Analiza: ANRM face afirmatii FALSE legate de GAZELE DE SIST/ Obama da aripi industriei exploatarii gazelor de sist

30-01-2014 8 minute Sublinieri

resurse-gaze-de-sist

 

În acest articol, demonstrăm că gazele de şist, şi mai general gazele neconvenţionale, nu se regăsesc nici în Legea Petrolului (Legea 238/2004), nici în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale (Legea 123/2012), şi facem două observaţii.

1. Gaze convenţionale („gaze libere”) vs. gaze neconvenţionale („gaze captive”). Gazele naturale exploatate până în prezent în România fac parte din categoria numită “gaze convenţionale”, pe când gazele naturale obţinute din şisturi, pe scurt “gazele de şist” (shale gas), fac parte din categoria numită “gaze neconvenţionale”. Explicăm aici aceste două categorii de gaze naturale, pentru a se putea înţelege bine deosebirea între ele.

Conform publicaţiei „Gazele de şist” (www.infogazedesist.eu), elaborată de A.N.R.M. (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) (în cadrul unui proiect cofinanţat de Uniunea Europeană) special pentru perimetrele Bârlad şi Dobrogea deţinute de Chevron România Holdings B.V., şi distribuită gratuit:

„Gazul de şist este gazul natural care provine din formaţiunile de şist în loc de alte tipuri de straturi de rocă, cum ar fi calcarul sau gresia. Nu este nicio diferenţă între gazul de şist şi gazul natural. Ele au aceeaşi origine, formate în aceleaşi roci, numai că unele au migrat şi s-au acumulat în roci poros-permeabile, iar altele au rămas captive în roca „mamă”.” (pag. 7)

„Resursele convenţionale sunt acumulări de gaze în strate poros-permeabile, care permit curgerea liberă a acestora. Prin comparaţie cu resursele convenţionale, depozitele neconvenţionale sunt cantonate în roci compacte, au conţinuturi mici de hidrocarburi, raportat la volumul de rocă şi sunt dispersate pe o suprafaţă considerabilă, fiind plasate la adâncimi mari de 2-3 km (mult sub nivelul zăcămintelor convenţionale de hidrocarburi). Pentru a fi extrase, depozitele neconvenţionale necesită lucrări suplimentare speciale, în primul rând fracturarea rocilor pentru a le creşte permeabilitatea, dar şi injectarea unor cantităţi însemnate de fluide de fracturare pentru a forţa gazele să se elibereze din roci şi pentru a le dirija către suprafaţă.”(pag. 2)

„Gazul de şist este extras din formaţiuni de rocă care acţionează atât ca sursă, cât şi ca rezervor pentru gazul natural în sine. Gazul de şist poate fi privit ca o sursă de gaze în general „difuză”, adică se întinde pe o arie teritorială mare, prin contrast cu gazul convenţional, care este disponibil într-un mod mai concentrat. Trebuie să fie forate şi analizate numeroase puţuri pentru a determina în mod suficient potenţialul formaţiunii de şist. („Final report on unconventional gas in Europe” 2011)” (pag. 2)

„Gazul de şist este un gaz natural produs din şisturi şi aparţine surselor neconvenţionale de gaze naturale. Sursele neconvenţionale sunt:
a) Gazele care se găsesc în roca în care s-au şi format prin descompunerea materiei organice (source rock) – din această categorie fac parte:
gazul de şist – gazul stocat în roca unde s-a format, rocă conţinând materie organică (shale gas) şi gazul care se găseşte în zăcămintele de cărbune, în mine, galerii, caverne (coal gas). b) Gazele cantonate în sedimente anorganice cu permeabilitate mică (curg foarte greu) (tight gas). c) Hidraţii de metan (Methane Hydrates) (gazul sub formă solidă, gazul îngheţat).”(pag. 2)

„Pentru extragerea gazelor neconvenţionale se efectuează foraje verticale ce intersectează straturile sedimentare (şisturile) la adâncimi cuprinse între 2.000 şi 4.000m. Odată ajuns la adâncimea la care este dispus stratul de şisturi (ce poate avea până la 200m grosime), forajul este executat orizontal pe lungimea acestuia pe distanţe de 1.000-2.500m, astfel încât sonda forată să intersecteze cât mai multe fisuri. Prin intermediul acestor fisuri urmează a fi drenate/colectate ulterior gazele acumulate în aceste roci. Deoarece fisurile prezente în mod natural în şisturi nu sunt suficiente pentru debite comerciale şi pentru o producţie profitabilă, se procedează la crearea unora artificial (fracturare hidraulică) folosindu-se apa pompată cu presiuni foarte mari.” (pag. 6)

Conform documentului „Informaţii deţinute de Ministerul Mediului şi Pădurilor cu privire la proiectele de explorare şi exploatare a gazului de şist”, aflat pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor:

„Gazul de şist este un gaz natural obişnuit, dar care se găseşte în rezervoare neconvenţionale, cum ar fi straturile geologice de argilă de adâncime (argile gazifere).”

Conceptul de gaze neconvenţionale a fost dezvoltat cu precădere în ultimii 10 ani, odată cu perfecţionarea tehnologiilor de explorare şi extracţie a acestui tip de gaze.
Definiţia generală a gazelor neconvenţionalese referă la acele acumulări de gaze naturale care nu pot fi identificate, caracterizate şi produse comercial prin tehnologii comune de explorare şi producţie şi care sunt cantonate în rezervoare cu permeabilităţi şi porozităţi reduse, ce nu permit curgerea decât prin aplicarea pe scară largă a fracturărilor hidraulice şi săpării de sonde orizontale sau multilaterale.

Deci, în mare, gazele convenţionale sunt gaze naturale libere, aflate la mică adâncime, iar gazele neconvenţionale (shale gas şi coal gas; tight gas; methane hydrates) sunt gaze naturale captive, aflate la mare adâncime. Caracteristica comună a acumulărilor de gaze neconvenţionale este factorul de recuperare foarte mic (3-10%), faţă de gazele convenţionale, unde este de circa 80%. Perimetrul concesiunilor pentru gaze de şist este foarte mare faţă de perimetrul concesiunilor pentru gaze convenţionale. Costul exploatării gazelor de şist este mult mai mare decât costul exploatării gazelor convenţionale.

2. Gazele neconvenţionale (deci şi gazele de şist) nu se regăsesc în actuala Lege a petrolului (Legea 238/2004).
Potrivit art.1 din Legea petrolului 238/2004:

„(1) Resursele de petrol situate în subsolul ţării şi al platoului continental românesc al Mării Negre, delimitat conform principiilor dreptului internaţional şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.
(2) Petrolul reprezintă substanţele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei şi condensat.
(3) Gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat.”

Deci, în art.1, alin. 3 din Legea 238/2004 nu se regăsesc gazele neconvenţionale; actuala Lege a petrolului se ocupă deci doar de gazele convenţionale, nu şi de gazele neconvenţionale, cum sunt gazele de şist.

Aducem o dovadă suplimentară că gazele neconvenţionale (deci gazele de şist) nu se regăsesc în Legea 238/2004:
(http://www.alma-ro.ngo.ro/date/665ffb92c80b65842c4c15f52304a0df/Raport_Comisiei_de_Experti_16_nov_2012.pdf) în cele trei acorduri petroliere deţinute de Chevron în Dobrogea (care au fost declasificate şi se află pe site-ul A.N.R.M. (www.namr.ro, la secţiunea Media)), la pagina 7, este scrisă următoarea definiţie a gazelor naturale:

*Gaze naturale* sunt gazele libere din zăcămintele de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat precum şi gaze neconvenţionale.

Cele două definiţii (cea din Legea 238/2004 şi cea din acordurile petroliere ale Chevron) trebuiau să coincidă! Reprezentanţi ai A.N.R.M. au recunoscut că textul suplimentar „precum şi gaze neconvenţionale” a fost adăugat în cele trei acorduri petroliere la cererea Chevron (care a observat probabil că gazele de şist nu se regăsesc în definiţia gazelor naturale, dar care nu ştie probabil că gazele de şist nu se regăsesc nici în Legea petrolului).

3. Gazele neconvenţionale (deci şi gazele de şist) nu se regăsesc nici în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale (Legea 123/2012).
Potrivit art. 100 punctul 48 din Legea 123/2012:

Art. 100
Înţelesul unor termeni şi expresii
În sensul prezentului titlu, următorii termeni şi expresii se definesc după cum urmează:

48. gaze naturale – gazele libere din zăcămintele de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din câmpul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia sau separarea hidrocarburilor lichide;…

După cum se poate vedea, definiţia gazelor naturale din Legea 123/2012 este asemănătoare cu definiţia gazelor naturale din Legea petrolului, de unde rezultă că nici în Legea 123/2012 nu se regăsesc gazele neconvenţionale; deci şi actuala Lege a energiei şi gazelor naturale se referă doar la gazele naturale convenţionale, nu şi la gazele naturale neconvenţionale, cum sunt gazele de şist.

Observaţii

(1). A.N.R.M. face afirmaţii false legate de gazele de şist. A.N.R.M. face peste tot afirmaţia că:

“Gazele de şist sunt acoperite de definiţia petrolului (din Legea 238/2004 n.n.)”.

sau, echivalent, afirmaţia că:

„Legislaţia română în domeniul petrolului nu face deosebire între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale.”

(a se vedea de exemplu documentul „Informaţii deţinute de Ministerul Mediului şi Pădurilor cu privire la proiectele de explorare şi exploatare a gazului de şist”, pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor, unde se motivează precizându-se, prin omisiune, doar definiţia petrolului din Legea 238/2004).

Apreciem că afirmaţiile A.N.M.R. sunt, evident acum, sperăm, false. Ele ar fi fost corecte dacă art. 1 din Legea 238/2004 ar fi avut doar alineatele (1) şi (2); dar art. (1) are şi alineatul (3), care precizează la care gaze naturale se referă Legea 238/2004, şi recunoaştem că se referă la gazele convenţionale. Deci, Legea 238/2004 se referă doar la gazele naturale convenţionale.

În plus, am văzut că şi Legea energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012, care defineşte explicit gazele naturale, se referă doar la gazele naturale convenţionale.
Şi aceasta nu este prima afirmaţie falsă a A.N.R.M.; să ne amintim că A.N.R.M. afirmă din 2000 încoace că Licenţa de exploatare nr. 47/1999 pentru Roşia Montană, transferată în 2000 de către A.N.R.M. de la Minvest la R.M.G.C., este licenţa pentru proiectul R.M.G.C., când ea este licenţa pentru mina veche a statului.

De ce “greşeşte” A.N.R.M. şi în cazul gazelor de şist? Este indolenţă? Este iresponsabilitate? Sunt interese mari la mijloc, sunt presiuni externe, la care statul român nu poate face faţă, sau nu ştie cum să facă faţă? Am intrat în N.A.T.O. şi în U.E. şi acum trebuie să plătim intrarea?

(2). A.N.R.M. lucrează pe “şest” cu gazele de şist.

Pentru a fi consecventă cu afirmaţia că nu face deosebire între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale, A.N.R.M. nu specifică nicăieri, inclusiv în lista perimetrelor petroliere acordate în runda X/2009 (ultima), care perimetre petroliere sunt pentru gaze de şist. Românii au aflat mai întâi din Bulgaria şi de la Chevron despre gazele de şist.

În urma scandalurilor care s-au declanşat, A.N.R.M. a iniţiat în sfârşit o campanie de informare şi dezbatere publică pe tema gazelor de şist, în cadrul unui proiect cofinanţat de Uniunea Europeană (www.infogazedesist.eu), în care face de fapt o campanie mascată “pro gaze de şist”.

Bucureşti, 27 ianuarie 2014
Afrodita Iorgulescu, doctor în matematică, profesor emerit, Academia de Studii Economice
din Bucureşti
Liana Popa, inginer geolog, director executiv Fundaţia pentru Pluralism
Alexandru Taşnadi, doctor în economie, profesor, Academia de Studii Economice din Bucureşti
P.S. În articolele următoare vom aduce alte argumente contra operării gazelor de şist.

Un nou scandal care are în centru explorarea neautorizată a gazelor de şist a răzbătut în România. De data aceasta, în judeţul Neamţ, la Războieni, angajaţii celor de la Prospecţiuni SA au pătruns pe terenurile unor localnici, fără a avea aprobarea proprietarilor, informează ziarpiatraneamt.ro.

Acţiunea a stârnit mânia localnicilor, mai ales că totul s-a petrecut într-o duminică, pe un ger năprasnic, lumea fiind la biserică sau în case, după mărturia celor din Războieni.

În video-ul de mai jos, angajaţii recunosc că ei îndeplinesc nişte ordine date de superiori şi nu au fost interesaţi să afle dacă aceştia au acordul proprietarilor pentru a face explorări.

Președintele Statele Unite, Barack Obama, a salutat, în discursul său asupra stării Uniunii, industria gazelor naturale din SUA ca pe unul dintre principalii factori care au făcut ca țara să fie mai aproape ca oricând de independența energetică și a cerut Congresului să legifereze înființarea de zone de dezvoltare sustenabilă a gazelor de șist.

“Strategia pe care am anunțat-o în urmă cu câțiva ani a dat roade, iar astăzi America este mai aproape de independența energetică decât a fost în zeci de ani”a declarat Obama, în fața Congresului Statelor Unite.

Președintele SUA a arătat că unul din principalii factori care susțin independența energetică a țării este reprezentat de sectorul gazelor naturale.

“Dacă este extras în condiții de siguranță, gazul este acel combustibil care poate alimenta economia noastră, generând, totodată, mai puține emisii poluante de dioxid de carbon. Industria americană are în plan investiții de aproape 100 de miliarde de dolari în noi facilități pe bază de gaze naturale”, a spus Obama.

Sprijin pentru vehiculele alimentate cu gaze

El s-a angajat să reducă birocrația și să ușureze procedurile de autorizare pentru aceste noi centrale și fabici care utilizează gaze naturale.

În prezentarea care a însoțit discursul lui Obama, Casa Albă cere Congresului să legifereze “înființarea de zone de dezvoltare sustenabilă a gazelor de șist”.

În plus, președintele a făcut apel la Congres să aprobe planurile Casei Albe privind acordarea de facilități de stat vehiculelor rutiere comerciale de mediu și mare tonaj alimentate cu gaze naturale sau alți combustibili alternativi, precum și pentru construirea de stații de alimentare pentru aceste vehicule, astfel încât să scadă consumul de petrol de import, în favoarea gazelor naturale produse în SUA.

Pe de altă parte, Obama a spus că administrația sa va întări standardele și măsurile de protecție ale calității apei și aerului din zonele unde se forează după gaze de șist, în sprijinul comunităților locale, și că se va folosi de autoritatea sa pentru a prezerva terenurile aflate în proprietatea statului federal pentru generațiile viitore, semn că interdicția de foraj pe aceste terenuri va fi menținută.

Ecologiștii au reacții amestecate

Remarcile președintelui au stârnit reacții mixte printre suporterii săi, o bună parte dintre ei ecologiști.

“Președintele Obama spune că recunoaște amenințarea încălzirii globale, dar nu acționează deloc în consecință. Dacă ar fi serios în privința asta, ar respinge proiectul conductei petroliere Keystone XL și ar înceta să mai promoveze producția și consumul de combustibili fosili precum gazele naturale. Gazele de șist nu sunt o soluție, ci un dezastru pentru mediu și pentru comunități, din cauza fracturării hidraulice”, a declarat May Boeve, director executiv al grupului ecologist 350.org.

La rândul lor, cei de la Sierra Club l-au felicitat pe Obama pentru fragmentul de discurs în care susținea reducerea emisiilor de CO2, dar au criticat sprijinul acordat de președinte gazelor de șist.

Pe de altă parte, alți suporteri ai președintelui au ales să treacă sub tăcere declarațiile despre gazele de șist. De exemplu, într-o scrisoare semnată de cinci grupuri de protecție a mediului, la care se adaugă think-tank-ul de stânga Center for American Progress, Obama este felicitat pentru politicile sale de impunere a reducerii emisiilor de dioxid de carbon ale centralelor electrice.

Sprijină subvențiile de stat pentru regenerabile

În discursul său asupra stării Uniunii, Obama s-a declarat, de asemenea, un suporter al ajutoarelor de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile, criticând, totodată, subvențiile pentru industria energiei fosile.

“Nu doar producția de petrol și gaze cunoaște un boom. Devenim lideri mondiali și în energie solară. La fiecare patru minute, o nouă locuință sau firmă americană își instalează panouri solare. Panouri instalate de muncitori ale căror joburi nu pot fi relocate în străinătate. Să sprijinim acest progres cu o politică fiscală inteligentă. Să încetăm să dăm 4 miliarde de dolari pe an industriei energiei fosile, care nu are nevoie de ei, pentru a putea investi mai mult în sursele de energie ale viitorului, care au nevoie de acești bani”, a declarat Barack Obama.

Obama a fost criticat și de la dreapta spectrului politic american. De exemplu, într-o analiză Forbes, Obama este acuzat că a subminat industria cărbunelui, impunând termocentralelor limitarea emisiilor de dioxid de carbon. De asemenea, se amintește amânarea de către Casa Albă a deciziei finale de aprobare sau respingere a proiectului conductei petroliere Keystone XL, care ar urma să transporte către rafinăriile din SUA țiței extras din nisipurile bituminoase ale Canadei.

“Pun pariu că cele câteva mii de mineri disponibilizați de la minele din Appalachia care au urmărit discursul lui Obama s-au gândit că, dacă președintele ar vrea într-adevăr să rezolve problemele șomajului, inegalității veniturilor și independenței energetice, ar putea să o facă intr-un foc, spunându-le celor de la Agenția pentru Protecția Mediului să lase în pace industria cărbunelui și ajutându-i astfel să-și recapete joburile bine plătite”, se afirmă în articolul citat.


Categorii

1. DIVERSE, America, Gazele de sist, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “Analiza: ANRM face afirmatii FALSE legate de GAZELE DE SIST/ Obama da aripi industriei exploatarii gazelor de sist

  1. Baietii cu gazele de sist tac si fac. O sonda noua a fost descoperita acum cateva zile pe un camp din Buzau.
    http://www.youtube.com/watch?v=nURVe9W1_nU

  2. http://www.pelerinortodox.com/se-cauta-gaze-de-sist-la-100-de-kilometri-de-bucuresti-ultimele-cutremure-din-buzau-au-legatura-cu-fracturarea-hidraulica-de-la-scutelnici-video/
    Ultimele cutremure înregistrate în Buzău dau de gândit atât specialiștilor cât și oamenilor simpli. Nu știm dacă au vreo legătură cu seismele, dar se pare că la Scutelnici, în județul Buzău, în mare secret, se fac prospecțiuni și forări penru viitoarele exploatări ale gazelor de șist.

  3. Pingback: AVIZ DE MEDIU PENTRU CHEVRON IN PUIESTI. Agentia spune ca NU a primit OBSERVATII, grupul anti-fracking GISC pretinde ca le-a depus/ Tribunalul din Suceava SUSPENDA un aviz favorabil RMGC - Recomandari
  4. Pingback: RAZBOIENI: localnicii au reusit sa suspende temporar activitatile PROSPECTIUNI SA [video] - Recomandari
  5. Pingback: Sentinta definitiva la Tribunalul Vaslui: PUNGESTI RAMANE “ZONA SPECIALA DE SIGURANTA PUBLICA”/ Operarea gazelor de sist la nivel national e ILEGALA - Recomandari
  6. Pingback: REZISTENTA ANTI-FRACKING DIN VASLUI. Contestarea AVIZELOR DE MEDIU acordate CHEVRON si a stabilirii ZONEI SPECIALE din PUNGESTI/ Precedent CEDO pentru demararea abuziva a exploatarilor? - Recomandari
  7. Pingback: Prefectura Vaslui BLOCHEAZA tentativa satenilor din PUNGESTI de demitere prin referendum a primarului pro-CHEVRON/ Analiza juridica: “EXPLODEAZA GAZELE DE SIST?” - Recomandari
  8. Pingback: CORELATIE INTRE FRACTURAREA HIDRAULICA SI CUTREMURE in Ohio, SUA/ Incredibil, dar adevarat: “experti” ONU care recomanda GAZELE DE SIST …pentru combaterea INCALZIRII GLOBALE - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare