged into a more than decade-long battle between a group of US hedge funds led by NML Capital Management and Argentina over some $1.3 billion of defaulted debt.
    In May, NML demanded Argentinian accounts be frozen in Brussels — a move no longer allowed under the new law, which means a Belgian judge can refuse legal decisions made in other countries.
    The decision is particularly important as Belgium is home to giant clearing house Euroclear, which processes vast numbers of global financial transactions.
    In March, a US judge ordered Euroclear to block any payments concerning Argentine bonds and notify the hedge funds that are claiming the debt.
    Ahmed Laaouej, the Socialist MP who first put forward the law, hailed its passing as a “victory over the vultures of finance” that came about “despite strong pressure from several national and international lobby groups”.
    “These pressures came from representatives of American finance and law firms operating in Europe and defending the interests of some clients, in this case vulture funds,” he said to AFP.
    “This law is a strong signal to unscrupulous investment funds which speculate in a shameful manner on the back of people in difficulty,” he added.

    https://en-maktoob.news.yahoo.com/belgium-adopts-law-against-vulture-funds-021437605–finance.html

  4. @A4
    pai pentru ca syriza sa cada, e nevoie de o motiune de cenzura reusita, ori din cate stiu, syriza si partenerii inca mai au majoritatea in parlamentul grec, deci la momentul de fata nu are cum sa pice stanga…doar eventualitatea unor alegeri anticipate poate aduce varianta asta.
    iar fazele cu declaratiile sub anonimat ale unor insideri bine situati cu acces la multe si importante informatii eu nu prea o mai gust…de atatea ori am vazut genul asta de intoxicare care apare la momentul oportun, amenintand cu mari si teribile pedepse si daca stai sa te gandesti nici nu au cum sa-l pice pe Tsipras.
    daca pm grec vine cu un NU validat si de referendum la negocieri nu prea au ce sa-i faca…omul va scoate drahma si atat, moneda care oricum va merge in paralel cu euroii, deci nu va fi un exit din euro zona. Pentru asta ar mai trebui inca un referendum. Cel mult cade Varoufakis.
    iar daca vine cu un YES in brate, va semna ce are in fata si apoi va trece acordul prin legislativul grec, situatie in care Syriza trebuie sa decida…..respinge acordul contrar vointei populare (improbabil deoarece ar urma alegeri anticipate) sau , cel mai probabil, valideaza acordul si pa si pusi.
    deci Grexitul pica oricum, ca pana la urma despre asta era vorba. Dezbaterea soartei lui Tsipras a aparut adiacent..dar interesant de tratat.
    baga mare si welcome back.

  5. Pingback: ARHIEPISCOPUL IERONIM al Greciei indeamna, implicit, pentru un vot DA la REFERENDUM. Relatari contradictorii din Muntele Athos: unii monahi il invoca pe SFANTUL PAISIE AGHIORITUL pentru un VOT DA, altii cer poporului grec sa VOTEZE NU | Cuvântul Ortodox
  6. @enkidu:

    cu un vot DA la referendum și pic de ajutor extern – și Washingtonul cât și Bruxelles-ul abia așteaptă sa îl ofere, fiecare după posibilități – este foarte posibil să cadă. Aproape cert. In cazul extrem, și căzutul pe scări poate fi letal unora sau altora, s-au mai văzut cazuri…

    ———————-

    Referitor la poziția ierarhilor, poate e bine sa ne întoarcem în 2012, atunci au avut loc alegeri.
    Vă recomand să (re)citiți cu mare atenție articolele de mai jos, în special cele ale IPS Hierotheos Vlachos.

    Desigur, toti traim intr-o tara deosebita si trebuie sa ne intereseze toate problemele ei. Nu suntem nici apatrizi, nici monofiziti ca sa negam istoria si prezentul, dar nu trebuie sa ne lasam “siluiti” de puterile lumii si sa fim luati ostateci de acestea.

    Apostolul Pavel nu a negat faptele istorice din vremea sa, a trait in mijlocul lor, dar le-a abordat teologic, cu un alt duh si in final le-a depasit. A dat instructiuni crestinilor sa respecte “status-quo-ul” epocii lor, le-a spus sa se roage pentru cei ce sunt la conducere, dar i-a sfatuit sa priveasca catre o alta viata.

    de aici: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/06/04/hierotheos-vlachos-euroa-taurul-crestinii-duhul-lumesc/ [IPS Hierotheos Vlachos despre EUROPA SI TAURUL EUROCRAT. Crestinii sa nu se lase siluiti de duhul lumesc si de puterile lumii]

    Astfel, din ceea ce pare, este necesar un transfer al capitalurilor din Orient in Vest, pentru a readuce echilibrul pe piata economica. Dar pentru a se putea intampla acest lucru trebuie sa scada in general costul de viata al oamenilor. Sigur este ca unitatea Europei se bazeaza pe factori economici si modele politice care nu au nici o legatura cu elino-ortodoxia si care sunt impregnate de umanismul ateist si crestinismul vestic, cu toate ramificatiile sale. Poate ca toti acei Ortodocsi care doresc sa fie considerati europeni se indeparteaza de propria lor identitate culturala si spirituala. Poate ca asta reprezinta tradarea moderna.

    […]

    Dar cum poate sa existe o traditie culturala comuna intr-o societate care este distrusa din punct de vedere cultural?

    Dezbaterea este intensa. Cum poate mentalitatea germana sa o inteleaga pe cea Greco-ortodoxa si invers? Prin urmare, baza unitatii Europei vor fi banii, ceea ce va provoca mereu cutremure si conflicte continue, pana cand toata constructia se va prabusi.

    In cele din urma si noi, grecii, in loc sa asteptam mereu de la altii si sa traim ca rudele sarace, ar trebui sa invatam sa muncim pentru reconstructia institutionala a statului, sa ne lepadam de mentalitatea egoista si iubitoare de sine si sa fim mandri de traditia noastra ortodoxa, care este comoara nepretuita ce trebuie sa ne calauzeasca intreaga viata.

    de aici: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/04/04/ips-hierotheos-vlachos-uniunea-europeana-ortodoxie/ [IPS Hierotheos Vlachos: o radiografie ortodoxa a UTOPIEI UNIUNII EUROPENE. Ortodocsii care vor sa para europeni tradeaza]

    și poziția Bisericii Ortodoxe Grecești de la acea vreme:

    IERARHIA GREACA, INGRIJORATA DE ASCENSIUNEA PARTIDELOR ANTICLERICALE SI FASCISTE. Arhiepiscopul Ieronim: A spus Hristos sa nu-i hranim pe imigranti?

    Mitropolitii fac propria evaluare in privinta rezultatelor alegerilor. Privesc cu ingrijorare avantul partidelor de stanga si al partidelor care promoveaza anticlericalismul. Ierarhii urmaresc ingrijorati evolutilei politice ale ultimilor zile.
    Peisajul politic instabil creat precum si intarirea fortelor de stanga – cu bine cunoscutele lor pozitii anticlericale pe care le-au exprimat in trecut – a dat nastere la o intensa preocupare in cadrul Bisericii.

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/05/14/biserica-greciei-alegeri-2012/

  7. http://www.cotidianul.ro/grecia-la-mana-unor-ucenici-vrajitori-periculosi-264226/

    În 2012, țările europene au semnat un acord ambiguu cu Grecia. Pe de o parte, el avea o țintă a excedentului bugetar foarte importantă, care spunea că trebuie să aibă un excedent primar de 4% pana în 2057. Pe de altă parte, acordul spunea că, dacă acest excedent va fi mai mare, datoria va fi renegociată. Aici europenii au trădat. În 2014 grecii au ajuns la un excedent primar mai mare, adică grecii plăteau impozite mai mari decât primeau din partea serviciilor publice, cam aceasta înseamnă excedentul primar. Mi se pare rezonabil să le ceri grecilor acest lucru. Însă problema este că în acel moment guvernul elen a mers în fața europenilor și le-a spus ”ei bine, acum să renegociem datoria”. Europenii au refuzat. De aceea a căzut guvernul Greciei în alegeril

    Acum, guvernele europeene, în special cel francez și cel german, refuză să aducă în discuție acest aspect al renegocierii datoriei Greciei, un lucru pe care l-au promis.

  8. Pingback: ARHIEPISCOPUL IERONIM al Greciei indeamna, implicit, pentru un vot DA la REFERENDUM. Relatari contradictorii din Muntele Athos: unii monahi il invoca pe SFANTUL PAISIE AGHIORITUL pentru un VOT DA, altii cer poporului grec sa VOTEZE NU | Cuvântul Ortodox
  9. Pingback: REFERENDUMUL DIN GRECIA E VALID – REZULTATE LIVE. Estimarile dau un usor avans TABEREI ANTI-TROICA. Guvernul TSIPRAS – CALUL TROIAN al RUSIEI sau al SUA? | Cuvântul Ortodox
  10. Pingback: DUPA REFERENDUM. Grecia – asteptata de Merkel cu “PROPUNERI SERIOASE”/ De ce si pana unde va sustine SUA-FMI guvernul TSIPRAS?/ Demisia lui VAROUFAKIS – concesie simbolica fata de TROIKA?/ “Acordul (cu creditorii) este SINGUR
  11. Pingback: “GRECIA – LABORATOR DE TESTARE A AUTORITATII” – discursul lui Tsipras in Parlamentul European/ Seful liberalilor europeni face agenda “reformelor” grecesti: “REDUCETI SECTORUL PUBLIC, PRIVATIZATI BANCILE, REDUCETI
  12. Pingback: “GRECIA – LABORATOR DE TESTARE A AUSTERITATII” – discursul lui Tsipras in Parlamentul European/ Seful liberalilor europeni face agenda “reformelor” grecesti: “REDUCETI SECTORUL PUBLIC, PRIVATIZATI BANCILE, REDUCET
  13. Pingback: Actualizat – ARHIEPISCOPUL IERONIM al Greciei indeamna, implicit, pentru un vot DA la REFERENDUM. Relatari contradictorii din Muntele Athos: unii monahi il invoca pe SFANTUL PAISIE AGHIORITUL pentru un VOT DA, altii cer poporului grec sa VOTEZE NU |
  14. foarte bun articolul, multumim, desigur ca se doreste falimentarea Greciei pntru ca dupa aceea urmeaza ca Grecia sa vanda ce mai are neprivatizat, sau chiar teritoriu depinde ce au vizat speculantii financiari.

  15. realizati ca, creditorii nu vor sta nici eu cu mana-n san si vor impune restrictii asa cum sunt obisnuiti in asa fel incat Grecia sa mai ia inca odata si inca odata credite pana se va vinde pe bucati de teritoriiu cred ca asta se si doreste.

  16. Creditors have destroyed the eurozone

    German economic commentator Wolfgang Munchau has delivered one of the most scathing attacks on his nation this morning, for destroying the European Project. From his column in today’s Financial Times.

    You can read the whole thing here: http://www.ft.com/cms/s/0/e38a452e-26f2-11e5-bd83-71cb60e8f08c.html?siteedition=uk#axzz3fmSahM5f

    Quote

    By forcing Alexis Tsipras into a humiliating defeat, Greece’s creditors have done a lot more than bring about regime change in Greece or endanger its relations with the eurozone. They have destroyed the eurozone as we know it and demolished the idea of a monetary union as a step towards a democratic political union.

    In doing so they reverted to the nationalist European power struggles of the 19th and early 20th century. They demoted the eurozone into a toxic fixed exchange-rate system, with a shared single currency, run in the interests of Germany, held together by the threat of absolute destitution for those who challenge the prevailing order. The best thing that can be said of the weekend is the brutal honesty of those perpetrating this regime change.

    We will soon be asking ourselves whether this new eurozone, in which the strong push around the weak, can be sustainable. Previously, the strongest argument against any forecasts of break-up has been the strong political commitment of all its members. If you ask Italians why they are in the eurozone, few have ever pointed to the economic benefits. They wanted to be part of the most ambitious project of European integration undertaken so far.

    Istoriile se repetă.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare