CE SE INTAMPLA, DE FAPT, IN UCRAINA? Dezinformari si perspective geopolitice: LA MIJLOC E “DEMOCRATIA” SAU HEGEMONIA REGIONALA? Si un altfel de “cocktail Molotov”: greco-catolici vs cazaci, kieveni vs moscoviti, occidentali vs rusofili

29-01-2014 23 minute Sublinieri

Primul presedinte al Ucrainei: TARA SE AFLA IN PRAGUL RAZBOIULUI CIVIL/ Analiza lui George Friedman (STRATFOR) asupra protestelor din Ucraina

ukraine-6

Daca ati aflat putine amanunte despre tulburarile care au loc in Ucraina de ceva vreme ar fi de inteles – violenta, revoltele de pe strazi, protestatari inarmati care iau cu asalt cladirile autoritatilor guvernamentale si fumul tot mai gros care se ridica din baricadele improvizate de catre acestia. Inca o data, cea mai mare parte a publicului a fost prostita de catre mass-media (…). In acest climat de “diversiuni” superficiale si stupiditate mass-media, este aproape de inteles de ce nu sunteti la curent cu motivele pentru care exista tulburari de ordin politic in Ucraina. Majoritatea explicatiilor oferite de catre mass-media in legatura cu violenta din Ucraina prezinta informatiile intr-o maniera simplista – mai exact, nu au in vedere un context politic si istoric mai larg care ar fi relevant si care ar reda mai coerent evenimentele care se desfasoara. Urmatorul articol publicat in ziarul “The Independent” ofera o scurta trecere in revista a relatarilor mass-media in legatura cu evenimentele petrecute recent in Ucraina:

“In luna noiembrie presedintele Viktor Ianukovici a decis sa se retraga dintr-un tratat cu Uniunea Europeana, un acord care, conform parerilor majoritare, ar fi putut finaliza intrarea Ucrainei in Uniune. Se pare ca, initial presedintele ar fi avut de gand sa semneze acordul insa s-a razgandit ulterior, lucru care s-a dovedit a fi dezamagitor pentru ucrainieni. Cu toate acestea, guvernul prefera sa ramana in relatii apropiate cu Putin in schimbul unui tratat favorabil. Protestatarii considera ca, pentru poporul ucrainian ar fi mai favorabila alinierea la Uniunea Europeana si il acuza pe Ianukovici ca reprezinta interesele celor bogati.”

In continuare, articolul defineste demonstratiile ca fiind “mai mult decat o miscare pro-Uniunea Europeana”, una care reprezinta de fapt resentimentele populatiei fata de coruptia guvernului si represiunea violenta fata de activistii pasnici. Bineinteles ca fortele guvernamentale ale presedintelui Viktor Ianukovici sunt vinovate de violenta excesiva impotriva protestatarilor, iar acuzatiile de tortura se dovedesc a fi intemeiate si nu pot fi iertate. Dar, aceasta condamnarea este cu siguranta umbrita daca avem in vedere si nivelul de violenta al protestatarilor. In aceeasi ordine de idei, utilizatorii de mobile care se aflau in apropierea scenelor de revolta primeau sms-uri pe telefon din partea statului “Stimate abonat, sunteti detectat ca fiind participant la revolta in masa”, lucru care dovedeste cat de omniprezenta si de rau augur a devenit tehnologia in secolul 21. Problema care apare in in legatura cu “protestele curente impotriva guvernului si pentru integrarea in Uniunea Europeana” este ca se omit informatii cruciale cu privire la rolul Occidentului care instiga si manipuleaza demonstratii cum sunt acestea, un rol care scoate la lumina obiective mai largi geopolitice in regiune si masura in care agentiile de “intelligence” si organizatiile filiala se amesteca in treburile ukraine-5natiunilor suverane. Intelegerea termenului de “putere soft” – adica utilizarea constrangerilor si luarea de mita – subminarea si infiltrarea miscarilor politice de baza ale ONG-urilor si a altor organizatii sustinute direct sau indirect de catre guvernul american, ne ajuta sa intelegem mai bine de ce revoltele din Ucraina ajung la o intensitate din ce in ce mai alarmanta. Aparuta aparent spontan in 2004, “Revolutia Portocalie” din Ucraina, declansata de o presupusa frauda electorala si de acuzatii de intimidare a alegatorilor, a fost condusa in mare masura de o serie de miscari de baza ale activistilor politici si de grupuri formate din studenti. Cu toate acestea, multe grupuri implicate au fost finantate si educate de catre anumite organizatii strans legate de guvernul american. Printre sustinatorii financiari straini ai acestor grupuri s-au numarat si Departamentul de Stat al SUA, Institutul National Democratic petnru Relatii Externe, Institutul pentru o Societate Deschisa si Fundatia Nationala pentru Democratie. ukr-8Candidatul care a castigat in urma acestor proteste manipulate, Viktor Iuscenko, nu a fost sustinut doar de catre aceleasi institutii care influentau miscarile de protest in sine, ci si de catre Fondul Monetar International. Guvernator al Bancii Nationale, Iuscenko a fost un sustinator ferm pentru implementarea reformelor monetare ale FMI, iar, in aceeasi masura sustinea si aderarea la NATO. Inainte de a intra in politica statului uncrainian, el a lucrat pentru Departamentul de Stat al SUA, Casa Alba Reagan, la Trezoreria SUA si la Comitetul Economic Comun al Congresului. Pe scurt, el a fost un produs al Washington-ului, o imagine exacerbata doar de aversiunea sa fata de Rusia. Este oarecum tentant sa ne gandim ca acelasi proces are loc in Ucraina in acest moment. Desigur, agentiile de “intelligence” au  o forma istorica atunci cand vine vorba de operatiuni sub acoperire si de manipulare a activistilor, prin intermediul mass-media – asemenea “Revolutii colorate” sustinute de catre SUA au avut loc si in Georgia, Iugoslavia si alte state. Sprijinul politic mare de care se bucura protestatarii din Ucraina si faptul ca acestia nu sunt condamnati pentru violenta ne duc cu gandul la faptul ca aceste proteste sunt sustinute tacit de catre Occident sau poate chiar orchestrate amanuntit pas cu pas. Nimic din toate acestea nu consituie “dovezi” clare ale unui amestec din afara, insa cu siguranta ridica niste semne de intrebare. Pe de alta parte, fara dovezi clare poate fi la fel de plauzibil si faptul ca sprijinul protestatarilor este pur si simplu un impas politic ce alimenteaza flacarile unui incendiu deja izbucnit. In timp ce violentele pe strazile Kievului continua, si se raspandesc pana departe de capitala, Duma de Stat a Rusiei (camera inferioara a Parlamentului Rus) a adoptat recent o reglementare prin care loveste in incercarile politicienilor straini si ale altor jucatori de a interveni in problemele interne ale Ucrainei cu scopul de a rezolva conflictul. Este un contrast evident cu retorica Washington-ului si a UE, amandoua exprimandu-si disponibilitatea pentru a interveni in Ucraina, SUA chiar facand aluzie la o posibila “schimbare de regim” planificata in vecinatatea Rusiei. Poate ca cel mai condamnabil rechizitoriu al pozitiei Occidentului asupra Ucrainei si al sprijinului pentru o asa zisa “miscare de protest pro-democratie” are legatura cu inclinatiile anti-democratice ale protestatarilor violenti de a lua cu asalt autoritatile ucraniene. Oricine este familiarizat cu criza din Siria, precum si cu incercarile de a-l demite pe presedintele Assad, va intelege disponibilitatea SUA de a colabora cu extremistii in cel mai rau mod posibil cu scopul de a-si indeplini obiectivele propuse. Azi, in Ucraina, pare ca se intampla aceeasi poveste. La fel cum rebelii sirieni au legaturi cu reteaua al-Qaeda si sunt sprijiniti de catre Occident, fiind numiti in presa si mass-media drept organizatii “pro-democratice”, multi protestatari din Ucraina se trag din grupuri fasciste sau de extrema-dreapta, ca de exemplu Partidul Opozitiei Svoboda, caruia John McCain i-a oferit bucuros sprijinul sau si prin extensie sprijinul Americii in luna Decembrie 2013. Cu toate acestea, ar fi gresit sa afirmam ca protestele din Ucraina sunt conduse de catre extremistii de dreapta – multi protestatari ies in strada datorita nemultumirilor reale si legitime ale guvernului actual. Pericolul este ca aceste grupari protestatare moderate sa se alieze cu cei de extrema dreapta – avand in vedere si suportul tacit al SUA acordat partidului Svoboda, exista riscul aparitiei unei dictaturi mult mai corupta si mai represiva decat puterea actuala. Cu mizele geopolitice atat de mari, dar avand in vedere si o posibila influenta NATO in regiune, ar fi intelept sa privim situatia din Ucraina prin prisma echilibrului global al puterii si a tot ce presupune aceasta. In aceeasi masura, ar trebui sa fim ingrijorati de relatarile simpliste din presa care incearca sa zugraveasca orice conflict in termeni de alb sau negru/ bun sau rau, mai ales cand “baietii buni” sunt sustinuti de catre guvernul american si aliatii sai. De prea multe ori, se face propaganda pentru a trezi sustinerea miscarilor de opozitie favorabile unei “schimbari de regim”, iar de acum ar trebui sa fie foarte clar cat de putin sunt legate aceste lucruri de notiunile vagi si idealiste despre “democratie” si cat de mult sunt legate de hegemonia regionala – in final globala.

traducere pentru razbointrucuvant de L.M.

Acum cateva luni, presedintele ucrainean Viktor Ianukovici era asteptat sa semneze niste acorduri care ar fi condus la integrarea economica a Ucrainei cu Uniunea Europeana. In cele din urma, acesta a refuzat semnarea, decizie care a condus la proteste imediate din partea cetatenilor sai. Ulterior, protestele au evoluat, dupa cum se intampla adeseori. Protestatarii au inceput sa ceara schimbari politice, iar cand Ianukovici nu i-a ascultat, au cerut alegeri anticipate. Unii protestatari isi doreau o Ucraina orientata catre Europa, nu catre Rusia. Altii considerau ca guvernul este corupt si trebuie deci inlocuit. Astfel de manifestari apar in multe tari. Uneori au succes, alteori nu. In cele mai multe cazuri, rezultatul conteaza doar pentru cetatenii tarii sau pentru cetatenii tarilor vecine. Insa Ucraina reprezinta o exceptie, deoarece Ucraina este foarte importanta. Dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, Ucraina a fost nevoita sa urmareasca pastrarea unei balante delicate intre promisiunile subtiri ale unei Europe liberale, bogate si oarecum indepartate, si faptul ca insasi existenta sa poate reprezenta o vulnerabilitate strategica pentru Rusia.

Importanta Ucrainei

Ucraina furnizeaza doua lucruri: pozitie strategica si produse agricole si minerale. Ultimele sunt importante frecvent, insa pozitia este universal importanta. Ucraina reprezinta centrul apararii Rusiei. Cele doua tari impart o granita lunga, iar Moscova se afla la doar 480km de teritoriul ucrainean – o bucata neteda de pamant, usor de traversat si dificil de aparat. Daca vreo putere ar inchide golul Ucraina-Kazahstan, Rusia ar fi despartita de Caucaz, granita de sud usor de aparat. Mai mult, Ucraina are doua porturi critice, Odessa si Sevastopol, care sunt mai importante pentru Rusia chiar si decat portul Novorossiysk. Pierderea accesului militar si comercial la acele porturi ar submina complet influenta Rusiei la Marea Neagra si i-ar taia accesul la Mediterana. Porturile care i-ar mai ramane ar fi blocate de golul Groenlanda-Islanda-Marea Britanie la vest, de gheata la nord-est, de Danemarca la Marea Baltica si de Japonia la est. Asta explica de ce in 1917, atunci cand bolsevicii au preluat puterea si au cerut pace, nemtii au cerut ca Rusia sa renunte la controlul asupra celei mai mari parti din Ucraina. Germanii doreau alimentele produse de Ucraina si stiau ca daca vor fi prezenti acolo, ar fi putut ameninta perpetuitatea Rusiei. In final, nu a mai contat: Germania a pierdut Primul Razboi Mondial, iar Rusia a revendicat Ucraina. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, nemtii au ocupat Ucraina in primul an al atacului asupra Uniunii Sovietice, i-au exploatat agricultura si au folosit-o ca baza de atac asupra Stalingradului, incercand sa separe Rusia de linia de aprovizionare din Baku. Intre razboaie, Stalin fusese nevoit sa-si construiasca industria. Vindea alimentele ucrainene peste ocean sau le folosea pentru a-si hrani muncitorii din fabricile rusesti. Ucrainenii erau lasati sa flamanzeasca, insa industria pe care au construit-o i-a ajutat intr-un final pe rusi sa-l invinga pe Hitler. Dupa ce sovieticii i-au alungat pe germani, au ocupat Romania si Ungaria si au ajuns pana la Viena, folosind Ucraina ca baza de operatiuni. Din perspectiva Europei, si mai ales din perspectiva fostelor state sovietice satelit, o Ucraina dominata de Rusia reprezinta o potentiala amenintare din sudul Poloniei pana in Romania. Aceste tari depind deja de energia rusilor, toate constiente de faptul ca Rusia s-ar putea folosi la un moment dat de aceasta dependenta pentru a castiga controlul asupra lor. Capacitatea Rusiei nu doar de a proiecta putere militara, ci si de a cauza neliniste de-a lungul hotarelor si de a-si folosi initiativele comerciale pentru a submina autonomia, reprezinta o temere reala. Gandirea in termeni militari poate parea mai arhaica occidentalilor decat pare rusilor sau europenilor. Pentru multi est-europeni, retragerea sovietica este o amintire ukrainia-2recenta si sunt constienti ca rusii se pot intoarce la fel de subit cum au si plecat. Rusii stiu la randul lor ca NATO nu are nicio dorinta de a invada Rusia, iar un razboi este ultimul lucru pe lista germanilor, chiar daca ar fi in stare sa poarte unul. Totodata, rusii isi aduc aminte si de faptul ca in ciuda situatiei economico-militara proaste din Germania anului ’32, nemtii au devenit puterea europeana dominanta pana in 1939. In 1941, acestia inaintau deja in teritoriul rus. Cu cat te indepartezi de granita, cu atat par temerile mai fantastice. Insa in interiorul granitelor, temerile par mult mai putin absurde pentru ambele parti.

Perspectivele Rusiei

Din punctul de vedere al rusilor, o mai stransa integrare europeano-ucraineana reprezinta deci o amenintare potential mortala la adresa securitatii nationale. Dupa Revolutia Portocalie, care a adus pentru scurt timp la putere o administratie pro-europeana, presedintele rus Vladimir Putin a facut clar faptul ca Ucraina este vazuta ca esentiala pentru securitatea Rusiei, pretinzand ca organizatiile non-guvernamentale care mentineau tulburarea erau fatade pentru Departamentul American de Stat, CIA si MI6 (Serviciile Secrete britanice). Fie ca acuzatiile erau adevarate, fie ca nu, Putin credea ca directia pe care se afla Ucraina ar fi fost dezastruoasa pentru Rusia, astfel ca s-a folosit de presiune economica si de serviciile nationale de spionaj pentru a impiedica Ucraina sa urmeze acest curs. Din punctul meu de vedere, razboiul ruso-georgian din 2008 a avut ca scop demonstrarea Kievului ca garantiile occidentale sunt lipsite de valoare, ca SUA nu putea ajuta Georgia si ca Rusia are o forta militara capabila. La momentul respectiv, atat Georgia, cat si Ucraina urmareau sa devina membre NATO si UE, iar prin interventia in Georgia, Moscova a reusit sa devieze Ucraina de la aceste obiective. Astazi, amenintarea strategica la adresa Rusiei nu este mai infricosatoare decat acum 10 ani, cel putin nu in mintea rusilor, care ar prefera o Ucraina macar neutra, daca nu filo-rusa. Strategia lui Putin vizavi de Ucraina difera de cea a predecesorilor sau sovietici sau taristi, care-si asumau direct responsabilitatea pentru teritoriile subordonate. Putin considera aceasta strategie ca fiind defectuoasa – a stors resursele Moscovei, in conditiile in care guvernul n-a putut sa-si tina teritoriile unite. Strategia lui Putin cu privire la Ucraina si la celelalte foste teritorii sovietice implica mai putina influenta directa. Nu este interesat in guvernarea Ucrainei. Nu este prea interesat nici de relatiile externe. Scopul sau este de a avea control negativ, pentru a impiedica Ucraina sa faca lucruri pe care Rusia nu le doreste. Ucraina poate fi autonoma, cu exceptia chestiunilor de importanta fundamentala pentru Rusia. Din punctul de vedere al Rusiei, regimul ucrainean poate fi cat de liberal sau de democratic doreste. Dar pana si ideea unei mai stranse integrari cu UE a fost o provocare clara. Actiunile Uniunii Europene si a Germaniei – sprijinirea pe fata a oponentilor lui Ianukovici – sunt in detrimentul intereselor nationale rusesti.

Perspective Europene

Ucraina nu este atat de importanta strategic pentru Europa cat este pentru Rusia. Europa nu a dorit niciodata sa adauge Ucraina in randurile sale; a vrut doar sa lase o portita deschisa posibilitatii. Uniunea Europeana este in deriva. Avand in vedere ingrozitoarele probleme economice ale Europei de Sud, ideea adaugarii unei tari atat de slaba si dezorganizata ca Ucraina este absurda. Elitele Uniunii Europene au un imperativ cultural inspre expansiune, imperativ ce a condus la includerea unor tari precum Cipru. Imperativele culturale sunt greu de schimbat, astfel ca a fost lansata o invitatie, insa fara intentii serioase in spate. Pentru europeni, invitatia a insemnat ca Ucraina ar putea deveni europeana. Ar putea avea democratia constitutionala, liberalismul si prosperitatea pe care fiecare stat al UE ar trebuie teoretic sa le aiba. Aceste idealuri i-au motivat pe primii protestatari. Oricat de improbabila ar fi apartenenta totala la UE, ideea de a deveni o societate europeana moderna este extrem de seducatoare. Refuzul lui Ianukovici a determinat parerea unora dintre protestatari ca au ratat aceasta mare oportunitate – de unde si protestele initiale. Germanii joaca un joc complex. Au inteles ca aderarea Ucrainei este putin probabil sa se intample in viitorul apropiat. De asemenea, aveau acorduri importante cu Rusia, cu care aveau interese comune in domeniul energiei si al investitiilor. Era ciudat ca Berlinul sa-si arate atat de public sprijinul pentru manifestanti. Totusi, nemtii mai gestionau si unele coalitii din interiorul UE. Statele baltice si Polonia erau nerabdatoare sa vada Ucraina scoasa din tabara rusilor, deoarece aceasta ar fi furnizat un tampon necesar, chiar daca incomplet, intre ele si Rusia (Belarus se afla inca in sfera de influenta a Moscovei). Astfel, Germania a fost nevoita sa aleaga intre partenerii europeni carora le pasa de Ucraina, si Rusia. Rusii si-au pastrat calmul relativ – si linistea – in timpul protestelor ucrainene. Au inteles ca puterea lor in tara vecina se reazema pe mai mult decat puterea unui singur om sau a partidului sau, asa ca au lasat criza sa se inabuse. Tinand cont de strategia curenta cu privire la Ucraina, rusii nu aveau nevoie sa actioneze, cel putin nu public. Orice guvern ucrainean s-ar fi lovit de aceleasi constrangeri ca si Ianukovici: slabe sperante de incluziune in UE, o dependenta energetica de Moscova si o economie integrata cu Rusia. In mod cert, rusii nu doreau o confruntare chiar inainte de Soci. Rusii mai stiau si ca, cu cat fortele pro-occidentale controlau mau strans Kievul, cu atat ramanea mai fractionata Ucraina. In general, estul tarii este orientat mai catre Rusia: cetatenii vorbesc rusa, sunt ortodocsi si loiali Patriarhiei Moscovei. Ucraina de vest este mai orientata catre Occident; cetatenii sunt catolici si sunt loiali Patriarhiei Kievului. Bineinteles ca aceste generalitati ascund o situatie mult mai complexa. Exista ortodocsi si in vest, precum si catolici in est. Cu toate acestea, tensiunea dintre regiuni este reala, iar o presiune puternica pro-UE ar putea imparti tara. Daca s-ar intampla aceasta, europenii s-ar regasi operand in haos, insa Uniunea Europeana nu a avut mijloacele necesare de a opera in Ucraina inca de la inceput. Guvernul pro-european ar fi paralizat de conflicte. Pe moment, aceasta stare de fapt ar fi potrivita pentru Rusia.

Perspectivele SUA

ukrCa in majoritatea chestiunilor, este important de inteles unde isi au locul Statele Unite. Washington a sprijinit cu putere Revolutia Portocalie, creand o ruptura majora cu Rusia. Politica actuala de evitare a implicarii inutile in conflictele eurasiatice ar putea sugera ca SUA nu vor interveni in Ucraina. Insa comportamentul rusilor in problema Snowden a suparat Washington-ul si a deschis posibilitatea ca SUA sa creeze cu bucurie niste probleme Moscovei inainte de Jocurile Olimpice de la Soci. Guvernul american poate ca nu sprijina ONG-urile la fel de tare precum omologii europeni, dar este totusi oarecum implicat. De fapt, Washington-ul s-ar putea sa se fi bucurat de punerea Rusiei in garda, dupa ce si el a fost pus la randul lui in garda in lunile anterioare. In orice caz, mizele sunt mari in Ucraina. Rusii sunt implicati intr-un joc pe care nu-si permit sa-l piarda. Sunt cateva cai prin care ar putea castiga. E suficient sa faca deschiderea ucrainenilor catre UE imposibila, lucru pe care conditiile socio-economice ale Ucrainei il faciliteaza deja. Europenii nu vor navali in Ucraina prea curand, si in timp ce Polonia ar prefera ca vecina sa sa ramana neutra, Varsovia nu are neaparat nevoie de o Ucraina pro-occidentala. Statele Unite sunt interesate intr-o Ucraina cu rol de iritant al Rusiei, dar nu sunt dispuse sa riste. Multe tari au interes in Ucraina, niciuna mai mult ca Rusia. Dar cu tot zgomotul din Kiev si celelalte orase, rezultatul este putin probabil sa genereze o schimbare geopolitica definitiva in Ucraina. Furnizeaza, totusi, un excelent exemplu despre cum nelinistile politice dintr-o tara de importanta strategica pot afecta intreg sistemul international. In majoritatea tarilor, evenimentele din Kiev nu ar fi generat interes global. Cand esti o tara precum Ucraina, pana si instabilitatea nominala genereaza nu numai interes, dar si presiune si chiar interventii din toate directiile. Aceasta a fost problema istorica a Ucrainei. Este o tara cu o localizare importanta, iar presiunile asupra ei tind sa amplifice orice conflicte interne pana la destabilizarea tarii, mult peste valoarea lor justa. Germania si SUA ar putea continua sa urmareasca teluri care vor continua sa enerveze Rusia, dar precum preciza Stratfor in previziunile pe 2014, vor evita actiunile care ar risca slabirea legaturilor Moscovei cu Washington si Berlin. Influenta rusa in Ucraina este limitata momentan de apropierea Jocurilor Olimpice si de escaladarea protestelor la fata locului, insa realitatea geopolitica fundamentala este aceea ca nicio alta tara nu are o miza mai importanta in Ucraina si nici abilitatea de a-i modela mai bine soarta decat Rusia.

traducere pentru razbointrucuvant de B.D.

Reprezentanţii mai multor unităţi ale Marii Armate a cazacilor de pe Don şi-au făcut apariţia în câteva regiuni din Sudul şi Estul Ucrainei. Aceştia declară, potrivit presei ucrainene, că au venit să apere puterea de la Kiev de “extremiştii” de pe Euromaidan. Cazacii au fost văzuţi în Lugansk, Doneţk şi Zaporoje, iar la Lugansk chiar au participat la suprimarea unei acţiuni pro-europene, transmite 24h.md. La Donetk se formeaza grupari din care fac parte cazaci si fosti combatanti din razboiul din Afganistan, cu scopul de a mentine ordinea in oras. ”Acum centrul Donetkului este patrulat de echipe de voluntari cazaci si de veterani din Afganistan”, se arata intr-un comunicat al administratiei regionale, citat de presa ucraineana.

Cazacii au revenit în Republica Moldova

Informatiile sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat, in primavara anului 2013, in Republica Moldova, in Gagauzia, s-a instalat asa-numitul Batalion Cazac al Bugeacului, iar la scurt timp autoritatile gagauze au anuntat ca vor organiza un referendum pentru independenta. Cazacii au inceput sa faca un stat in stat nu departe de Galati… Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, le-a cerut astăzi reprezentanţilor administraţiilor locale, în cadrul unei şedinţe speciale la Comitetul Executiv, să creeze „gărzi populare”, care să păzească secţiile de votare la referendumul din 2 februarie. „Trebuie să creaţi gărzi populare, acre vor asigura paza secţiilor de votare şi vor patrula localităţile în ziua plebiscitului”, a declarat Formuzal. Situatia artificial creata in Republica Moldova incepe sa semene tot mai mult cu scenariul din Ucraina, semn ca totul face parte dintr-o strategie mai ampla a Rusiei.

Premisele unui război civil

Asadar, flacara protestelor a cuprins aproape toate regiunile din vestul Ucrainei (Ivano-Frakivsk, Liov, Luțk, Cernauti, Ternopil, Rivne, Vinișa, Jitomir, Poltava). In Liov protestatari anti-guvernamentali au pus mana pe cladirile administratiei si si-au creat institutii paralele harta-protestelor-din-ucrainacare au interzis partidul presedintelui Ianukovici si Partidul Comunist, iar nationalistii din partidul Svoboda si alte grupari de extrema-dreapta incep sa creeze propriile militii si sa organizeze un stat in stat. Pe de alta parte, in regiunile estice Donețk, Lugansk, Harkov, Odessa, Republica Autonoma Crimeea, cazacii de pe Don se pregatesc sa riposteze, afirmand ca doresc sa apere pacea si integritatea statului. Crearea a tot mai multeor militii rivale (ale nationalistilor ce imbratiseaza ideologia de extrema-dreapta a lui Stepan Bandera – colaborator al regimului nazist in vestul Ucrainei si ale cazacilor din estul tarii, adepti ai unui nationalism de sorginte medievala) este parte a unui scenariu ce conduce catre razboiul civil. Contraspionajul ucrainean (SBU) a raportat deja ca au fost primite amenintari cu privire la sabotarea facilitatilor hidrocentralelor si centralelor nucleare din tara. Protest Action Against Eurointegration of UkraineTara pare rupta intre est si vest, pana si veteranii razboiului din Afganistan fiind scindati. La Kiev, acestia s-au organizat in grupuri care incerca sa-i protejeze pe manifestantii anti-Ianukovici in fata trupelor speciale Berkut, pe cand in estul tarii, veteranii se aliaza cu cazacii pentru a forma militii care sa sprijine autoritatile. Preotii care ii binecuvanteaza pe protestatarii in Piata Independentei din Kiev reflecta acelasi clivaj, caci ei nu apartin Bisericii Ortodoxe supusa Patriarhiei Moscovei. In Ucraina exista trei Biserici ortodoxe: una supusa Patriarhiei Moscovei, alta supusa Patriarhiei Kievului (infiintata in 1992) si o alta autocefala. Initiativa cazacilor de a se mobiliza a venit dupa mai multe informatii aparute in mediul online ca spre Donetk s-ar indrepta cateva sute de nationalisti din gruparea de extrema-dreapta ”Sectorul dreapta”, foarte activa in Kiev si in vestul Ucrainei. Mai mult, dupa ce in vestul tarii protestatarii au pus stapanire pe cladirile guvernului si si-au format propriile Consilii Populare, protestele s-au extins catre centru si Est, incepand sa se faca simtite sin in Zaporojie, patria cazacilor.

Donețk, Lugansk, Crimeea – bastioanele pro-ruse

Secretarul Consiliului Municipal din Donetk a anuntat ca incurajeaza formarea acestor militii si a facut apel populatiei sa le sprijine cu alimente, imbracaminte. Se pare insa ca liderii cazacilor nu actioneaza de unii singuri. Partidul prezidential (Partidul Regiunilor) a anuntat intr-un comunicat ca in regiunea Donetk au fost create militii care sa-i combata pe provocatorii din vestul tarii. La fel, Consiliul Regional din Lugansk (dominat de acelasi Partid al Regiunilor) ii incurajeaza pe localnici sa formeze militii. ”Noi, deputatii Consiliului Regional Lugansk, incredintam cazacilor de pe Don, veteranilor din structurile de forta si ai armatei, grupurilor de muncitori si de tineret mandatul de a-i proteja pe locuitori in fata patrunderii extemistilor si de a proteja institutiile publice si ordinea publica”, se arata intr-un comunicat al deputatilor din aceasta regiune, care mai cer locuitorileor sa ”dea o lovitura decisiva provocatorilor” care le pun viata si siguranta in pericol. In regiunea autonoma Crimeea, unde marea majoritate a populatiei vorbeste limba rusa, cazacii au gasit un teren si mai bun pentru a se afirma in aceste momente tulburi. ”Cazacii din Sevastopol cerpresedintelui Ucrainei ”sa readuca rapid ordinea constitutionala in orasul-martir Kiev, folosindu-se de toata autoritatea conferita presedintelui de catre poporul ucrainean.”Cazacii mai cer lui Ianukovici sa decreteze starea de urgemnta nu numai șla Kiev, ci si in toate regiunile vestice unde protestatarii au ocupat cladirile institutiilor statului. Liderii cazacilor din Crimeea mai arata ca sunt gata sa preia atributiile politiei, jandarmilor si trupelor speciale, daca acestea vor trebui sa se indrepte spre Kiev, pentru a ajutra la restabilirea ordinii. In Crimeea, acolo unde isi are baza flota rusa de la Marea Neagra, opozitia fata de o posibila orientare europeana a Ucraimnei este totatala si a fost exprimata chiar de Parlamentul acestei regiuni autonome, cu argumente mai putin obisnuite. Prezidiul Parlamentului din Crimeea a publicat un comunicat, pe data de 18 ianuarie, in care arata ca propusa integrare europeana ar incalca un acord dintre Rusia si cazacii din Zaporoje, tratatul de la Pereyaslav din 1654, prin care hatmanul cazac Bogdan Hmelnitki, cel care s-a ridicat impotriva stapanirii polono-lituaniene si socotit acum un erou national, a ales sa urmeze calea unei unificari cu Rusia.

”Reunificarea cu Rusia a protejat Ucraina de oprimarea nationala, economica, spirituala a uniunii catolice polono-lituaniene si a altora care ravneau la teritoriile ucrainene. Acest tip de ”europenizare” ar fi insemnat pierderea credintei ortodoxe si a identitatii cuilturale a poporului. Din pacate, jucatorii la ruleta politica care sustin azi o asemenea orientare uita ca alegerea a fost facuta deja de stramosii nostri si se bazeaza pe dorinta perena a popoareor slavilor de est. Care au aceleasi radacini, cultura si valori similare, de a se unifica. Alegerea nu poate fi modificata. Fie ca ziua de 18 ianuarie sa devina un simbol al pacii si prieteniei inseparabile dintre popoarele surori ale Ucrainei si Rusiei!”

O strategie pusă la punct la Moscova

Revoltele din Ucraina si aparitia cate unui stat in stat reprezinta un risc major cat priveste interesele Romaniei, in timp ce Vocea Rusiei vorbeste despre oportunitatile Romaniei de a redobandi Bucovina de Nord si Tinutul Herta… Este suficient sa ne gandim la rolul trupelor de cazaci intimpul razboiul din Transnistria din 1992 si la faptul ca ei s-au instalat deja in Republica Moldova: in vara anului 2013, la Comrat, capitala Regiunii Autonome Găgăuze, şi-a făcut apariţia un detaşament de cazaci ruşi – Batalionul cazac al Bugeacului. Ei au cerut Chişinăului recunoaşterea ca asociaţie obştească, cu obiectivul a „apăra patria-mamă prin orice mijloace“. Nou sosiţii cazaci nu se sfiesc să vorbească despre Republica Găgăuzia, să-şi intituleze liderul drept preşedinte al acestei aşa-zise republici şi să-şi împartă medalii comemorative, primite chiar din mâna başcanului Mihail Formuzal, recunoscut de Chişinău. Or, asemenea organizaţii ale cazacilor au apărut în Osetia de Sud, Abhazia şi Transnistria înainte de iniţierea conflictelor armate secesioniste. Sa mai mire faptul ca noiembrie 2013, Adunarea Populara a Unitatii Teritoriale Autonome Gagauzia a decis organizarea unui referendum pentru independenta, pe 2 februarie 2014? Justitia a decis ca acest referendum este neconstitutional, insa desfasurarea sa si rezultatul previzibil vor fi considerate motive pentru declararea independentei Gagauziei, daca Republica Moldova va semna acordul de asociere cu UE in acest an. La aceasta se adauga presiunile facute de separatistii transnistreni, care au cerut, in urma cu o saptamana retragerea personalului institutiilor Republicii Moldova din Tighina. Sunt provocari atent orchestrate de la Moscova si favorizate de haosul din Ucraina, caci nu trebuie uitat de unde au pornit revolta din Ucraina si presiunile asupra Chisinaului: summitul Parteneriatului Estic al UE de la Vilnius, la finalul lunii noiembrie 2013. Atunci Ucraina a spus NU Uniunii Europene, iar Chisinaul a parafat acordul de asociere la UE.

Alte stiri recente legate de evolutiile din Ucraina:
  • Mediafax: 

Avertismentul primului preşedinte al Ucrainei independente: Ţara se află în pragul războiului civil

Primul preşedinte al Ucrainei independente Leonid Kravciuk a subliniat în faţa membrilor Parlamentului, miercuri, că ţara se află “în pragul războiului civil”, invitând deputaţii să se implice în vederea unei ieşiri din criză. “Lumea întreagă îşi dă seama şi Ucraina îşi dă seama că ţara se află în pragul războiului civil”, a declarat Kravciuk, presedinte în perioada 1991-1994, indemnând deputaţii să creeze “un plan se soluţionare a conflictului“. Intervenţia sa a fost ovaţionată.

Merkel îndeamnă ca ucrainenii mobilizaţi pentru valorile UE “să fie auziţi”

Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri că persoanele care manifestează alături de opoziţie, în Ucraina, apără valorile europene şi trebuie “să fie auzite”.  Multe persoane au arătat, prin manifestaţiile lor curajoase, începând de la summitul european al Parteneraitului Estic, la sfârşitul lui noiembrie, la Vilnius, că nu vor să întoarcă spatele Uniunii Europene. Din contră, ele luptă pentru aceleaşi valori care ne animă în cadrul UE şi ele trebuie să fie auzite”, a declarat Merkel într-un discurs de politică generală susţinut în faţa membrilor Bundestagului. “Cu ajutorul presiunii manifestanţilor, devin posibile negocieri serioase şi în deplină transparenţă între Guvern şi opoziţie cu privire la reformele politice necesare”, a adăugat ea. Guvernul german, în special prin intermediul ambasadei la Kiev, “susţine, cu toate mijloacele disponibile, toate eforturile în vederea unei soluţionări paşnice a crizei ukraina-3şi a solicitărilor justificate ale opoziţiei”, a conchis cancelarul. Parlamentul ucrainean se întruneşte de marţi într-o sesiune extraordinară, cu scopul de a găsi o ieşire din criza care afectează Ucraina de două luni, printr-o mişcare de contestare care a devenit violentă începând de la mijlocul lui ianuarie, când au avut loc confruntări, la Kiev, soldate cu trei morţi, potrivit unui bilanţ oficial. În prima zi a sesiunii, marţi, deputaţii au adoptat un text prin care abrogă legile privind reprimarea manifestaţiilor, a căror adoptare, la 16 ianuarie, a contribuit la radicalizarea mişcării de contestare. Parlamentarii urmează să abordeze miercuri o problemă mai sensibilă, şi anume amnistierea manifestanţilor arestaţi în cursul unor confruntări cu poliţia. Formaţiunea aflată la putere, Partidul Regiunilor, cere, în schimb, încetarea ocupării centrului Kievului şi a administraţiilor locale din jumătate dintre regiuni.

Şeful interimar al Guvernului ucrainean anunţă continuarea “dialogului” putere-opoziţie

Puterea ucraineană şi opoziţia continuă “dialogul” în vederea ieşirii din criză, a declarat miercuri la Kiev şeful interimar al Guvernului, vicepremierul Sergii Arbuzov, la o zi după demisia Executivului, în urma a două luni de contestare. “Opoziţia şi puterea continuă dialogul în vederea ieşirii din criză (…). Guvernul, în ceea ce-l priveşte, este pregătit să asigure condiţiile necesare stabilizării naţionale”, a declarat Arbuzov. El conduce cu titlu interimar Guvernul care gestionează de-acum afacerile curente şi care s-a reunit pentru prima dată după demisia de marţi a fostului premier Mikola Azarov, care a antrenat demisia întregului Cabinet.

Premierul ucrainean şi-a prezentat DEMISIA: “Păstrarea unităţii şi integrităţii Ucrainei, mai importantă decât orice ambiţie personală”

Premierul ucrainean Mikola Azarov a anunţat marţi că şi-a prezentat demisia, într-un comunicat postat pe site-ul Guvernului, în momentul în care începea o şedinţă extraordinară a Parlamentului asupra crizei din ţară. “Am luat decizia să cer preşedintelui să-mi accepte demisia din postul de premier, pentru a crea condiţii suplimentare în vederea unui compromis politic şi unei soluţionări paşnice a conflictului’, se arată în comunicat. “În prezent, cel mai important (lucru) este păstrarea unităţii şi integrităţii Ucrainei. Acest lucru este mai important decât orice ambiţie personală”, a adăugat şeful Guvernului, citat în comunicat. În Parlament, deputaţii care urmează să se pronunţe asupra unei serii de măsuri, inclusiv asupra unei eventuale abrogări a unei legi represive a manifestanţilor, au început lucrările prin intonarea imului naţional. De asemenea, un moment de reculegere a fost păstrat în memoria persoanelor ucise în violenţe la Kiev. Este vorba despre trei morţi, potrivit unui bilanţ oficial, şase porivit opoziţiei. Şedinţa a fost întreruptă, după aceea, în vederea obţinerii unui acord cu privire la stabilirea ordinii de zi a acestei sesiuni extraordinare.

[…] SÜDDEUTSCHE ZEITUNG constată că opoziţia din Kiev respinge concesiile făcute de preşedintele Viktor Ianukovici. Deşi şeful statului l-a demis pe primul ministru şi a relaxat legislaţia privind libertatea de exprimare şi dreptul de a demonstra, opoziţia nu este satisfăcută. Vitali Kliciko, fostul campion mondial la box, în prezent lider al formaţiunii de opoziţie Udar, a declarat: “Nu trebuie să schimbăm doar guvernul, trebuie să schimbăm regulile jocului. Tabăra antiguvernamentală a anunţat că protestele vor continua şi cere în plus eliberarea tuturor demonstranţilor arestaţi de forţele de ordine în ultimele săptămâni şi luni. Acelaşi cotidian care apare la München analizează înâlnirea care a avut loc în faţa tribunalului de la Haga, între foştii lideri, militar şi politic, ai sârbilor bosniaci – Radovan Karadzici şi Ratko Mladici. Fostul general Mladici a fost citat ca martor împotriva lui Karadzici dar nu a declarat nimic în faţa instanţei. “I-a făcut un ultim serviciu”, comentează publicaţia. Cotidianul DIE WELT titrază pe prima pagină, analizând criza din Ucraina, că Vitali Kliciko a obţinut prima sa victorie în arena politică. Referitor la relaţiile dintre UE şi Rusia, ziarul evidenţiază că UE este o mare putere din punct de vedere economic, şi nu Rusia. “Este adevărat, UE are nevoie de Rusia, dar Rusia are mult mai mare nevoie de UE. Acesta este adevărul fundamental în relaţiile dintre cei doi actori. De aceea, europenii au toate motivele să fie mult mai conştienţi de forţa proprie în relaţiile cu Kremlinul”. În loc de aceasta, însă, Bruxelles-ul tot întinde mâna Federaţiei Ruse, invitând-o la “dialog”. Semestrial, cele două părţi se întâlnesc la o reuniune de vârf, dar “tristul ritual nu a adus niciodată rezultate de luat în seamă.” Sigur că ar fi mai simplu dacă Rusia ar putea fi câştigată ca partener de nădejde în cadrul “partneriatului strategic atât de frecvent invocat”. Dar aceasta nu funcţionează. Dimpotrivă, prin şantajul şi ameninţările făcute la adresa Ucrainei, Putin a demonstrat din nou cât valorează în ochii săi democraţia şi dreptul la autodeterminare al unui stat. Întregul spectacol ar trebui să fie un avertisment pentru occident. În plus, nu există motiv pentru a fi intimidat de pretenţiile de reprezentant al unei mari puteri, emise de liderul de la Kremlin. Este adevărat că unele state europene depind pe termen scurt de livrările de petrol şi gaz din Rusia şi că este nevoie de Moscova pentru soluţionarea unor crize şi conflicte cum ar fi cele din Iran şi Siria. “Dar fără UE, economia Rusiei, care se poate compara, ca mărime, cu cea a Italiei, s-ar prăbuşi”, consideră cotidianul din Berlin.

Oficialităţile de la Kiev spun că Biserica Greco-Catolică ar putea fi interzisă, pentru că preoţii uniţi au oficiat slujbe în Piaţa Independenţei, alături de demonstranţi Greco-catolicii din România se solidarizează deschis cu protestatarii pentru democraţie din Ucraina. Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Preafericitul cardinal Lucian Mureşan, a declarat duminică zi specială de rugăciune pentru întărirea spirituală a ucrainienilor, în toate bisericile din România. Gestul său vine după ce arhiepiscopul major al Bisericii Greco-Catolice Ucrainiene, Prefericitul Sviatoslav Şevciuc, a publicat o scrisoare trimisă acestui cult de către Ministerul Culturii de la Kiev. Prin intermediul acestei scrisori, oficialii ucrainieni ameninţau cu interzicerea Bisericii Greco-Catolice Ucrainiene, pentru că preoţii catolici de rit bizantin s-au alăturat protestatarilor pro-democraţie şi oficiază liturghii în corturi ridicate pe Maidanul din Kiev, asemănătoare cu corturile în care greco-catolicii români oficiau liturghiile lor la începutul anilor 1990, în contextul refuzului Bisericii Ortodoxe Române de a înapoia lăcaşurile de cult confiscate în perioada bolşevică. Arhiepiscopul major Sviatoslav Şevciuc a declarat că Biserica nu face politică, însă preoţii nu pot refuza să acorde asistenţă spirituală credincioşilor, atunci când aceştia o cer. Cele două bisericii greco-catolice au împărtăşit în comun şi calvarul comunist. Biserica Greco-Catolică din Ucraina a fost interzisă în anul 1946, iar cea din România în anul 1948. Timp de o jumătate de secol, cele două biserici catolice de rit bizantin şi-au dus existenţa în catacombe şi au putut fi relegalizate abia după căderea comunismului. La două decenii şi jumătate după căderea regimurilor comuniste, cele două biserici catolice particulare continuă să nu fie repuse decât parţial în drepturi, pentru că autorităţile de la Kiev şi cele de la Bucureşti au refuzat să restituie bunurile confiscate greco-catolicilor în timpul prigoanei. În Ucraina, situaţia confesională este mai complicată decât în România, pentru că, pe lângă Biserica Greco-Catolică, există şi trei biserici ortodoxe: una independentă, care nu este acceptată în comuniune cu bisericile ortodoxe importante, alta subordonată Patriarhiei de la Moscova şi alta dependentă de Patriarhia Ecumenică din Constantinopole (fals – nu exista organziatie bisericeasca ortodoxa care sa se afle sub jurisdictia Patriarhiei Ecumenice – n.n.).

Îndemn la dialog

uk-7În acest context, liderii catolici din toată lumea s-au declarat solidari cu Biserica Greco-Catolică din Ucraina. Arhiepiscopul major, cardinalul Lucian Mureşan, i-a îndemnat pe ucrainieni să aleagă calea dialogului, în condiţiile în care confruntările dintre fidelii preşedintelui pro-rus Ianucovici şi protestatarii pro-occidentali.

”Aţi aflat din presă despre evenimentele care marchează în mod dramatic buna convieţuire şi spiritul comunitar în Ucraina, ţară vecină a patriei noastre. La rugăciunea Îngerul Domnului din 26 ianuarie, Sfântul Părinte Papa Francisc spunea: ”Sunt aproape cu rugăciunea de Ucraina, îndeosebi de cei care şi-au pierdut viaţa în aceste zile şi de familiile lor. Doresc ca să se dezvolte un dialog constructiv între instituţii şi societatea civilă şi, evitând orice recurgere la acţiuni violente, să prevaleze în inima fiecăruia spiritul de pace şi căutarea binelui comun.”

Biserica Greco-Catolică Ucraineană în mod cu totul special apare lovită de atacuri de ură, într-un context în care creştinii – care sunt în acelaşi timp şi cetăţeni – doresc să vieţuiască într-o ţară liberă şi democratică, fără corupţie, fără minciună şi fără violenţe. Ne exprimăm preocuparea faţă de ameninţările contra Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, fiindcă aduc aminte de spiritul cu care a fost pregătită represiunea şi desfiinţarea sa din 1946. Biserica Unită Ucraineană păstrează amintirea directă a persecuţiei pentru credinţă, la fel ca Biserica noastră, şi care, iată, din păcate, pare să se reitereze la orizont în ţara vecină”, scrie cardinalul Lucian Mureşan în scrisoarea trimisă preoţilor şi credincioşilor greco-catolici din România.

”Biserica Română Unită cu Roma se alătură în unire de dragoste şi solidaritate frăţească cu Biserica Greco-Catolică din Ucraina în aceste momente dramatice, mai ales prin rugăciunea către Domnul Păcii, Părintele Veacului ce va veni, Cel care ne uneşte în credinţă şi în slujire. În semn de apropiere şi sprijin, Vă invităm stăruitor pe toţi să înălţaţi rugăciuni Bunului Dumnezeu pentru ca dreptatea şi omenia să rămână o realitate vie în existenţa iubitei Biserici Greco-Catolice ucrainene, în aceste clipe de încercare. În acest sens, în ziua de duminică 2 februarie 2014, Sărbătoarea Întâmpinării Domnului, în catedralele şi bisericile de pe cuprinsul teritoriului Bisericii Greco-Catolice Române se vor celebra slujbe potrivite acestui moment, în conformitate cu normele liturgice în vigoare şi cu dispoziţiile Ierarhului locului”, mai scrie arhiepiscopul major Lucian Mureşan.

”Unim glasul nostru cu cel al Preafericirii Sale Sviatoslav Şevciuc, Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice din Ucraina, pentru a cere încetarea violenţelor şi a ameninţărilor la adresa membrilor acestei atât de încercate Biserici şi a întregului popor ucrainean. Precum afirma Preafericirea Sa Sviatoslav în apelul adresat magistraturii din Ucraina: „nu există dreptate fără adevăr (…) nici frica, nici agresiunile, nici furia, nu vor fi niciodată de ajutor pentru viitorul nostru”. Cerând bunului Dumnezeu, prin mijlocirea Maicii Preacurate, darul împăcării şi al păcii peste poporul ucrainean şi peste întreaga lume, rămânem uniţi în rugăciune şi în comuniune de slujire”, mai scrie întâistătătorul Bisericii Catolice de rit bizantin din România.

Nota noastra:

Articolul din Romania Libera este in traditia acestui cotidian: anti-ortodox si filo-uniat. Trebuie amintit rolul strategic pe care greco-catolicii il joaca in Ucraina si, la un nivel mai redus, dar la fel de agresiv, in Romania. De altfel, exista uniatilor in Ucraina este unul din principalele motive pentru care nu a avut loc, pana astazi, o vizita sau o intalnire intre Papa (oricare ar fi el) si Patriarhul Moscovei, in ciuda politeturilor ecumeniste schimbate de cele doua institutii. Pe agenda discutiilor dintre reprezentantii Vaticanului si cei ai Patriarhiei Moscovei s-a aflat intotdeauna, pe primul loc, situatia prozelitismului uniat din Ucraina, cum numeste partea rusa prezenta greco-catolicilor intr-un teritoriu considerat spatiul sau canonic. La noi in tara, sprijinul neconditionat acordat de Departamentul de Stat si de Ambasada SUA lobby-ului greco-catolic care vrea retrocedarea tuturor bisericilor confiscate de regimul comunist, indiferent de faptul ca, pe teren, comunitatile au decis sa ramana in ortodoxie si ca, dpdv istoric, numeroase biserici au ajuns la uniati in urma abuzurilor din sec. XVIII, arata substratul (geo)politic al unor astfel de prezente catolice pe teren ortodox.  Vezi si:

Intalnirea dintre Papa si Patriarh ar trebui pregatita cu grija ”nu doar din punctul de vedere al protocolului, ci din punct de vedere al gasirii unei pozitii comune pe chestiuni care astazi ne despart, a spus ierarhul, mentionand ca principalul obstacol al intalnirii este situatia din Vestul Ucrainei. ”Nu este inca pace si armonie intre credinciosii ortodocsi si greco-catolicii din regiune. Subiectul a fost atins de multe ori, dar nu vedem inca vreo schimbare”, a spus Mitropolitul Ilarion.

*

Din două zile, summitul Rusia – Uniunea Europeană a fost redus la numai câteva ore, o ilustrare clară a stadiului precar al relaţiilor bilaterale: liberalizarea vizelor, liberalizarea schimburilor comerciale, concurenta loială mai ales în domeniul energiei, Ucraina şi Parteneriatul Estic – toate subiecte de controverse între cele două părţi, anul trecut, fără perspectiva unei soluţii imediate, relatează de la Bruxelles, corespondentul Europei Libere, Dan Alexe: A fost un summit foarte convențional, cu tensiunile ascunse sub fraze politicoase despre „anumite divergențe”, sub care se înțelegea că e vorba de Ucraina. Ucraina s-a impus ca principal subiect al convorbirilor lui Putin cu Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, și cu cel al Comisiei UE, Jose Manuel Barroso. Știrea demisiei premierului Azarov a sosit în timpul convorbirilor și se poate spune că asta a curățat atmosfera şi a dus la o armonie aparentă în declarațiile finale. Van Rompuy a ținut să spună la încheierea discuţiilor cu Putin: „Parteneriatul Estic nu afectează legăturile Rusiei, fie ele economice, sociale sau culturale cu vecinii noștri comuni. Legăturile Rusiei cu vecinii ei nu vor fi primejduite prin el.” Ambele părți au menționat în final divergențe în poziționarea față de Ucraina, însă au sfârșit prin a spune că viitorul țării, și anume dacă vor avea loc alegeri sau nu, și în legătură cu viitoarea formă a guvernului depinde în mod democratic de ceea ce vor decide instituțiile ucrainene. Putin a mers chiar până la a spune că împrumutul de 15 miliarde de dolari oferit Ucrainei nu va depinde de cine va forma viitorul guvern: „Noi nu ne vom schimba poziția chiar daca vine opoziţia la putere. E vorba de un împrumut comercial, nu politic. Noi aveam legături comerciale cu Ucraina Belgium Russia EU.JPEG-02e81și când Timoșenko era la putere.” Putin și-a manifestat însă nemulțumirea față de intervențiile diplomatice europene în Ucraina prin următoarea parabolă: „Cum ar reacționa partenerii noștri europeni dacă în plină criză în Grecia, sau Cipru, ar apărea într-o manifestație anti-europeană ministrul nostru de externe? Noi credem că așa ceva nu e bine deloc.” Moldova a fost menționată de către președintele Consiliului european Herman Van Rompuy: „Sperăm că deciziile luate de Moldova și Georgia în Vilnius vor fi confirmate de semnarea acordurilor cu UE până la toamnă cel mai târziu.” In final, ambii oficiali europeni au făcut cunoscută o foarte mare concesie făcută lui Putin și anume că vor avea loc discuții între experți de ambele părți în legătură cu natura Parteneriatului estic. Asta reprezintă, simbolic și diplomatic, o serioasă pierdere de teren în fața Rusiei. De la oficialii europeni care se fotografiau cu șefii opoziției pe Maidan, s-a ajuns acum la o includere a Rusiei în niște discuții neprevăzute anterior și de natură vagă în legătură cu structura și funcționarea Parteneriatului Estic. Europenii au renunțat de asemenea cu totul să mai ceară eliberarea fostei șefe a opoziției Iulia Timoșenko, iar faptul că singurul care a menționat-o – pe un ton ironic – a fost Putin, constituie un punct suplimentar marcat de acesta.

  • Gandul: 

NATO denunţă presiunile Rusiei asupra Ucrainei

Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a denunţat presiunile Rusiei asupra Ucrainei şi atitudinea “ostilă” faţă de extinderea NATO spre est, conform unui interviu acordat ziarului Le Figaro. “Un acord de asociere cu Ucraina ar fi sporit considerabil securitatea la nivel euro-atlantic; regret sincer că nu se poate semna. Motivul este bine-cunoscut: presiunile exercitate de Rusia asupra Kievului”, a declarat Anders Fogh Rasmussen. Secretarul general NATO a condamnat acţiunile de reprimare a manifestaţiilor în Ucraina, îndemnând liderii de la Kiev să exercite independenţa, apropiindu-se de Alianţa Nord-Atlantică şi de Uniunea Europeană. Potrivit lui Rasmussen, cooperarea între NATO şi Rusia s-a îmbunătăţit în anumite domenii, însă există în continuare disensiuni pe tema influenţei asupra estului Europei. “Continuăm să avem disensiuni şi probleme reale. Este evident că Rusia are o atitudine ostilă faţă de extinderea NATO spre est”, a subliniat Rasmussen. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a respins orice ingerinţă externă în afacerile Ucrainei, dând asigurări că nu va renunţa la acordurile cu Kievul dacă opoziţia va ajunge la putere. “Cred că poporul ucrainean este capabil să rezolve problemele prin mijloace proprii”, a declarat Putin cu ocazia summitului UE-Rusia, desfăşurat la Bruxelles. “Rusia nu se va implica în această criză”, a subliniat Putin, exprimând speranţă că europenii vor avea aceeaşi abordare. Ucraina se confruntă cu o criză politică fără precedent după ce Administraţia Viktor Ianukovici a refuzat, în noiembrie, semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană, preferând apropierea de Rusia. Protestele s-a intensificat de aproximativ două săptămâni, în contextul adoptării unor legi care permiteau dispersarea brutală a manifestaţiilor. Legile controversate au fost abrogate marţi.

Putin: Rusia aşteaptă un nou Guvern la Kiev pentru a pune aplicare acrodurile de 15 miliarde de dolari încheiate în decembrie

Rusia va aştepta formarea unui nou guvern ucrainean, pentru a se asigura că va aplica acordurile încheiate în decembrie, în valoare de 15 miliarde de dolari, a declarat miercuri preşedintele Vladimir Putin, relatează AFP. “Să aşteptăm formarea noului guvern ucrainean”, a declarat Putin, potrivit agenţiei RIA Novosti. El îi răspundea astfel premierului Dmitri Medvedev, care sublinia că este necesar ca aceste acorduri să fie puse în aplicare doar după anunţarea noului guvern şi “principiilor” sale de lucru.

ukraina-1  


Categorii

America, Basarabia, George Friedman/ Stratfor, Revolte populare, revolutii, Rusia, Traduceri, Ucraina, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

31 Commentarii la “CE SE INTAMPLA, DE FAPT, IN UCRAINA? Dezinformari si perspective geopolitice: LA MIJLOC E “DEMOCRATIA” SAU HEGEMONIA REGIONALA? Si un altfel de “cocktail Molotov”: greco-catolici vs cazaci, kieveni vs moscoviti, occidentali vs rusofili

  1. In Mediterana, un pion (poate chiar cal) in plus: China

    http://romanian.ruvr.ru/2014_01_27/Rusia-Si-China-se-pregatesc-sa-lupte-pentru-Marea-Mediterana-0660/

    China, daca venirea la Bucuresti n’a fost simplu turism, incepe sa joace un rol important….despre care deocamdata nu se spune nimic in nicio analiza, nici cea despre Romania chiar.

  2. “Galbejitii” impotriva vechii Iorope, a Rusiei ortodoxe-atat cat a mai ramas din duhul ei ortodox- sunt parte a “The new Great World game”, pe care perciunatii si sortuletii l-au pregatit si lansat.
    Asteapta doar ca rusnacii sa nu mai suporte presiunea la vest si sa debuseze spre Bosfor si-Big Big Surprise to Charlie>spre “Orasul Pacii”; pentru a lansa atacul ce-l viseaza Vestul de la Napu–on inooace.
    De data asta, zice-se ca vor reusi teutonii sa infranga Ursul…Poate dupa ce galbejitii vor da mana cu Sam in Estul indepartat si ii vor usura pe ursumani de Siberia cea atat de draga si de urata in acelasi timp.
    Iar tu, frate c2, mai astepti info reale de la unul ca “fried-omul” si a al lui blog de manipulare fina ?????

  3. http://www.dw.de/ue-%C5%9Fi-acceptarea-rivalului/a-17394353

    Reuniunea la vârf UE-Rusia a scos la iveală deşertăciunea parteneriatului strategic încheiat între cele două părţi. Bruxelles-ul are nevoie de o nouă politică pentru a împiedica un Război Rece cu Moscova.

    (…)

    Ca urmare, politica Uniunii Europene faţă de Ucraina a dat greş, iar relaţia cu Rusia s-a deteriorat. Tensiunile şi neînţelegerile tot mai dese au început să ştirbească imaginea proclamatului “parteneriat strategic UE-Rusia”. Între timp, din cauza politicii Kremlin-ului, printre altele faţă de Siria şi Ucraina, se îngroaşă rândurile celor care cer o strategie de confruntare cu Rusia.

    Dar, înainte de apariţia unui al doilea Război Rece cu consecinţe nedorite atât pentru UE cât şi pentru Rusia, Bruxelles-ul ar trebui să-şi regândească politica faţă de vecinul de la răsărit. UE ar trebui să accepte provocarea ruşilor cu a lor Uniune Eurasiatică. O nouă politică europeană faţă de tânăra comunitate economică de la Est, una care să profite de avantajele cooperării cu Rusia, ar fi mai indicată ca o strategie de confruntare.
    ————————————–

    Pe principiul: Înainte să ne fie rău.. să ne fie mai bine!

  4. Pingback: GRUPUL DE LA VISEGRAD se pregateste pentru “CE E MAI RAU” in cazul UCRAINEI. Premierul Ungariei, Viktor Orban, evoca “APARAREA TARII” in cazul unui “SCENARIU DRAMATIC”/ Vizita sefului serviciului secret al MARII BRITANI
  5. Pingback: UCRAINA – O ALTA IUGOSLAVIE?/ Emisarul american Victoria Neuland injura UE pe tema implicarii din Ucraina. AMERICANII COORDONEAZA PE FATA STRATEGIA OPOZITIEI PRO-UE - Recomandari
  6. Pingback: REVOLTA SOCIALA SI HAOS in Bosnia-Hertegovina [VIDEO]. Somajul si saracia au dus la MANIFESTATII VIOLENTE si la ASEDIEREA institutiei presedintelui - Recomandari
  7. Pingback: UCRAINA – VIOLENTELE AU RABUFNIT DIN NOU [video] - Recomandari
  8. Pingback: O fantoma bantuie Europa: NATIONALISMUL INTEGRAL(?)/ Ce mai zice George Friedman despre ROMANIA si UNGARIA/ Vizita lui Basescu la Berlin: NU A AVUT NIMENI TIMP DE …ROMANIA? - Recomandari
  9. Pingback: UCRAINA LIVE (video+foto): MACEL si HAOS la KIEV. Razboi civil in toata regula aproape de granita României, dupa “scenariul sirian”, cu LUNETISTI CARE TRAG CU MUNITIE DE RAZBOI, CADAVRE INTINSE PE STRADA si politisti capturati de catre “
  10. Pingback: LAVRA POCEAV – blocata de militantii pro-UE - Recomandari
  11. Pingback: LA CE RISCURI NE EXPUNE SITUATIA EXPLOZIVA DIN UCRAINA? Dan Dungaciu, A. Severin si Ioan Mircea Pascu despre POSIBILELE CONSECINTE ALE GENERALIZARII HAOSULUI UCRAINEAN IN REGIUNE [video] - Recomandari
  12. Pingback: UCRAINA: IANUKOVICI A FUGIT DIN KIEV, TIMOSENKO A IESIT DIN INCHISOARE. Estul ar adopta o DECLARATIE SEPARATISTA - Recomandari
  13. Pingback: STRATEGIA PRIN CARE SUA A PRODUS “REVOLUTIA” UCRAINEANA: finantarea directa a “militantilor”, fabricarea de clipuri virale si actiunea prin intermediari/ POLONIA – O “TURCIE” SLAVONA/ Extazul ce prevesteste agonia
  14. Pingback: ROMANII DIN CERNAUTI FATA CU “REVOLUTIA” UCRAINEANA/ Mitropolitul Bucovinei a devenit primatul Bisericii Ortodoxe din Ucraina/ SCHIZO-IPOCRIZIA OCCIDENTALA: TIMOSENKO vs. KLICIKO/ Ce primeste Ucraina? Bani de la FMI si vanzarea iluziei integra
  15. Pingback: Cateva observatii pe marginea confruntarii dintre SUA si RUSIA de pe MAIDANUL UCRAINEI. Machiavelismul american, brutalitatea ruseasca si tragedia de a fi parte din menu - Recomandari
  16. Pingback: NOUL PLAN AMERICAN DE DOMINATIE GLOBALA. Cum actioneaza SUA pe fronturi multiple: Ucraina, Siria, Venezuela. Cum va reactiona Rusia? - Recomandari
  17. Pingback: “Vocea Rusiei” crede ca RAZBOIUL VA IZBUCNI INTRE 11 si 15 MARTIE: “Americanii vor sange”/ MERCENARI AMERICANI in Ucraina? [VIDEO]/ DEBKA: Kerry l-a avertizat pe Lavrov ca anexarea Crimeei VA INCHIDE CAILE DIPLOMATICE dintre SUA si
  18. Pingback: George Friedman: CARE E MIZA RUSIEI IN UCRAINA?/ Analist rus: “DE CE VA FI RAZBOI?”/ Dan Dungaciu despre posibilitatea unui CONFLICT MILITAR in Ucraina/ ROMANIA: IN PRIMA LINIE A OFENSIVEI OCCIDENTALE IMPOTRIVA RUSIEI. Seful Pentagonului vine
  19. Pingback: Rusia critica declaratiile “antiruse” ale presedintelui Basescu/ MILITARI la granita dintre TRANSNISTRIA si UCRAINA/ Mitropolitul Ilarion despre CRUCIADA ANTI-ORTODOXA din UCRAINA si intalnirea dintre PATRIARHUL KIRILL si PAPA FRANCISC/ Conver
  20. Pingback: George Friedman, strategul si analistul CIA, ne “linisteste” din nou: “NU VA EXISTA O INTERVENTIE NATO sau SUA IN CAZ DE INVAZIE RUSEASCA”. Strategia Americii pentru Europa de Est si cum putem retrai o DRAMA ISTORICA - Recomandari
  21. Pingback: O biserica a asa-zisei Patriarhii de la Kiev – atacata in CRIMEEA/ Patriarhul Kirill acuza GRECO-CATOLICII ucrainieni de RUSOFOBIE/ Lavrov respinge acuzatiile de imperalism religios - Recomandari
  22. Pingback: “MOMENTUL ADEVARULUI PENTRU RUSIA”. SUA si tarile occidentale declara Rusia VINOVATA pentru doborarea AVIONULUI din Ucraina/ Mircea Cosea: “Acest episod tragic face parte dintr-un scenariu de schimbare a raporturilor de forta in lume si
  23. Pingback: Care vor fi efectele conflictului geopolitic din Ucraina asupra Bisericii Ortodoxe Ruse si asupra intregii lumi ortodoxe? - Recomandari
  24. O analiza merge in sensul celei a lui Friedman: http://www.foreignaffairs.com/articles/141769/john-j-mearsheimer/why-the-ukraine-crisis-is-the-wests-fault

    In esenta, autorul, John J. Mearsheimer, afirma ca actuala criza din Ucraina este din cauza politicii SUA-UE, care incearca sa absoarba Ucraina in sistemul lor de putere in ciuda evidentei ca actiunile lor sunt considerate amenintari la adresa intereselor de securitate vitale ale Moscovei. Cum ar fi ca China sa incerce sa coopteze Canada sau Mexicul in propriul sau sistem de putere, intreaba autorul, pentru a-si face argumentul mai clar. SUA/UE ar merge pe o varianta “idealista” a relatiilor internationale (raspandirea democratiei, a statului de drept etc), desi geopolitica ar trebui sa fie judecata doar din perspectiva realpolitikului. Judecate prin prisma acestei viziuni “idealiste”, liberale, actiunile Rusiei, ale lui Putin, par a fi irationale, privite, insa, din perspectiva realpolitikului, ele devin actiuni previzibile. Solutia, crede Mearsheimer, ar consta in acordarea unui statut de neutralitate Ucrainei, similar cu cel al Austriei in timpul razboiului rece.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare